971 matches
-
sus. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale [cu înălțimea de 1/3 din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile zonei albe]. La celălalt capăt, flamura este tăiată în forma unui unghi ascuțit cu vârful înăuntru [adâncimea tăieturii: 1,2 din lungimea zonei alb-color de lângă saulă]. Flamura navelor este prevăzută cu saulă și dispozitiv, pentru ridicarea la mărul arborelui mare”. Proporțiile elementelor constitutive ale flamurii erau
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile zonei albe]. La celălalt capăt, flamura este tăiată în forma unui unghi ascuțit cu vârful înăuntru [adâncimea tăieturii: 1,2 din lungimea zonei alb-color de lângă saulă]. Flamura navelor este prevăzută cu saulă și dispozitiv, pentru ridicarea la mărul arborelui mare”. Proporțiile elementelor constitutive ale flamurii erau indicate în anexă, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne. Constituția Republicii Socialiste România
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
capăt, flamura este tăiată în forma unui unghi ascuțit cu vârful înăuntru [adâncimea tăieturii: 1,2 din lungimea zonei alb-color de lângă saulă]. Flamura navelor este prevăzută cu saulă și dispozitiv, pentru ridicarea la mărul arborelui mare”. Proporțiile elementelor constitutive ale flamurii erau indicate în anexă, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne. Constituția Republicii Socialiste România, adoptată în 1965, prevedea la articolul 118 următoarele: „Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și albastru
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se regăsea drapelul RSR, iar în jumătatea flotantă două stele roșie cu cinci raze, suprapuse. Drapelul celorlalți miniștri era similar, dar prezenta o singură stea, în centrul jumătății flotante
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
luptă și pavilioanele stabilite în timpul Republicii Populare Române au fost modificate sau total schimbate prin Decretul nr. 106 din 24 decembrie 1966 privind reglementarea acordării drapelului de luptă al unităților și marilor unități de toate armele, modificarea înfățișării pavilioanelor și flamurilor navelor marinei militare și navelor grănicerești, înființarea mărcii distinctive și mărcilor de comandament la navele marinei militare și navele grănicerești, a geacului pentru navele marinei militare și a pavilionului distinctiv pentru navele grănicerești. În expunerea de motive atașată, se menționa
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
prezidențial atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Apărării Naționale, cât și unităților din Ministerul de Interne, la înființarea acestora.” Pavilioanele navelor marinei militare și ale navelor grănicerești erau reprezentate prin drapelul de luptă al unităților respective. Flamura era însemnul prin care se făcea cunoscut faptul că nava este armată și comandată de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția se ridica la 1248 obiecte. Astăzi colecția de drapele și stindarde a muzeului numără 10.826 de exponate. Majoritatea drapelelor vechi au flamura deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul dublu a majorității drapelelor (încă din anii 1930), spălarea prin metode speciale a unor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a fost recuperat după eliberarea României de sub ocupație străină, în toamna lui 1918. Regimentul 1 grăniceri s-a aflat la rândul său într-un moment dificil, cu prilejul luptelor din defileul Oltului. Atunci, comandantul unității a hotărât îngroparea pajurei, iar flamura a fost înfășurată în jurul corpului unui grănicer care s-a strecurat prin învălmășeală. Steagul a fost repus pe hampă în Moldova și a participat la campaniile din 1917. A fost decorat la sfârșitul războiului cu ordinul Mihai Viteazul, Crucea comemorativă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o flamură albă de proporție 1:2 în cantonul căreia se află drapelul românesc. Ediția din 2000 a amintitului album arată și modelul drapelului ministrului apărării naționale, aproape identic cu cel din perioada interbelică. Tot identic cu însemnul din perioada interbelică este
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
interne sau a directorului Serviciului Român de Informații. Descrierea completă a acestui însemn militar, potrivit Ministerului Apărării Naționale, este următoarea: Drapelele de luptă ale României sunt confecționate din mătase dublă și au dimensiunea de 100 × 66 cm (proporție 2:3). Flamura reprezintă în culori drapelul României și are ornamentația identică atât pe avers cât și pe revers. În centrul fâșiei galbene, la 18 cm de baza acesteia, este aplicată stema țării, cu dimensiunile de 29 × 21,5 cm. În colțuri, la
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
României și are ornamentația identică atât pe avers cât și pe revers. În centrul fâșiei galbene, la 18 cm de baza acesteia, este aplicată stema țării, cu dimensiunile de 29 × 21,5 cm. În colțuri, la 5 cm de marginea flamurei, se găsește câte o ghirlandă din frunze de stejar cu înălțimea de 18 cm, care încadrează însemnul categoriei de forțe armate de care aparține unitatea, toate din aur: Drapelul este tivit pe laturile libere cu franjuri din fir de aur
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
categoriei de forțe armate de care aparține unitatea, toate din aur: Drapelul este tivit pe laturile libere cu franjuri din fir de aur (de 5-7 cm) și ciucuri din același material (de 10-12 cm lungime) la cele 2 colțuri flotante. Flamura este prinsă de hampă cu o vergea metalică inoxidabilă, cu lungimea de 70 cm. Hampa este din lemn de culoare brună și are înălțimea de 240 cm și diametrul de 3,5 cm. La baza ei se găsește un cilindru
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
românesc în poporție de 1:1 cu două ancore albe încrucișate în centrul fâșiei albastre. Pavilionul șefului Statului Major General este reprezentat de un tricolor românesc de formă pătrară având patru stele albe, una sub alta, în centrul fâșiei albastre. Flamura navelor este reprezentată printr-o bucată de pânză în formă de triunghi isoscel alungit, cu proporția de 1:10, pe care este imprimat tricolorul românesc. La începutul anilor 2000 au fost stabilite patru drapele de identificare a forțelor armate: Publicația
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
patru drapele de identificare a forțelor armate: Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) prezintă și mărcile navelor militare. Acestea indică faptul că la bordul navei se găsește un ofițer comandor sau din conducere. Au aspectul unei flamuri albastru deschis, de proporție 2:3, pe care se regăsesc o ancoră, drapelul românesc în canton și un număr de stele de aur în cinci colțuri, potrivit rangului. Excepție face marca unui comandor de unitate navală, ea neprezentând stele și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
clasat pe ultimul loc și a retrogradat în Divizia B. În 1951, cu un nume nou, Flacăra Mediaș, se clasează pe locul 3 în Divizia B, dar ajunge în finala Cupei României, după ce elimină printre altele pe Știința Cluj sau Flamura Roșie Arad. În finală, Flacăra este învinsă de CCA București cu 3-1. Urmează o perioadă în care echipa își menține poziția în Divizia B, dar nu se mai apropie de promovare, din contră pozițiile ocupate sunt tot mai slabe, până în
CS Gaz Metan Mediaș () [Corola-website/Science/302168_a_303497]
-
Dinamo Pitești se întărește cu cei mai buni jucători din Pitești: portarul Leață, fundașii Leonte lanovschi și Boldizar, mijlocașul Gheorghe Popescu și înaintașul Basarabescu, reușind să ocupe locul al treilea în campionatul regional, cu 40 de puncte (golaveraj 67-23), în urma Flamurii Roșii Râmnicu Vâlcea și Minerului Câmpulung, cu 18 victorii, 4 meciuri egale și 4 înfrângeri din cele 26 de partide disputate. Urmează campionatul regional 1955, când Dinamo Pitești reușește să se claseze pe primul loc, înregistrând prima performanță -promovarea în
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
la Caracal și Craiova, bacalaureatul l-a obținut în 1925. Urmează Facultatea de litere și filozofie a Universității din București, absolvită în 1928. O vreme funcționează ca profesor de liceu, va trece mai apoi în învățământul superior. Debut la revista Flamura în 1922, debut editorial cu volumul de nuvele și schițe "Capcana" in 1927. Între anii 1922 și 1924 Teatrul Național din Craiova îi înscrie în repertoriu piesa "Rămășagul", dar nu vede lumina rampei. Este cronicar dramatic la ziarul "Rampa" din
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
acela că sub acest aspect zeița acorda eliberarea de toate păcatele din prezent trecut și viitor, îi purifica pe credincioși în toate aspectele vieții lor. Acest avatar călărește un taur are patru mâini, într-una tridentul ce poartă flutuând o flamura albă stilizata, o mană acorda binecuvântări.Una din mâinile ștăngi este orientată cu palma spre cer sub formă de susținere, iar mâna stângă inferioară strânge o mică toba sub forma unei clepsidre. Semnificația acestui avatar ce eliberează de păcatele trecute
Durga () [Corola-website/Science/303955_a_305284]
-
lui Casanova”, subliniind prestația sa actoricească („identitățile” lui C.). Fiind o lectură agreabilă, cartea lui Cezar Straton - doldora de informații - se vrea și un semnal de alarmă, redescoperind iubirea într-o epocă tulbure, haotică, pulverizându-și reperele, cea care, sub flamura consumerismului și a divertismentului (funcționând ca supra-ideologie), a atrofiat sentimentul. Dar re-romantizarea lumii e vital necesară: și posibilă, ne lasă să întrezărim și să sperăm opul dlui Straton..." Cezar Straton, „un personaj necesar și polivalent al culturii sucevene”. „Ecologia iubirii
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
solista are apariții frecvente și la TVR. A făcut turnee prin țară și în străinătate: U.R.S.S., China, Japonia, Franța, Italia, Anglia. În 1986, la 14 ani de la decesul artistei, poetul Nicolae Sârbu scria, cu părere de rău, în ziarul Flamura din Reșița: „Nici o instituție culturală nu mi-a putut pune la dispoziție un disc al Aureliei Fătu-Răduțu, nici date biografice sau vreo referință critică de specialitate despre activitatea acestei interprete de excepție”. În august 1972 Aurelia vine pentru ultima dată
Aurelia Fătu-Răduțu () [Corola-website/Science/311076_a_312405]
-
devenit actor al Teatrului de Stat din Sibiu unde a activat doar trei ani, după care s-a ocupat de instruirea brigăzilor artistice și de amatori din cadrul unor intreprinderi sibiene, printre care s-a numărat și cele de la IPEIL și Flamura Roșie. În paralel cu activitatea artistică, Tony Vlaicu s-a ocupat de ziaristică, colaborând la presa sibiană cu pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți care nu i-au urmat profesia. A decedat la Sibiu unde
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
roșu, respectiv albastru închis. Steagul, țesut de femeile aromâne, nu a avut niciodată vre-un caracter oficial, fiind în variantele lui (poziția culorilor și "gămăliilor")doar praporul unor mari familii din Macedonia, transmis prin tradiție, din generație în generație. Aceste flamuri nu erau arborate ca drapele naționale în locuri publice, ci portate ca mărci ale familiilor la botezuri și nunți. La pompele funebre, se arătau înfășurate și legate cu panglici negre. Din puține detalii cunoscute privitoare la istoria concretă a steagurilor
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
Analizând cu obiectivitate „fenomenul Nichita Stănescu”, cu multă eleganță, ori cu deosebită prudență, respingând contestatarii unuia dintre cei mai valoroși militanți antiproletcultiști, respingând contestatarii celui mai important ctitor al mișcării paradoxismului, arătând că „noua ideologie literară s-a înverșunat, sub flamura postmodernismului, contra bătrânilor șaizeciști“, „vituperând chiar proletcultic“, „inchizitorii de modă nouă“ ce excelează „în rescrierea biografiilor“, criticul Adrian Dinu Rachieru conchide — parcă din imediata vecinătate a unui Maiorescu profețind lui Eminescu, în 1889 —, în cel mai firesc dintre chipuri: „Suntem
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
mod oficial, Stadionul orașului care, pe parcurs va deveni locul de desfășurare a unor importante competiții de rugby și de fotbal. FC Sporting Tecuci s-a numit înainte de perioada 2013 pe rând Voința Tecuci,Șoimii Tecuci,Victoria Tecuci, Dinamo Tecuci, Flamura Rosie Tecuci, ASM Tecuci, URA Tecuci, CFR Tecuci, Metalurgistul Tecuci, Arsenal Tecuci, CSS Tecuci,Sporting Tecuci. FC Sporting Tecuci este singura echipă de fotbal a Municipiului Tecuci înscrisă în vreo competiție națională. Echipa evoluează în liga IV județeană Galați. Echipa
Sporting Tecuci () [Corola-website/Science/309446_a_310775]
-
Gloria Buzău. 1959 se înființează Dinamo Tecuci și activează în liga județeană ca performanță ajunge în șaisprezecimile Cupei României unde este învinsă de Metalul Titanii București cu scorul de 8-1.1962 echipa revine dar în divizia B sub numele de Flamura Roșie Tecuci după ce i-a locul echipei Dinamo Galați.Retrogradează în acel sezon în divizia C.Rămâne în divizia C până în anul 1967 când echipa retrogradează în liga județeană. Promovează în anul 1968 și în 1969 își schimbă numele în
Sporting Tecuci () [Corola-website/Science/309446_a_310775]