1,035 matches
-
Alexe Nu doare înghețul, nici lipsa de soare, Ci numai absența de pași pe cărare. Și lacrima cade pân' suferă zarea, Căci bate la poartă, sinistră, uitarea. Când vântul de seară îmi smulge din ramuri, Năluci obosite pe-a cerului flamuri, Rămân în tăcerea de ceața haină, S-ascult amintirea ce doru-mi alină. Nici pleoapele-mi frunze nu vor să asculte. Din toamnă fugiră prin zări neștiute. Tulpina-mi se crapă mușcată de geruri, Am brațele goale întinse spre ceruri.
?i copacii pl?ng by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83319_a_84644]
-
de lumină și cîntec și, mai ales, tristețea dulce a amintirii!". "Aventurile Bărzăunului" este nu doar un roman cu totul remarcabil, dar, alături de celelalte titluri de pe "Ulița copilăriei" de la "Junimea" din Iași, poate fi un argument pentru a reformula, sub flamura maioresciană a valorii estetice, literatura zisă "pentru copii și tineret". Ioan HOLBAN Comoara din Dealul Ursului V irgil Năsturel nu-și mai aduce bine aminte cînd s-a petrecut marea aventură. Știe doar că nu era duminică. Era o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
referiri precise la mersul războiului și la protagoniștii lui, cu judecăți și comentarii revelatorii pentru starea de spirit și comportamentul celor pentru care glonțul patriei și sub drapel nu sunt simple cuvinte frumoase: din noiembrie ’37 până în septembrie ’45, sub flamura țării s-a aflat, cu onoare, și ofițerul activ și învățător în rezervă Al. Mânăstireanu: Ca și în celălalt Război, învățătorii și profesorii au plătit un greu tribut de sânge. Din 25 de colegi de promoție, șase au plătit cu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la brațul stâng, locotenentul Alexandru Mânăstireanu spune Adio, arme! și-l întâlnesc în Priponești cu semnul V pe tunica militară, semn că își făcuse datoria față de țară. Din noiembrie ’37 și până în septembrie ’45, el s-a aflat mereu sub flamura de onoare a țării. Ca și alți învățători și profesori, printre ei și învățătorul Vartic de la școala din Priponești, dar și mulți tineri de la coarnele plugului, au plătit țării greul tribut de sânge pe care li-l ceruseră conducătorii. „Din
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din care vine mitologia înfrun tării dintre „reacțiune” și „progres”, dintre barbarie și ome nirea ce aspiră la libertate. Taranis, fiul galilor, este prizonierul rebel într-o eră a pax romana. Neîmpăcat cu înfrângerea galilor, el duce mai departe o flamură ce evocă, mutatis mutandis, luptele anticoloniale ale secolului XX. În alt registru, banda desenată preia efigia mitică a lui Fanfan la Tulipe, umbra lui Gérard Philippe este convocată spre a dinamita ordinea osificată a Vechiului Regim. Farme cul discret al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
riile oprimă rasa africană. Din acest punct al prăbușirii acvilei germane, ambiguitatea celor două preotese devine evidentă. Încărcate de o senzualitate care îl domină și pe marinarul cu cercel în ureche, ele sunt spiritele ce acționează, calculat, în numele și sub flamura unei revoluții. Corto Maltese este un pion pe această uriașa tablă de joc a istoriei caraibiene. Umbra preotesei voodoo pare să se extindă asupra întregii întinderi de apă dintre coastele Americii de Sud și ale Insulelor Caraibe. Îi va fi dat lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care visează El Oxford iese învingătoare. În Africa deșertică și teribilă a lui Corto Maltese, păcatele se ispășesc prin pedepse ce sfidează imaginația cu cruzimea lor rafinată. Forturile Somaliei britanice sunt asediate, fără încetare, de cavalerii ce galopează sub semnul flamurii verzi a Mullahului Nebun. În Africa lui Corto Maltese, trecutul palpită sub crusta întinderii de nisip, ca o inimă care nu are odihnă până ce nu își va afla sfârșitul. Ofițerul Bradt, izolat în cetatea sa, indiferent la ceea ce se întâmplă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
regia punerii în scenă), se află miezul de poezie, cruzime și mister de care doar miturile și visele pot da seamă. Rațiunea magică a macombei braziliene își are în sensibilitatea europeană a celților un corespondent vital și inepuizabil. Călător sub flamura lui Bouche Dorée, Corto trece Atlanticul către Europa în căutarea acelui gust al vinului, frumuseții și al aventurii fără de care viața lui nu ar mai avea sens. Tradiția celtică se hrănește din visele shakespeariene, iar somnul lui Corto lângă ruinele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din urmă. Misiunea primului Klingsor, cel ce îmbracă hainele unui copil matur și alunecos, este prima parte din itinerariul pe care îl va urma Corto. Elveția în care Steiner participă la congresul alchimiștilor este aproape de tărâmurile în care se ridică flamuri de cavaler, iar sfântul Graal îl așteaptă pe cel care va veni să îl descopere. Invariabil, poetica lui Pratt este îmbibată de vis și de tentațiile halucinogene ale lumii de dincolo. Căutările lui Sire Corto debutează cu o lectură, aceea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
grele și vechi. Veți ști de azi înainte să dezgropați învățături mai limpezi bătrânelor ei ziduri. Căci spiritul acestor locuri a fost numit: înnoptata arătare a precupeței Pena, ridicată prin arsele vămi ale pătimirii și nebuniei aproape de Sfintele Trepte - ce flamură vreți mai vrednică de orașul vostru creștin. Niciodată piatra nu va da Bucureștiului un sfert din strălucirea marilor cetăți din Apus. Civilizația noastră e sortită să se petreacă în virtual și interior. Neputând clădi în afară (e și prea târziu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
blestemate; Iar eu păzeam domnița închisă în cetate- O, noaptea, de sineală, de epoci triumfale... Dormeau, adânc, oștenii în noaptea diafană Când eu sării afară din cortul de mătasă- Vedeam o semilună pe zare cum se lasă, Și nălucit, crezusem- Flamura otomană. Cu ceata buimăcită fugeam, acum, călare, Dar boarea nopții clare ne-ntoarse la cetate Și povestindu-mi visul domniței spăimântate, I-am arătat cu spada tabloul de pe zare. În alb, domnița blondă, în noaptea ideală, De sus, de la fereastră
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ale echipelor de fotbal adverse. La fiecare explozie de artificii, oaspeții de la Sans-Souci se simțeau îmboldiți să urle, ovaționând, întrucât majoritatea dintre cheflii fuseseră, odinioară, oameni de ordine, cu distinctă banderolă roșie pe mână, angajați pentru supraveghere la mitingurile cu flamuri fâlfâind deasupra maselor entuziaste prin cutumă. În mijlocul străzii înzăpezite, înjunghiară patru scroafe, de peste 100 de kilograme fiecare, lăsându-le acolo la dispoziția mulțimilor de flămânzi, din satele din preajmă, care deja intraseră în postul sever al Crăciunului. Nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuprinde. Era pe 8 august 1164, soarele de deasupra fortăreței se reflecta pe capete și pe fețe, dar nimănui nu-i trecea prin gând să se apere. Spre apus se Înălța un podium de lemn, Împodobit la colțuri cu patru flamuri uriașe: una roșie, una verde, una galbenă și una albă. Toate privirile se Îndreptau În direcția aceea. Când, deodată, iată-l. Înveșmântat În Întregime În alb strălucitor, urmat de soața lui, tânără și subțire, cu chipul descoperit, cu ochii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în garsoniera ce și-o amenajase pe Afinului zece, ușă-n ușă cu Afinoghiu (Tilică) Băcănel-Obănceanu. Nu chiar zi de zi, mai dispărea câte două-trei zile. În mod obișnuit, pleca în zori, deghizat în măturător, purtând în coada târnului o flamură tricoloră, mare cam cât un ștergar de bucătărie, cu gaura de rigoare în locul stemei socialiste. Se întorcea spre prânz, de data aceasta transformat în Jupân Goilă, pălărierul care avea atelierul pe Biruinței cinsprezece, peste drum de rămășițele fostei sinagogi. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată Și veghiaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres. {EminescuOpI 32} Bolliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă; L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea chiamă, În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor plan; Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii, Palid stinge-Alecsandrescu sânta candel-a sperării, Descifrând eternitatea din ruina unui an. Pe-un pat alb ca un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
păr bogat și negru ce pe-umeri se coboară Și sânii lor acopăr - e ură și turbare În ochii lor cei negri, adânci și desperați. {EminescuOpI 63} O! luptă-te-nvălită în pletele-ți bogate, Eroic este astăzi copilul cel pierdut! Căci flamura cea roșă cu umbra-i de dreptate Sfințește-a ta vieață de tină și păcate; Nu! nu ești tu de vină, ci cei ce te-au vîndut! Scânteie marea lină și placele ei sure Se mișc-una pe alta ca pături
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
raiu la Mohamet, Că din dragostea-i lumească un imperiu se va naște, Ai căruia ani și margini numai cerul le cunoaște. Visul său se-nfiripează și se-ntinde vulturește, An cu an împărăția tot mai largă se sporește, Iară flamura cea verde se înalță an cu an, Neam cu neam urmîndu-i sborul și sultan după sultan. Astfel țară după țară drum de glorie-i deschid... Pîn-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid... La un semn, un țărm de altul, legând vas de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad Arabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedestrii, colo caii se răstoarnă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Că ne ești așa departe. Te-am ruga, mări, ruga Să-mi trimiți prin cineva Ce-i mai mîndru-n valea Ta: Codrul cu poenele Ochii cu sprâncenele; Că și eu trimite-voiu Ce-i mai mândru pe la noi: Oastea mea cu flamurile, Codrul și cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprâncenele. Și să știi că-s sănătos, Că, mulțămind lui Cristos, Te sărut, Doamnă, frumos". ........................................... De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
MAI AM UN SINGUR DOR Mai am un singur dor: În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebue flamuri, Nu voiu sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted. Pe când cu sgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voiu fi pământ În singurătate-mi. {EminescuOpI 219} DE-OIU ADORMI... (VARIANTĂ) De-oiu adormi curând În noaptea uitării, Să mă duceți tăcând La marginea mării. Nu voiu sicriu bogat Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin Pe-adîncile ape, Care-n dureri adânci Se-nalță la maluri, S-ar atârna de stânci Cu brațe de valuri, Se-nalță
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte, Ce n-or ști că privesc O lume de patemi Pe când liane cresc Pe singurătate-mi. {EminescuOpI 221} NU VOIU MORMÎNT BOGAT (VARIANTĂ) Nu voiu mormânt bogat, Cântare și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Frunzișului veșted Doar vântul glas să-i dea. În liniștea sării Să mă-ngropați, pe când Trec stoluri sburînd La marginea mării. Să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stinsele patemi Le-or troieni căzând, Uitarea întinzînd Pe singurătate-mi. {EminescuOpI 223} IAR CÎND VOIU FI PĂMÎNT (VARIANTĂ) Iar când voiu fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voiu sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din veștede ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Să am un cer senin Pe-adîncile ape. S-aud cum blânde cad Izvoarele-ntr-una, Pe vârfuri lungi de brad Alunece luna. S-aud pe valuri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de-a v-ați-ascunselea printre grădini îmbuibate de flori și magazii mirosind a vechi, cu obiecte nefolosite de generații, dar păstrate pe principiul "nu cer de mâncare". Furci și pluguri de lemn, bâte ghintuite, arbalete, flinte, o lance de steag, cu flamura zdrențuită pe care se mai putea vedea o semilună palidă, galenți de copil, odgoane, hamuri care își așteptau îndărătnic utilitatea, găleata cu tăciuni de pe vremea basmelor pentru caii năzdrăvani, potcoave, seturi desperecheate de cuțite, cu sau fără mâner, săbii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]