1,538 matches
-
catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră, piață, orgoliu, revistă, spaghete, speranță, a costa, a sfida, a stima, a studia (cuvinte de origine italiană); anchetă, apel, avantaj, bluză, elev, gară, grup, hotel, jurnal, palton, priză, șef, șofer, tablou, tren, vot, egal, gri, important, mondial, simpatic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bas; behăi; binedispune; J. Bolvin; a fi bucuros; a se bucura; calmare; căldură; cînta; a cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să fie ardelean, Horia Zilieru vine cu universul satului altfel decât Ion Horea sau Gh. Pituț, în sensul că nici timpul, ca la Ion Horea, nici tehnica expresionistă, ca la Pituț, nu aduc imaginea copilăriei, ci poetul prin spărturi de flaut întruchipează cu nostalgii bacoviene chemările trecutului. "La un geam, bolnavă de suvenire/ o fată prin feriga de aur/ gingașă mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Astarteea"). În "Lanțul magic", nunta e o permanență a existenței; poetul face legătura între explozia senzațiilor, raportate la natura și explozia creatoare ("Dimineața simțurilor") pentru ca în "Edict" să-și definească arta poetică: "Eu, voievodul adolescenței și/ prin însăși voia simțurilor flaut/ al unei neaflate maladii/ pe care cu viața mea o caut". Ca și natura, poetul se află într-o permanentă metamorfoză: "Sunați-mi fulgerele de vară trunchiul/ eu nu îmi sunt aidoma nicicând". Alteori zeu, pe jumătate sunet, se definește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
transpuse în imagini lucrate, căutate până la gratuitate. "Alteori merg pe un culoar nesfârșit/ din care se desfac/ asemeni degetelor celor două mâini/ alte și alte culoare,/ și trebuie sa merg pe toate odată,/ să smulg din inșii mei câte un flaut pentru fiecare/ câte un flaut/ câte o fântâna." Parabola focului supune simbolului toate trăirile, cunoașterea, iubirea, moartea. Unele versuri aduc pe lângă stări de reverie și spaime, desene macabre, care descind dintr-un Rollinat trecut prin expresioniști: "Morții râd, ascultați-i
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
până la gratuitate. "Alteori merg pe un culoar nesfârșit/ din care se desfac/ asemeni degetelor celor două mâini/ alte și alte culoare,/ și trebuie sa merg pe toate odată,/ să smulg din inșii mei câte un flaut pentru fiecare/ câte un flaut/ câte o fântâna." Parabola focului supune simbolului toate trăirile, cunoașterea, iubirea, moartea. Unele versuri aduc pe lângă stări de reverie și spaime, desene macabre, care descind dintr-un Rollinat trecut prin expresioniști: "Morții râd, ascultați-i: unii ies din morminte/ cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pline de noroi, porcii poartă nămolul veacului pe rât, noroiul a atins-o și pe neînțeleasa Monalisa. Un necunoscut misterios, o boală a veacului condamnă pe "cântăreții bolnavi" la o angoasă existențială "în plin cântec/ la ora miezului nopții/ eu flautul mi-am îmbolnăvit" ("Flaut ipohondru"). Boala se încearcă să se explice că ar proveni din "Frigul inițial", care a sălășluit la începuturi și îl purtăm în ființa noastră trecută prin anotimpuri până la dispariția totală. "Si totuși suferința noastră de la tine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poartă nămolul veacului pe rât, noroiul a atins-o și pe neînțeleasa Monalisa. Un necunoscut misterios, o boală a veacului condamnă pe "cântăreții bolnavi" la o angoasă existențială "în plin cântec/ la ora miezului nopții/ eu flautul mi-am îmbolnăvit" ("Flaut ipohondru"). Boala se încearcă să se explice că ar proveni din "Frigul inițial", care a sălășluit la începuturi și îl purtăm în ființa noastră trecută prin anotimpuri până la dispariția totală. "Si totuși suferința noastră de la tine vine,/ și totuși boala
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bun mijloc de exprimare, mai ales în rândul adolescenților, care „asortează“ muzica cu starea lor de spirit, pentru că, de cele mai multe ori, muzica este abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre sufletești. Astfel, sunetul unui flaut se insinuează durabil în inima ascultătorului, cel al unui saxofon dintrun blues „vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar și acela de bufon, când existența sa capătă note grotești, lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este un element important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Tamburului era cartierul Negrilor"126. În privința originii controversate a locului în care a apărut tangoul, iată ce spune Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele șase coarde ale ghitarei. Alte confirmări
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu sine un cântec tainic, care nu trebuie deconspirat în fața muritorilor de rând. Doar el și zeii se pot desfăta cu frumusețea lui: Crezi oare, fir-ar să fie, că-i mai ușor să cânți din mine decât dintr-un flaut? Botează-mă cu numele oricărui instrument voiești, oricât m-ai zgândări tot n-ai să mă poți face să cânt."226 Două reprezentări arhetipale de factură hamletiană ușor de urmărit în Jocul ielelor sunt "dramul de rău" și "Danemarca-i
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la Editura Pontica, n-avea cum să rateze premiul Uniunii Scriitorilor, venit să încoroneze o benedictină carieră de traducător, prea puțin mediatizată până acum. Moartea este un maestru de șah german Iubitor de șah și muzică, meșter de viole și flaute baroce, Paolo Maurensig (n. 1943, Gorizia, Friuli Venezia Giulia) face în 1993 un gest comparabil cu cel al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, să zicem. Din anonimat face saltul direct în prima linie a prozei italiene printr-o carte, La
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Brumar, Timișoara, 2007; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008. Chiar și acolo, totuși, se pot ușor identifica insule de o rară sensibilitate și fantezie asociativă: "Ți-e trupul scos din muzici / De flaute subțiri / De-aceea de popoul / Tău singură te miri // Că ți-i atât de mare / Și-atât de despicat / Când iese lin din rochii / Pe-o margine de pat // Și de rușine-obrajii / Și fesele-ți se fac / Mai roșii decât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ori, lucidității triste a situării într-o vârstă și o epocă pe care poetul le înțelege cu amărăciune. Poemele ocazionale precum Anul nou păstrează astfel intacte trăsăturile unei lirici încă proaspete, adăugându-le doar un bemol... rococo: "Prin găuri de flaut/ e valsul trist al portativelor/ și sună-a colindă sau rugă/ Sunt versuri ieșite din front/ și nesperat se conjugă// Poartă-n casă/ poartă naltă de rai/ ce separă golul de plin/ s-a deschis/ și-n brațele mele duble
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adormitoare din "grădina cu Forme" a universului, la fel cum menestrelul melancolic de lângă Un trunchi de smalț albastru (ce) stătea ca o stană putea să asculte " Sub dafinii în floare și bolțile de vie,/ cântări crepusculare de liră și de flaut". Majoritatea actanților din cartea de debut trăiesc însă irepresibila seducție a călătoriei pe axele sus-jos, înalt-adânc. Tiparul fundamental al textelor privilegiază în fapt iluminarea, mediată de plonjarea în acvatic, ca spațiu ideal al "transmigrării". Doar la o primă, neatentă vedere
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mine acum în focul blând (Elegos pentru dansatoarea Cumani), cât și în traduceri: în mine e singurătate (Safo, Lui Hermes), vino la mine și acum (Safo, Afroditei), Si vino înainte-mi, împrejurul tău (Safo, Gòngilei), Pe mine nu mă liniștește / flautul blând sonor al multor voci (Stesihor, Pe mine nu mă liniștește), În mine Eros (Ibykos, Că vântul din nord roșu de fulgere).486 Cercetătoarea menționează și cuvântul sillaba, caracteristic poeziei quasimodiene originale, întâlnit în Vânt la Tìndari, în Latomie, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
împingea discipolii la nesupunere față de legile în vigoare: el spunea că e fără sens să desemnezi guvernanții cetății printr-un bob, în timp ce nimeni n-ar consimți să angajeze prin tragere la sorți un cîrmaci, un arhitect sau un interpret din flaut, indiferent de ce altă activitate ar fi vorba, unde oricum greșelile sunt mai puțin grave decît atunci cînd e vorba despre Stat." (Mémorables, I, 2, 9). Cînd, în 411, oligarhia ateniană preia temporar puterea, sunt suprimate imediat tragerea la sorți și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de regi. Spune-mi că am înviat Mai înainte de a fi căzut în moarte, Tu, Doamne ce ești fericirea lacrimei Și bucuria celui ce susține cerul Cu gemetele lumilor dispărute Pentru a se face har. Vecine trompete de îngeri Și flaute înaripate Vestesc un conținut De Cantic devorator de zborul abisului Tandru cu cel pustiit. 5 ianuarie 2007 Cuvântul se așează pe ornamente Cu vești de copii, Adulmecă cerul cu vocale, silabe, Viziuni mai vechi decât cerul, Miracol e carnea când
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
Emil Brumaru Un flaut ce îmi scapă din mînă în pilaf Un fluture ce-n vîntul de seară o ia razna O pîlnie-nfundată cu o cireașă-amară Un gard pe care scrie cu creta un copil Un mic dulgher ce-și face o casă-n
Mi-am amintit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8778_a_10103]
-
Messalina: "Lassata sed non satiata". Voluptatea frenetică potolită temporal, permite trupului splendid al femeii o atitudine de intimitate nesupravegheată. Faunul aplecat peste bustul de o carnație impecabilă, așa cum numai nimfele o au, caută parcă să liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală a nervilor, adulmecând apropiatul nou delir" 213. Istoricii consideră că sursa de inspirație ar constitui-o pictorii flamanzi ai secolului XVII-lea, în special Iordaens. Avem, într-adevăr, un tablou al senzualității, pictat după toate convențiile academice. La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un efect nou, sinestezic, și celelalte simțuri, în special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de poezii al lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele cântă la flaut, o alta, cu ochii închiși, pare transportată de fiorul voluptuos al muzicii. Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea care se închide, însoțită mai totdeauna de o transă voluptuoasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Traciei, devine una dintre figurile esențiale ale simbolismului, incarnând poezia desăvârșită, instrument civilizator care operează metamorfoza estetic-alchimică a naturii în cultură, dar care se transformă și într-un straniu element de seducție, un opiaceu sonor. În ciuda instrumentului apolinic, lira, spre deosebire de flautul sau naiul dionisiac, primul va reda nu serenitatea și puritatea detașată a sunetului divin, ci muzica melancoliei, a unei ireparabile pierderi, ilustrată de tragedia orfică a pierderii Eurdikei, dar și a sfârșitului său. În ceea ce privește reprezentarea lui Orfeu în arta plastică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică, tavanul spart lasă să se vadă o pereche de porumbei și, în plus, nu există o mare varietate fiziognomică, nicidecum una vestimentară, astfel că toate aceste personaje împărtășesc o condiție surorală. Spre deosebire de Blake, unde corpurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o serie de întrebări (tabel 5.6): 1. Prezența leziunilor. Aspect “erodat” al pereților arteriali în arteriopatiile aterosclerotice. Analiza în dinamică a traseului substanței de contrast previne exagerarea importanței leziunilor vasculare. Reducerea progresivă a calibrului vasului "în muștiuc de flaut" până la obstrucția completă din cazul trombozelor poate fi diferențiată de aspectul "în cupolă" întâlnită în embolia arterială. Calcificări parietale pot fi evidențiate în intimă și în medie. În cazul anevrismului de arteră poplitee se poate observa semnul “dog leg” (deformare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]