916 matches
-
este poziționată pe planul median al pieptului. lui aruncător disc. Ca urmare, aruncătorul trece într-o nouă fază, aceea a pivotării pe un sin izează prin următoarele acțiuni motrice: * în prima parte a sprijinului unilateral piciorul stâng se menține în flexie orientând genunchiul în rotare spre mijlocul cercului; * piciorul drept desprins de pe sol, semiîntins din genunchi, execută o mișcare de pendulare circulară, depășind marg ui drept de axa de rotație provoacă o reducere a vitezei de rotație, ușurând sarcina atletului în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
orientate spre capul ciocanului; * capul și privirea aruncătorului se păstrează în direcția ciocanului; * musculatura superioară a trunchiului (spate - umeri brațe) continuă să rămână relaxată, favorizând o rază de rotație mare. * în punctul cel mai înalt la traiectoriei, aruncătorul execută o flexie rapidă din glezna piciorului stâng (fig. 93), aflat în sprijin pe sol pe partea externă a părții anterioare a plantei, care are ca urmare dirijarea genunchiului stâng spre sol (senzația de “înțepare” a solului cu genunchiul stâng), absorbirea forței centrifuge
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este necesar să atragem atenția asupra următoarelor elemente de ordin tehnic, care joacă un rol important și trebuie supravegheate: * în punctul cel mai înalt al traiectoriei ciocanului, piciorul stâng aflat în pivotare pe cantul antero extern al plantei execută o flexie pronunțată, mai ales la nilateral, pe piciorul stâng, elemente caract toriei; * o nouă fază de sprijin bilateral, faza activă de maximă angajare a atletului, pentru crearea unei accelerații maxime obiectului de aruncat. Din cauza creșterii vitezei de rotare a ciocanului nivelul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se întrepătrund în mare măsură; în practica clinică se folosește adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș. a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
necesare. Manifestările clinice cele mai sugestive pentru diagnosticul de scleroză multiplă pot fi grupate după cum urmează: a. anomalii senzitive: - parestezii, adesea sub formă de amorțeli; - dureri; - semnul Lhermitte. b. anomalii motorii: - deficit motor de tip piramidal; - spasticitate; - contracții spastice (în flexie, în extensie). c. anomalii vizuale: - nevrită optică (pierderea monoculară a vederii, însoțită eventual de durere și de scotom central). d. anomalii cerebeloase: - ataxie, incoordonare; - tremor cerebelos (asociat uneori cu tremor postural); - dizartrie cerebeloasă. e. anomalii ale funcțiilor trunchiului cerebral: - diplopie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
va fi apreciat AC/AL. XI.2.3. Distrofia simpatică reflexă (DSR), sindromul algoneurodistrofic (SAND) Diagnosticul pozitiv se susține după criteriile lui Kozin. ● Termografie; ● Examen radiologic; APT/AL IV. DSR la nivelul membrului superior APT Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Ledderhose în faza de debut, cu APT Boala Ledderhose bilaterală în faza B. Ledderhose bilaterală în faza Sechelele neuropsihice după traumatismele craniene După traumatismele ușoare, majoritatea pacienților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
2.3. Distrofia simpatică reflexă (DSR), sindromul algoneurodistrofic (SAND) Diagnosticul pozitiv se susține după criteriile lui Kozin. ● Termografie; ● Examen radiologic; APT/AL IV. DSR la nivelul membrului superior APT Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Ledderhose în faza de debut, cu APT Boala Ledderhose bilaterală în faza B. Ledderhose bilaterală în faza Sechelele neuropsihice după traumatismele craniene După traumatismele ușoare, majoritatea pacienților se recuperează total. Există probabil o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
sindromul algoneurodistrofic (SAND) Diagnosticul pozitiv se susține după criteriile lui Kozin. ● Termografie; ● Examen radiologic; APT/AL IV. DSR la nivelul membrului superior APT Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Dupuytren cu retracția în flexie Boala Ledderhose în faza de debut, cu APT Boala Ledderhose bilaterală în faza B. Ledderhose bilaterală în faza Sechelele neuropsihice după traumatismele craniene După traumatismele ușoare, majoritatea pacienților se recuperează total. Există probabil o incidență mare a tulburărilor de atenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
se întrepătrund în mare măsură; în practica clinică se folosește adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș.a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică. ● Sindromul Shy-Drager; ● Degenerescenta strio-nigrică; Atrofia olivo-ponto-cereheloasă: - boala difuză cu corp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
considerate anterior absolut necesare. Manifestările clinice cele mai sugestive pentru diagnosticul de scleroză multiplă pot fi grupate după cum urmează : - parestezii, adesea sub formă de amorțeli; - dureri; - semnul Lhermitte. b. anomalii motorii: - deficit motor de tip piramidal; - spasticitate; - contracții spastice (în flexie, în extensie). c. anomalii vizuale: - nevrită optică (pierderea monoculară a vederii, însoțită eventual de durere și de scotom central). d. anomalii cerebeloase: - ataxie, incoordonare; - tremor cerebelos (asociat uneori cu tremor postural); - dizartrie cerebeloasă. e. anomalii ale funcțiilor trunchiului cerebral: - diplopie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271881_a_273210]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271882_a_273211]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271948_a_273277]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271949_a_273278]