1,615 matches
-
la hectar - Grîu pentru sămînță - recolta 1996 Azot și fosfor: 60 kg substanță activă la hectar - Sfecla de zahar Azot și fosfor: 100 kg substanță activă la hectar - Porumb pentru sămînță Azot și fosfor: 100 kg substanță activă la hectar - Floarea-soarelui pentru sămînță Azot și fosfor: 80 kg substanță activă la hectar - În pentru fibră și sămînță Azot și fosfor: 60 kg substanță activă la hectar - Cînepă pentru fibră și sămînță Azot și fosfor: 60 kg substanță activă la hectar - Leguminoase
HOTĂRÎRE Nr. 68 din 8 februarie 1996 pentru stabilirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice ce se acordă pe hectar, sub forma de alocaţie, producătorilor agricoli în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114426_a_115755]
-
în anul 1996, nu vor afecta nivelurile contingentelor de export ce urmează a fi stabilite pentru anul 1997. Articolul 3 Nu beneficiază de prevederile art. 1 următoarele categorii de licențe: a) pentru exportul de produse lemnoase, șrot din semințe de floarea-soarelui și fier vechi, la care contingențele și termenele de valabilitate au fost stabilite prin hotărâri ale Guvernului; ... b) pentru exportul de ovine și caprine vii în Uniunea Europeană; ... c) pentru importul de marfuri, scutite de plata taxelor vamale, la care nivelurile
ORDIN nr. 82 din 19 decembrie 1996 privind prelungirea în 1997 a licenţelor de export, import şi operaţiune, eliberate cu termen de valabilitate 31.12.1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114504_a_115833]
-
prevederile privind autoritatea științifică și a organului de gestiune pentru exportul acestor produse din Legea nr. 69/1994 . Articolul 12 Disponibilitățile de export la grîu pentru consum, făină și tarate de grîu, pîine, porumb pentru consum, orz, orzoaica, șroturi de floarea-soarelui și șroturi de soia se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului. Articolul 13 Operațiunile de export în cadrul acordurilor de cliring, barter și cooperare se realizează pe bază de licențe de export eliberate de Ministerul Industriei și Comerțului, cu avizul Ministerului Finanțelor
ORDIN Nr. 90 din 23 decembrie 1996 privind regimul de export şi import al mărfurilor în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114546_a_115875]
-
ministrul finanțelor, Florin Georgescu Anexă 1 LISTA culturilor care vor beneficia de dobîndă subvenționata la creditele angajate de producătorii agricoli pentru executarea lucrărilor din primăvara anului 1996 1. Grîu - secara 2. Orz - orzoaica 3. Orez 4. Porumb 5. Soia 6. Floarea-soarelui 7. Sfecla de zahar 8. Cartofi de toamnă 9. Legume de cîmp și fructe (pentru industrializare și stocuri de toamnă-iarnă): - tomate - mazăre - fasole - ceapă - morcovi - struguri (soiuri nobile) - măr - cultură intensivă - par, prun 10. În pentru fibră, ulei și sămînță
HOTĂRÎRE Nr. 94 din 15 februarie 1996 privind subvenţionarea în proporţie de 60% a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli pentru realizarea lucrărilor agricole în primavara anului 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114562_a_115891]
-
Articolul 1 Exporturile de grîu pentru consum, făină și tarate de grîu, pîine, porumb pentru consum, orz, orzoaica, șroturi de floarea-soarelui și șroturi de soia se pot efectua, temporar, în cadrul unor contingențe ce se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 2 Licențele de export eliberate agenților economici pentru grîu pentru consum și porumb pentru consum până la data intrării în vigoare a
HOTĂRÎRE Nr. 415 din 31 mai 1996 privind măsuri în domeniul exportului unor produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115331_a_116660]
-
materie: untdelemn sau de acțiuni: (un) du-te vino. Cele mai multe substantive compuse, care cunosc opoziția singular-plural în plan semantic, sunt invariabile în planul expresiei: gura leului, floarea soarelui, zgârie brânză. Aceste substantive realizează opoziția de număr prin intermediul categoriei determinării (o floarea-soarelui - niște floarea soarelui) sau mai ales la nivel sintactic, prin intermediul unui substantiv regent: floare-flori (de gura leului). Substantivele compuse variabile exprimă opoziția de număr la nivelul primului constituent: drum de fier/drumuri de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele compuse caracterizate prin contopirea elementelor constitutive realizează opoziția de caz, în funcție de gen, asemenea substantivelor simple: nominativ-acuzativ: bunăvoința, untdelemnul genitiv-dativ: bunăvoinței, untdelemnului Substantivele compuse caracterizate prin păstrarea distincției între elementele alcătuitoare realizează opoziția de caz la nivelul primului constituent: nominativ-acuzativ: floarea-soarelui, drumul de fier genitiv-dativ: florii-soarelui, drumului de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali (dacă al doilea termen este un substantiv sau adjectiv feminin): nominativ-acuzativ: calea ferată genitiv-dativ: căii ferate Opoziția cazuală a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia cazual\ a substantivelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elementelor constitutive realizează opoziția de caz, în funcție de gen, asemenea substantivelor simple: nominativ-acuzativ: bunăvoința, untdelemnul genitiv-dativ: bunăvoinței, untdelemnului Substantivele compuse caracterizate prin păstrarea distincției între elementele alcătuitoare realizează opoziția de caz la nivelul primului constituent: nominativ-acuzativ: floarea-soarelui, drumul de fier genitiv-dativ: florii-soarelui, drumului de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali (dacă al doilea termen este un substantiv sau adjectiv feminin): nominativ-acuzativ: calea ferată genitiv-dativ: căii ferate Opoziția cazuală a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia cazual\ a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și în Banat. După funcțiile economice. Prin tradiție, în sate activitățile economice sunt în principal agricole, cu diferențieri în funcție de treapta de relief pe care sunt amplasate: • în câmpie predomină caracterul cerealier (grâu, porumb) și de plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.); • în zona colinară și de podiș sunt preponderente, după caz, activitățile viticole, pomicole, de creșterea animalelor etc.; • în zona montană, principalele activități sunt creșterea animalelor și exploatarea forestieră. Tot mai multe sate îndeplinesc funcții mixte, cea agricolă fiind completată
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
peste două treimi din suprafața țării este ocupată de câmpii, podișuri și dealuri, de regulă joase, cu o climă prielnică și soluri fertile. Acești factori favorizează practicarea unor culturi agricole variate: cereale (porumb, grâu etc.), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cânepă etc.), leguminoase (mazăre, fasole etc.), legume (tomate, ardei, morcovi etc.), viță de vie, pomi fructiferi (meri, peri, pruni, nuci, cireși, vișini, piersici etc.). În zona dealurilor mai înalte, de peste 300 m altitudine, relieful mai accidentat favorizează procesele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
jud. Prahova), București, Sibiu, Reghin etc. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, tot mai multe firme străine de renume au construit fabrici în țara noastră. Cultura plantelor industriale Această grupă cuprinde: plante textile (in, cânepă), plante uleioa se (floarea-soarelui, soia, in pentru ulei, rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de bumbac, România are și o importantă industrie de prelucrare în domeniu, pe bază de materie primă din import. Cele mai importante centre sunt București, Timișoara, Arad, Baia Mare, Rădăuți, Oltenița etc. Plantele uleioase. Cele mai mari suprafețe le ocupă cultura florii-soarelui, prezentă mai ales în Câmpia Română și Dobrogea, dar și în Podișul Moldovei. Într-o vreme, în anii ‘60 - ’70, România a fost unul dintre cei mai mari producători mondiali de semințe de floarea soarelui. A doua plantă uleioasă, ca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
uleiurilor vegetale comestibile este dezvoltată mai ales în zonele de cultură: Câmpia Română (București, Craiova, Slobozia etc.), Dobrogea (Constanța), Podișul Moldovei (Iași), Câmpia de Vest (Oradea). Sfecla de zahăr. Această plantă a fost introdusă în cultură în țara noastră o dată cu floarea-soarelui (în jurul anului 1870). Originară din câmpiile nord-europene, fiind iubitoare de climă mai rece și Porumbul, cartoful și alte plante, originare din America de Sud, au fost aduse în Europa de către spanioli, cuceritorii și primii colonizatori ai regiunii respective. Cânepa, plantă originară din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ai regiunii respective. Cânepa, plantă originară din India, oferă atât fibre textile, care reprezintă până la aproape un sfert din greutatea tulpinei uscate, cât și ulei (obținut din semințele sale), utilizat în industria lacurilor. 94 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Lan de floarea-soarelui Hală industrială dintr-o fabrică de zahăr umedă, a fost cultivată mai întâi în Moldova de Nord și estul Transilvaniei, a fost apoi aclimatizată și în alte regiuni, între care Câmpia Română, care deține în prezent cele mai mari suprafețe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Română (Craiova, Giurgiu, Buzău, Ianca în județul Brăila etc.), Culoarul Siretului (Roman, Sascut — ambele înscriindu-se între cele mai vechi din țară —, Pașcani, Bucecea în jud. Botoșani), Câmpia de Vest (Timișoara, Oradea etc.), Podișul Transilvaniei ( Luduș, Teiuș, Târgu Mureș etc.). Floarea-soarelui, plantă originară din America de Nord și introdusă în Europa în secolul al XVI-lea, poate atinge până la 5 m înălțime. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu floarea soarelui: 1. Constanța; 2. Teleorman; 3. Călărași; 4. Brăila. se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mușchii, nervii, glandele, aparatul respirator, aparatul digestiv, aparatul cardiovascular - sunt stimulate și, datorită activării circulației sângelui și limfei, produsele reziduale ale corpului sunt eliminate eficient. Uleiurile de masaj se obțin dintr-un ulei de bază, care poate fi ulei de floarea-soarelui, de germeni de grâu, de migdale, de sâmburi de struguri și din uleiul volatil, a cărui concentrație în uleiul de bază este de 2,5%. Astfel, 50 ml de amestec ulei de bază/ ulei volatil conțin cca 25 picături de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
riscantă, îndeosebi în uzul intern. Uleiurile volatile nu se folosesc ca atare, ci numai diluate, chiar și în uzul extern. Nediluate pot produce iritații nedorite pe tractul gastro-intestinal, nazal sau urinar. Pentru uz extern se diluează cu uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, de germeni de grâu sau porumb, de măsline, migdale etc.) sau se introduc în baze de diferite unguente. Uleiurile care prezintă risc terapeutic sunt obținute din: arnică, fenicul, scorțișoară, muștar, sulfină, sovârf, Salvia officinalis, Juniperus sabina, tuia, cimbru, camfor, anason
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care-l «mănâncă deștele când vede ciriclii» (cocoși). Aflu că e dus la o nuntă. Normal, orice socru mare vrea să stea cu pușcăria la masă în noaptea nunții. Iese Lenuța Cloșcă la poartă. Mama scuipă cu dexteritate semințe de floarea-soarelui. În amurgul vinețiu, trei-patru coji care stau lipite în colțurile buzelor se scurg în jos și alte coji le iau locul. - S-a răstit la băiatu’ meu plutonieru’ Mocanu și băiatu’ a spus adevăru’. - Dacă nu se răstea, nu spunea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Crescu, mușcă din azur cu tăișul ei verzui, încovoiat și ascuțit și străluci puternic". Nu este acest răsărit de lună o minunată pagină de antologie? Și această livadă, în spatele casei Ilenei, barieră înmiresmată care desparte adăpostul mut de lumea zgomotoasă: Florile-soarelui vegheau împrejur ca niște străji de aur. Împrăștiat în volute, mirosul livezii coapte, al dovlecilor, al pepenelui galben, al caiselor topite de soare, al roșiile acruțe și al meliselor înmiresmate umplea aerul ca o afumătoare mișcătoare. Toată plăcerea pe care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
blazați Teatrul LUNI a fost un spațiu propulsiv, productiv și permisiv. Pentru mulți artiști a constituit o trambulină. Aici am văzut primul spectacol bucureștean al lui Radu Afrim, No Mom’s Land, din care mi-au rămas scanate pe retină floarea-soarelui și WC-ul, doliul spectral al Adei Milea și debusolarea de copil mare, uitat pe lume, a lui Nicu Mihoc. Tot aici am văzut debutul Anei Mărgineanu, Deșeuri, o montare decupată filmic, în care sprint-ul personajelor și suprapunerea lumilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o duce la gură în timp ce ochii ei se întorc la ecranul magic. Buzele i se deschid și dinții mușcă din coaja neagră. Voluptate maximă. Acum peisajul s-a îmbunătățit considerabil. Printre zeci de steluțe mov, se zăresc două semințe de floarea-soarelui. Mă frec un pic la ochi (sunt cam obosit) și hotărăsc că am spionat destul. Ajunge. Privirea mea se plimbă zece secunde prin restaurant. Corporatiști, maneliști și câțiva triști. Mă-ntorc la Steaua Sus-Răsare. (E numele ei indian, dar ea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe atunci: să tot fi avut cincizeci de ani - dădea impresia că nu-i este prea la îndemână. Iarna, își duceau reșoul în camera lor, ca să se încălzească. Uneori, Damian ne oferea plăcinte pe care le prăjea în ulei de floarea-soarelui prost rafinat, umplând apartamentul cu un miros pe care nu l-am uitat până în ziua de astăzi. Alteori făcea prăjituri inventate de el, cu ce se găsea - făină luată pe cartelă, marmeladă (acea pastă dulceagă vândută în lădițe și a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
3 t/ha, asemănătoare celei obținute pe țară După cultura porumbului și a grâului, locul următor este ocupat de cultura florii - soarelui, având în vedere condițiile climatice favorabile din zonă pentru o asemenea cultură. Dacă până în 1990 suprafețele cultivate cu floarea-soarelui au fost relativ constante, datorită conducerii planificatoare a C.A.P.-urilor, ocupând 3,4 % în 1988, 3,6% în 1989, 3,2% în 1990 din suprafața arabilă, după acest an, culturile cu floarea - soarelui au început să ocupe suprafețe tot
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
această creștere a suprafețelor cultivate cu floarea - soarelui a determinat și o creștere a producției, de la 152 t în 1991, la 736 t în 1996 și 1616 t în 2002, aceste creșteri pe ansamblu semnificând o anumită reorientare spre cultura florii-soarelui, ținând cont de condițiile propice ale zonei (soluri 81 adaptate la cultura plantelor tehnice), dar și de necesitățile populației care poate obține la presele din localitate uleiul comestibil,cel de pe piață fiind destul de scump, dar și șrotul, produs derivat folosit
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]