2,299 matches
-
iar seara când ne culcam în pat simțeam atâta liniște și eliberare în toată ființă mea de copil. Oare de ce era totul atât de frumos pe atunci? Mi-au rămas adânc imprimate în memorie portretele bunicilor, uneori bunicul cântând din fluier sau povestindu-ne câte ceva seară iar bunica într-un colț împletind, privind-o aveam impresia că văd o bătrână obosită de truda și poverile vieții. Însă cel mai mult mă atrăgea bunicul meu cu zâmbetul sau cald părintesc ce imi
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
în ochi și zâmbindu-i cum numai el știa s-o facă. Se lăsase brunul amurgului peste oraș, întunecând mătasea zilei cu pânze de doliu, bătute-n argintul lunii, se-auzea acel susur molcom al Dunării peste care aluneca prelung fluierul strident al vreunui vapor rătăcit în noapte. Și ce de stele mai răsăriseră pe bolta albastră, pe Calea Laptelui, în creștetul capetelor lor; și ce miresme îmbătătoare bătute de vântul primăverii veneau din pădurile bătrâne ale Grizlingului... Noapte de feerie
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
dragostea de viață - este motivul ce vrea să ne despice. E verde peste tot; și cântec prin pădurile bătrâne ... Prin fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
încheia cu un program cultural, ce va cuprinde cântece, poezie și scenete umoristice. Pentru a participa la activitățile din cadrul Festivalului Drumeții Montane din acest an, cei sosiți trebuie să aibă un echipament minim obligatoriu: individual: încălțăminte cu talpă aderenta, lanterna, fluier și pelerina de ploaie, iar cei pe echipa: aparat foto/telefon cu camera, busola, trusa sanitară, bidon pentru apa, rucsac și sursa de foc. Probele se vor desfășura în conformitate cu regulamentul Competiției Naționale de Turism Sportiv „ȘTAFETA MUNȚILOR". La festival poate
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
încheia cu un program cultural, ce va cuprinde cântece, poezie și scenete umoristice.Pentru a participa la activitățile din cadrul Festivalului Drumeții Montane din acest an, cei sosiți trebuie să aibă un echipament minim obligatoriu: individual: încălțăminte cu talpă aderenta, lanterna, fluier și pelerina de ploaie, iar cei pe echipa: aparat foto/telefon cu camera, busola, trusa sanitară, bidon pentru apa, rucsac și sursa de foc.Probele se vor desfășura în conformitate cu regulamentul Competiției Naționale de Turism Sportiv „ȘTAFETA MUNȚILOR".La festival poate
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
cred că anii adună în riduri urâtul nemulțumirilor îți place să te zbați în plase himere o oarecare să fure mila cerșetorului să te lase pe tine să-i dezvelești obrazul cald bătrânelul din leul singuratic rage Amazonului în zadar... fluierul este ornic un joc care întoarce melodia către doi la bazar urechile stau ciulite așteaptă să le pui dimineața la cină scot poezia din torente îi piaptăn iubirile multe adânci o apropii de piept în căldura presărată de buze doar
APELE ÎNVOLBURATE ALE AMURGULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348806_a_350135]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ZIDIND ÎN PIATRĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Încrezători dau drumul la semne, zidind în piatră porți cu sărutul pe ambele fețe. Ascultă cântec din fluier la masa rotundă și-n taină foamea a plecat să se culce, ochii în ochi se pătrund și se satură. Gândul are un mugure ascuns, izbește cu dalta în piatră, scrie sfârșind în cuvântul ce iese din fântâni spre cer
ZIDIND ÎN PIATRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348889_a_350218]
-
împrejurul ei, și totul i se părea schimbat. Pe buze, mai purta încă ... mireasma delicată a unui sărut. Neștiind ce-i cu ea, s-a privit în oglinda lacului, iar pădurea a început a fremăta, și un glas duios de fluier se auzea în depărtări ... Viața și-a continuat cursul normal, dar Dochia nu știa ce se întâmplă cu trupul ei, care se schimba ... din zi în zi. La 9 luni, de la întâmplarea cu Ceața, pe 24 februarie, a venit pe
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
a semănat în inimă Iubirea, dăruindu-i prospețimea florilor și tinerețea fără bătrânețe. Vara nu s-a lăsat mai prejos, și i-a dăruit copilului, căldura iubirii, împlinirea dragostei și dulceața fructelor. Zâna Toamnă i-a adus în dar un fluier care să-i țină de urât, dar care să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu ... cusut cu
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un flăcău vesel ce cânta din fluier și iubea fetele care îl priveau ca pe un zeu. Fecioarele, care îl întâlneau și îi simțeau privirea vrăjită, uneori chiar sărutul de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii ... spuneau că ar fi fost o
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
fost zămislit de chiar Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceață... Adevărul este că, o perioadă de timp, nimeni nu l-a mai zărit pe fecior, și nici nu i-a mai auzit cântecul fluierului. În creierul muntelui, într-o peșteră pe ai cărei pereți creșteau „flori de piatră” în buchete albe, albastre, cenușii, roz și violet, trăia un bătrân Înțelept. Pe când păștea oițele în poiana în care fusese zămislit, băiatul s-a pomenit față
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
anume am început să scriu altfel... Era toamnă. Căzuse bruma peste păduri și peste copilăria mea întreagă. Nu demult îmi plecase tata dincolo de zări... Când am recitit cuvintele mâzgălite atunci pe un petec de cer, m-am înfiorat, ca un fluier de cântecul lui și poate mi-am zis, pentru întâia dată: „vreau să mă fac poet!” Și de atunci... mă nasc mereu! Poetul face parte din ființa mea. Eu și poetul. Ce dialog minunat! Cu el nu m-am simțit
NICOLAE NICOARĂ-HORIA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346370_a_347699]
-
ISBN 978-973-1702-27-8, în 2015, lucrarea " CAUZELE AGRESIVITĂȚII LA ADOLESCENT ȘI CONTROLUL PRIN EDUCAȚIE - Ghid de bune practici educaționale "-Editură ETNOUS/ ISBN 978-606-712-189-6, în 2016, Revista "GHIDUL NATURII", ISSN-L2343-9106 Cuvinte pentru pădure Pieptăn pădurile cu palme răsfirate, Frunzelor le cânt din fluierele degetelor, Deasupra vârfurilor crestând ceruri Și printre crengi lăcrimând peste ape; În jurul sufletului m-adun mai aproape, Mereu mai aproape... Sapă adâncimi frunze ce cad, Cu rodul arborilor îngemănându-mă, Rădăcinile se satura pline de seva În culcușuri moi de
CUVINTE PENTRU PĂDURE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348520_a_349849]
-
s-a născut Iisus! Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU, de a pune-o în scenă la mal de Dunăre. Personal am să încep cu o laudă adusă scenografiei sobre, deși pare austeră, a lui Nicolai MIHĂILĂ, dar și coloanei sonore cu o doină la fluier, care potențează stările, ideile, relațiile dintre personaje și crescendo-ul piesei. Spectacolul gălățean mi s-a părut intens, plin de semnificații și simboluri, lucrat în stil de thriller ''negru'' prilejuind un joc strâns, tensionat. Adică un altfel de teatru decât
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ERA ODATĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era odată 1. Era odată un păstor care avea un fluier fermecat. Nimic nou până aici. Păsările zburau mai vioi, munții încărunțeau zâmbind, Stelele sclipeau mai cochet, dar păstorul Cânta doar pentru un anumit trandafir Răsărit prin minune alături de alte flori obișnuite. Și fluierul păstorului încânta câmpia, pădurea, Doar trandafirul nici
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
Era odată un păstor care avea un fluier fermecat. Nimic nou până aici. Păsările zburau mai vioi, munții încărunțeau zâmbind, Stelele sclipeau mai cochet, dar păstorul Cânta doar pentru un anumit trandafir Răsărit prin minune alături de alte flori obișnuite. Și fluierul păstorului încânta câmpia, pădurea, Doar trandafirul nici nu se clintea, Îi mai cădea câte o petală, parfumul său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai erau pe acolo. 2. „O oră să fi fost amici”, Dar viața-i doar o clipă zici, și clipa doar un fluierici pentru pitici. Concubinăm de șapte ani, Pentru iubire, nu pe bani, Dar ora ceea n-
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ERA ODATĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era odată 1. Era odată un păstor care avea un fluier fermecat. Nimic nou până aici. Păsările zburau mai vioi, munții încărunțeau zâmbind, Stelele sclipeau mai cochet, dar păstorul Cânta doar pentru un anumit trandafir Răsărit prin minune alături de alte flori obișnuite. Și fluierul păstorului încânta câmpia, pădurea, Doar trandafirul nici
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
Era odată un păstor care avea un fluier fermecat. Nimic nou până aici. Păsările zburau mai vioi, munții încărunțeau zâmbind, Stelele sclipeau mai cochet, dar păstorul Cânta doar pentru un anumit trandafir Răsărit prin minune alături de alte flori obișnuite. Și fluierul păstorului încânta câmpia, pădurea, Doar trandafirul nici nu se clintea, Îi mai cădea câte o petală, parfumul său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai erau pe acolo. 2. „O oră să fi fost amici”, Dar viața-i doar o clipă zici, și clipa doar un fluierici pentru pitici. Concubinăm de șapte ani, Pentru iubire, nu pe bani, Dar ora ceea n-
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
în crâșmă. Cred că aveam în jur de 6 anișori când tata, ILIE VOICAN, mi l-a arătat în crâșmă pe nenea Prichindel care albise și semăna izbitor de mult (cei care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) nene Marin Chisăr, și tot cam pe atunci mi-a spus adevărta tragedie pe care o trăia Prichindel. Matilda se iubea cu un avocățel pe care-l strigau mușterii „Gargară” (se dădea scriitor), dar când a auzit că
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
blând, eu am să vă rabd mereu, oricâte rele mi-ați făcut și îmi veți face, pentru că eu sunt răbdător. Dar nu vă mai rabdă oasele străbunilor voștri, că se răsucesc în morminte și țipă cu jale la voi, precum fluierul ciobanului vostru mioritic, în ajun de moarte. Cel mai tare țipă oasele eroilor voștri care s-au jertfit pe câmpurile astea ale mele, ca să le păstreze intacte pentru voi. -Cu ce i-am supărat pe străbuni, pământule? am întrebat eu
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]