28,018 matches
-
foilor de ceapă este „confecționat” în preajma desfășurării obiceiurilor de iarnă. Se ia o ceapă mare, se desfac 12 foi (fiecare reprezentând câte o lună a anului), se așează la rând și se pune în fiecare câte puțină sare. În care foaie este mai multă apă, acea lună va fi mai ploioasă. Calendarul se adeverește dacă cel care-l face este un om credincios și a postit tot postul Crăciunului. - Clăcile, forma de manifestare a ajutorării colective, continuă să se practice în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familie la Piatra Neamț, la copii, iar casa de cărămidă, construită în 1950 de socrii săi și de dânsul, este cumpărată și locuită în prezent de familia învățătorului Vasile Spataru. V.D.S. ANDREI ILIESCU - LESPEZI (1862-1938) - medic și scriitor Cititorii „Răvașului poporului”, foaia pentru țărani editată în perioada 1907-1909 la Fălticeni, de M. Sadoveanu și A. Gorovei, au apreciat mult la acea vreme foiletoanele igienicosanitare publicate număr de număr, fără semnătură, de un bun cunoscător al stării sanitare a satelor din Moldova de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Când ești într-o asemenea stare, cel mai bun lucru e să bei ceva înainte de culcare. Dormi dusă apoi. Mă tachina din când în când, însă era ceva în atitudinea ei care nu se putea defini. Cochetăria suavă a unei foi subțiri de hârtie care se dezintegrează. (rând liberă A sosit luna octombrie, însă n-a adus nici o modificare vizibilă în anotimpul de toamnă. În schimb, zilele umede și călduroase se succedau, exact ca în anotimpul ploios. În fiecare seară, temperatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
zdrobitor al triumfului când am putut să-i spun surorii mamei mele, tușa Livia, că tot efortul de-a păstra puritatea onomastică "ardelenesco-romană" e zadarnic, de vreme ce aproape orice nume românesc poate fi "ungurizat". I-am arătat, jubilând, o fotografie a foii matricole a elevului-militar Liviu Rebreanu, eliberat de Academia "Ludoviceum" din Budapesta, unde viitorul ofițer figura, cât se poate de... ne-ardelenește, drept Rebreán Oliver! "Așa că", i-am spus, "dacă Ťvin unguriiť, cum vă tot anunță Funar, sigur o să-ți spunem
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
pe spate/ în marea cu sarea balenelor albe". Până și obsedantele horcăieli ale obezului pater se pretează unei lecturi poetice: "sforăiturile lui par niște virgule făcute cu mâinile/ înghețate de foștii mei elevi de la Comarna:/ mari și groase de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
pe spate/ în marea cu sarea balenelor albe". Până și obsedantele horcăieli ale obezului pater se pretează unei lecturi poetice: "sforăiturile lui par niște virgule făcute cu mâinile/ înghețate de foștii mei elevi de la Comarna:/ mari și groase de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
Simona Vasilache Non olet, spusa lui Vespasian despre bani, nu li se potrivește cărților. În orice moment al vieții ei, chiar cînd e o iluzie pe un ecran de computer, cînd "iese" pe foi de ciornă în lumea cu ochelari și creion, cînd se tipărește, cînd stă, nouă, pe rafturi, sau, în fine, cînd folosința îi îngroașă paginile și-i ia din colțuri, cartea are miros. Izul de librărie, de clei și de hîrtie
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
a unei poezii de Goethe, în perioada evocată, mi se pare, de aceea a fi aceea realizată de de Timotei Cipariu, în 1838, după Der Fischer (Pescarul), și publicată în Foea literară care a apărut la Brașov și a premers Foaia pentru minte, inimă și literatură a lui Gh. Bariț. Drept care am să-mi și îngădui să închei cu câteva versuri care reclădesc, parcă, o punte între noi cei de azi și cei care, în vremuri de fel mai calme, găseau
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Culoarea unui fluture, ca și mireasma unei flori, are țâșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții ei zmălțuiți mii de stări ale scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Culoarea unui fluture, ca și mireasma unei flori, are țâșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții ei zmălțuiți mii de stări ale scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
a urcat un glas pe care l-am auzit și-l tot aud și-l aud și mă urmărește de parcă m-aș plimba noaptea pe străzile orașului de jos, pe strada Azilului, de pildă, și vîntul ar face să bubuie foile de plastic care acoperă zidurile insalubre ale vechii biserici și aș șopti pentru mine: sînt duhuri, nu-i așa? Sînt duhuri...
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
lui Magritte" (Nașterea poemului). Fascinat de realul curent, îndeobște depreciat,autorul Melancoliilor inocente îl echivalează cu un traseu spre un enigmatic simbol pe care-l găsești "o singură dată în viață", de ordinul inefabilului: Acolo în grădină, printre ridichi și foi de salată / printre cioburi de sticlă și bulbi putreziți / printre pietre și pene de cintezoi / într-o zi am găsit / ceva ce găsești numai o singură dată în viață / ceva fără formă ceva fără gust și culoare / ceva topindu-se
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
cu apariția fiecărui nou "formator de opinie" pe canalele de televiziune. Nu-mi pot alunga gândul că cineva, un demon meschin, își bate joc de noi. Priviți-i și ascultați-i pe Adrian Ursu, Victor Ciutacu, Pavel Lucescu și aveți foaia de temperatură a unor televiziuni a căror menire fundamentală e să producă ceață, cât mai multă ceață. Când Ion Cristoiu și originala sa dicție au devenit repere ale televiziunilor din România, nici nu mă mir că se fac eforturi colosale
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
Constantin Țoiu Căruță trasă de un cal bătrân, înăuntru un fel de coșciug triplu o ladă paralelipipedă lată, vopsită în verde și pe care scrie cu litere nu prea sigure, Pâine. O foaie de tablă acoperă fundul căruței, pe care dacă o dai înlături, iese un abur des, semn că e caldă pâinea... Vehiculul este condus de un bătrân mic, slab, cu o față de asiat. Lângă el, pe capră, un fel de bunic
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
real, față de ceilalți care se prefac numai că trăiesc... n Căruță trasă de un cal bătrân, înăuntru un fel de coșciug triplu o ladă paralelipipedă lată, vopsită în verde și pe care scrie cu litere nu prea sigure, Pâine. O foaie de tablă acoperă fundul căruței, pe care dacă o dai înlături, iese un abur des, semn că e caldă pâinea... Vehiculul este condus de un bătrân mic, slab, cu o față de asiat. Lângă el, pe capră, un fel de bunic
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
gazetă. Măcar pentru a te convinge de totala ei potrivire cu vremea modernismului în facere, și merită răsfoirea unui număr la întîmplare, din colecția descompletată și roasă de nefolosință a unui anticariat oarecare. Pe coperta nu mai groasă decît o foaie obișnuită, păstrînd sobrietatea roș-neagră a presei dintre războaie - cel mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
unui anticariat oarecare. Pe coperta nu mai groasă decît o foaie obișnuită, păstrînd sobrietatea roș-neagră a presei dintre războaie - cel mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
un gen necunoscut, un hibrid egal de monstruos și de fascinant, a cărui paternitate am recunoscut-o neîntârziat. După Ťmăsurătorileť de până acum, aș situa vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de observație a lingvistului și eseu sau chiar poezie" (p. 8). În aceste gânduri aflate între vis și realitate, se amestecă de-a valma judecăți literare, amintiri dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, idei apărute în conversațiile
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
să facă două cotidiene. Primul este cel al dracilor, cu paginile "negre ca învelitoarea radiografiilor de altădată". Întrebați cum arată presa în Paradis, agenții de publicitate dau un răspuns care merită reținut: "Acolo sus?... La fel ca jos. Numai că foile gazetelor sunt albe. Imaculate, vreau să spun." (p. 52) De remarcat este faptul că în acest caz miza nu mai cade pe combinațiile formale, ci, ironic, pe dialogul cultural cu textele sfinte. Textele lui Șerban Foarță au efectul unui beții
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
unui caiet din acelea subțiri, format A5, bej sau bej verzui, cum foloseau studenții altădată. Titlul și editura cu bleumarin, restul detaliilor în negru. Deschizînd volumul, și dînd de Spovedanie, te gîndești că de la Arghezi încoace poezia noastră își pune foaia de lichidare la început. De fapt, e-o mărturisire voioasă, de păcătos mucalit înaintea Postului Mare, de băutor priceput care se căinează în romanțe: "Dar când va fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului următor, Foi îngălbenite, înșală. Poetul se desparte, de fapt, de retorica ofilirii, recuperînd epica, fa-bula din vîrste mai vechi ale poeziei. Iată o imagine cu poantă a dimineții ridicate peste mahala care, cu tot derizoriu-i, scutește un final frumos: "Monopedul cerșetor
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
citatele pe care le-am putea retranscrie de oricâte ori. Să ignorăm, în schimb, litera de dragul spiritului. Și maniera, de dragul obiectului. Poemul de carton se prezintă, într-adevăr, ca un poem de carton. Începând cu coperta și ajungând, lejer, la foile voit neglijente care îl alcătuiesc. Aproape tot ce se poate face cu un computer, cu o mașină de tipărit și cu un stilou, Bogdan Ghiu chiar face. Avem pagini xerografiate, fotografiate, poeme mototolite, manuscrise în facsimil, poezii redactate cu fonturi
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
că înseamnă în general profesia de critic literar în cultura română, astăzi îndeosebi. Am să mă folosesc pe mine ca material didactic ca să explic anumite lucruri. Scriu, de altfel, o carte despre meseria de critic literar și am pe o foaie, aici, și titlurile capitolelor din viitoarea carte. Experiența la care mă refeream înseamnă peste 35 de ani de critică literară. În 1970, când eram student în ultimul an de facultate, domnul Nicolae Manolescu, pe care l-am admirat întotdeauna și
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
istorici? La noi, cred, Kogălniceanu e reprezentativ pentru epoca sa. A deschis, în 1843, cursul de istorie națională, la Academia Mihăileană, editează cronici și prima publicație de documente istorice, "Arhiva Românească", apoi "Dacia literară", cu programul ei fecund, scoate o "Foaie sătească...", administrează, împreună cu Negruzzi și Alecsandri, Teatrul Național, face politică și diplomație de rang mare, scrie literatură. G. Călinescu îl așază, în "Istoria literaturii române..." în fruntea capitolului "Constituirea spiritului critic", pentru că tot ați vorbit de spiritul critic la români
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
face din nou, începînd de astăzi. Îmi voi nota riguros progresele. Sînt dator să nu scap această unică șansă de consolidare. Iată obiectul acestui caiet." Așadar, o proptea la cele două dimensiuni ale scrisului, cîrligul la lume care-i lipsește foii de roman. În rest, un jurnal minuțios, căutînd în clasici și în mici nimicuri dintr-ale vieții materialul unui detaliu, porozitatea cu care, așezînd-o între tine și ea, poți depărta o acțiune care nu vrei să se întîmple. A treia
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]