1,670 matches
-
Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60% din etiologia fobiei sociale. Un model al deficitului de abilități sociale ca influență cauzală în fobia socială a fost, de asemenea, sugerat. În prezent
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60% din etiologia fobiei sociale. Un model al deficitului de abilități sociale ca influență cauzală în fobia socială a fost, de asemenea, sugerat. În prezent, se știe că o lipsă vizibilă a abilităților poate reprezenta fie un deficit real de abilități, fie o inhibiție
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60% din etiologia fobiei sociale. Un model al deficitului de abilități sociale ca influență cauzală în fobia socială a fost, de asemenea, sugerat. În prezent, se știe că o lipsă vizibilă a abilităților poate reprezenta fie un deficit real de abilități, fie o inhibiție de exprimare a acestora. Există o asociere între severitatea fobiei sociale și abilitățile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
influență cauzală în fobia socială a fost, de asemenea, sugerat. În prezent, se știe că o lipsă vizibilă a abilităților poate reprezenta fie un deficit real de abilități, fie o inhibiție de exprimare a acestora. Există o asociere între severitatea fobiei sociale și abilitățile sociale reduse, dar nu a fost stabilită o legătură cauzală. Teoriile cognitive de inițiere și menținere a tulburării emoționale au fost aplicate fobiei sociale și acum reprezintă cel mai puternic domeniu de interes științific dintre teoriile psihologice
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de abilități, fie o inhibiție de exprimare a acestora. Există o asociere între severitatea fobiei sociale și abilitățile sociale reduse, dar nu a fost stabilită o legătură cauzală. Teoriile cognitive de inițiere și menținere a tulburării emoționale au fost aplicate fobiei sociale și acum reprezintă cel mai puternic domeniu de interes științific dintre teoriile psihologice (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). În fobia socială, setul cognitiv fundamental, sau schema, include convingeri conform cărora evaluarea negativă este un
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legătură cauzală. Teoriile cognitive de inițiere și menținere a tulburării emoționale au fost aplicate fobiei sociale și acum reprezintă cel mai puternic domeniu de interes științific dintre teoriile psihologice (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). În fobia socială, setul cognitiv fundamental, sau schema, include convingeri conform cărora evaluarea negativă este un rezultat catastrofic cu o probabilitate ridicată de producere ca urmare a oricărei dintre contingențele specifice individului (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Leary și Kowalski, 1995
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
individului (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Leary și Kowalski, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). Există anumite dovezi, obținute în urma cercetărilor efectuate în laboratorul nostru și în altele (Lucock și Salkovskis, 1988; Rapee și Lim, 1992), conform cărora indivizii cu fobie socială își subestimează performanțele sociale, supraestimează probabilitatea unui rezultat social negativ și cît de rău ar fi dacă rezultatul temut s-ar produce. Indivizii care suferă de fobie socială au mai multe gînduri negative în situații sociale decît cei din
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Lucock și Salkovskis, 1988; Rapee și Lim, 1992), conform cărora indivizii cu fobie socială își subestimează performanțele sociale, supraestimează probabilitatea unui rezultat social negativ și cît de rău ar fi dacă rezultatul temut s-ar produce. Indivizii care suferă de fobie socială au mai multe gînduri negative în situații sociale decît cei din grupurile de control anxioase și nonanxioase și dovedesc o preponderență a gîndurilor negative înainte de tratament (Bruch et al., 1991). Există date care sprijină un factor de vulnerabilitate cognitivă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un tipar opus celor care nu sînt în mod special anxioși din punct de vedere social (Hope et al., 1989). Recent, a existat un interes științific considerabil din perspectiva procesării informațiilor, cercetătorii căutînd să înțeleagă modul în care indivizii cu fobie socială procesează informațiile despre ei înșiși și despre mediul înconjurător în situații sociale. Au fost identificate mai multe predispoziții cognitive care duc la hipervigilență în privința aluziilor sociale și influențează individul să le interpreteze într-o manieră compatibilă cu schemele cognitive
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
informațiile despre ei înșiși și despre mediul înconjurător în situații sociale. Au fost identificate mai multe predispoziții cognitive care duc la hipervigilență în privința aluziilor sociale și influențează individul să le interpreteze într-o manieră compatibilă cu schemele cognitive fundamentale ale fobiei sociale, chiar dacă interpretările nu sînt neapărat realiste sau utile individului. O predispoziție interpretativă asigură detectarea expunerii, criticii și evaluării negative chiar și atunci cînd acestea nu sînt evidente din punct de vedere realist, iar o predispoziție atențională spre indiciile de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
supraestimarea probabilității și evaluării rezultatelor sociale negative (Hope et al., 1989; Mattick et al., 1995). Predispoziția interpretativă poate, de asemenea, să determine un individ să interpreteze greșit informațiile interoceptive ca dezastruoase și o situație socială ambiguă ca negativă. Indivizii cu fobie socială au fost mereu predispuși spre o interpretare negativă a situațiilor relevante pentru sine, chiar și cînd li s-au prezentat alternative pozitive într-un studiu (Amir et al., 1998a). Se sugerează că aceasta poate reprezenta o înclinație negativă relativă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că atenția concentrată asupra sinelui împiedică individul să obțină informații mai exacte despre situație și despre răspunsurile altora, care ar putea infirma așteptările negative. Beneficiile expunerii au fost sporite într-o singură serie redusă de cazuri, în care indivizii cu fobie socială au fost încurajați să-și concentreze atenția asupra indiciilor sociale reale, în loc să se preocupe de propriile lor gînduri și sentimente (Wells și Papageorgiou, 1998), iar reducerea atenției concentrate asupra sinelui a fost legată de un rezultat mai bun într-
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Comorbiditatea Datele furnizate de ECA (Schneier et al., 1992), NCS (National Comorbidity Survey; Magee et al., 1996) și NSMHWB (Natural Survey of Mental Health and Wellbeing in Australia; Lampe et al., date nepublicate) indică o rată ridicată a comorbidității între fobia socială și alte tulburări ale Axei I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Wellbeing in Australia; Lampe et al., date nepublicate) indică o rată ridicată a comorbidității între fobia socială și alte tulburări ale Axei I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări anxioase (excluzînd fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
alte tulburări ale Axei I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări anxioase (excluzînd fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît în studiile ECA, cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b). Depresia, ideația
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări anxioase (excluzînd fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît în studiile ECA, cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b). Depresia, ideația suicidală și tentativele de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît în studiile ECA, cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b). Depresia, ideația suicidală și tentativele de suicid apar în fobia socială mai des decît în rîndul populației generale. Totuși, o frecvență ridicată a tentativelor de suicid în fobia socială pare să se întîlnească în majoritatea cazurilor, deși nu în toate, legată de prezența tulburărilor comorbide. Potrivit datelor ECA, rata a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b). Depresia, ideația suicidală și tentativele de suicid apar în fobia socială mai des decît în rîndul populației generale. Totuși, o frecvență ridicată a tentativelor de suicid în fobia socială pare să se întîlnească în majoritatea cazurilor, deși nu în toate, legată de prezența tulburărilor comorbide. Potrivit datelor ECA, rata a fost de aproximativ 14 ori frecvența populației. În studiul NSMHWB, prezența unei tulburări comorbide de pe Axa I a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
datelor ECA, rata a fost de aproximativ 14 ori frecvența populației. În studiul NSMHWB, prezența unei tulburări comorbide de pe Axa I a dus la o triplare a ratei ideației suicidale, dar fără o creștere corespunzătoare a tentativelor de suicid. Cînd fobia socială era comorbidă cu tulburarea de personalitate anxioasă (strîns legată de TPE), atît ideația suicidală, cît și tentativele de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu timpuriu (Amies et al., 1983) a descoperit că actele parasuicidale erau mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
personalitate anxioasă (strîns legată de TPE), atît ideația suicidală, cît și tentativele de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu timpuriu (Amies et al., 1983) a descoperit că actele parasuicidale erau mai des întîlnite într-un eșantion cu fobie socială decît într-un grup de comparație care întrunea criteriile pentru agorafobie, dar studiile clinice și epidemiologice mai recente nu au reușit să confirme această descoperire (Cox et al., 1994; Norton et al., 1996; Montgomery, 1998). Riscul depresiei nu pare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
grup de comparație care întrunea criteriile pentru agorafobie, dar studiile clinice și epidemiologice mai recente nu au reușit să confirme această descoperire (Cox et al., 1994; Norton et al., 1996; Montgomery, 1998). Riscul depresiei nu pare să crească odată cu durata fobiei sociale, dar poate fi redus dacă fobia socială intră în remisie (Kessler et al., 1999a). Eșantioanele clinice au demonstrat, de asemenea, rate ridicate de depresie, ideație suicidală și tentative de suicid în fobia socială comorbidă cu alte tulburări de pe Axa
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
agorafobie, dar studiile clinice și epidemiologice mai recente nu au reușit să confirme această descoperire (Cox et al., 1994; Norton et al., 1996; Montgomery, 1998). Riscul depresiei nu pare să crească odată cu durata fobiei sociale, dar poate fi redus dacă fobia socială intră în remisie (Kessler et al., 1999a). Eșantioanele clinice au demonstrat, de asemenea, rate ridicate de depresie, ideație suicidală și tentative de suicid în fobia socială comorbidă cu alte tulburări de pe Axa I sau Axa II (Amies et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
depresiei nu pare să crească odată cu durata fobiei sociale, dar poate fi redus dacă fobia socială intră în remisie (Kessler et al., 1999a). Eșantioanele clinice au demonstrat, de asemenea, rate ridicate de depresie, ideație suicidală și tentative de suicid în fobia socială comorbidă cu alte tulburări de pe Axa I sau Axa II (Amies et al., 1983; Turner et al., 1991; Weiller et al., 1996). Este puțin probabil ca prezența depresiei să complice diagnosticul de fobie socială în momentul acordării primelor îngrijiri
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
suicidală și tentative de suicid în fobia socială comorbidă cu alte tulburări de pe Axa I sau Axa II (Amies et al., 1983; Turner et al., 1991; Weiller et al., 1996). Este puțin probabil ca prezența depresiei să complice diagnosticul de fobie socială în momentul acordării primelor îngrijiri (Weiller et al., 1996). Abuzul de alcool reprezintă un alt domeniu important al comorbidității. Consumul excesiv de alcool a fost raportat la 16% pînă la 36% din eșantioanele clinice cu fobie socială (Amies et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să complice diagnosticul de fobie socială în momentul acordării primelor îngrijiri (Weiller et al., 1996). Abuzul de alcool reprezintă un alt domeniu important al comorbidității. Consumul excesiv de alcool a fost raportat la 16% pînă la 36% din eșantioanele clinice cu fobie socială (Amies et al., 1983; Liebowitz et al., 1985; Schneier et al., 1989). În mod semnificativ, în studiul lui Schneier și al colaboratorilor săi (1989), rata alcoolismului, așa cum este definită de criteriile de diagnostic din cercetare, a fost de două
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]