54,404 matches
-
plină de vorbe ce lovesc,Suspine nu mai am, de rele sunt înfrântă,Căci n-am voit postire, crezând că istovesc.Mă simt Maică Marie, un pom neroditor,Un sfânt lăcaș pustiu cu ziduri în ruină,Către suflare vine doar foc mistuitorși-o umbră mă cufundă în negură și vină.Te rog Preasfântă Doamnă, nu mă lasa acum,Dezleagă-mă din lațul cu-o mie de păcateși spune-i lui Iisus că-mbrățișez alt drumPe care El mi-e far spre-a
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat? trece turbat peste noi rănindu-ne aripile de cocori rătăciți și stingheri, ne spulberă și ultimul vis înmugurit în noaptea fără stele-n destin, de ce nu îți ridici brațele-ram oprindu-i pașii cu potcoave de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
timpului neînșeuat, cere-i răgaz să ... Citește mai mult Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat?trece turbat peste noi rănindu-nearipile de cocori rătăciți șistingheri,ne spulberă și ultimul visînmugurit în noaptea fărăstele-n destin,de ce nu îți ridici brațele-ramoprindu-ipașii cu potcoave de foc?Grăbește-te, mai avem gânduriînsoțite de cuvântul ce așteaptăsă fie rostitși păzește primăvara lui Vivaldi,nu vreau să devină elegiescrisă pe umerii noștri copleșițide povara a ceea ce amascuns printre rânduri scriseîn pripă.Sărută tăcut petalele crinuluidin palmele mele împreunate în
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
pe macaraua aia mare de zece tone. CUCU: Aia la care-i spuneți voi "scroafa"? O scroafă de zece tone. Saturi cu ea un cartier întreg, nu alta. DOAMNA CUCU: Scroafă dacă zici tu. Dar el e tânăr și drăguț foc. Macaragiul i-a dat fiecăreia dintre noi o garoafă. CUCU: Și ție? DOAMNA CUCU: Da, și mie. CUCU: O garoafă? DOAMNA CUCU: N-ai ghicit. CUCU: Ți-o fi dat un trandafir?! DOAMNA CUCU: Un buchet întreg, așa să știi
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
ceea ce nu are curaj la luciditate”; „Bârfa este fiica invidiei pe care o alimentează cu ură”; „Avarul lasă în urma sa doar lucruri fără însemnătate. Așa cum a fost și viața lui”; „Lăcomia este un egoism care nu cunoaște sațietate”; „Invidia ia foc în ochii noștri și se mistuie în interior. Rațiunea o aprinde și simțurile o întrețin”; „Trufașul și-ar dori un monument. În cuvinte e prea puțin să-l înalți”; „Până nu e demonstrată, minciuna e declarată adevăr cu porți deschise
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
sărut”. Cu sugestia și încurajarea din partea profesorului de canto Fromi Moreno, în 1970, Stela Enache răzbate prin, nu peste obstacolul din calea vocilor valoroase ale muzicii ușoare românești, în acel timp cernute, nu aduse de torent: trece prin proba „de foc” de la microfonul postului Radio România, înregistrând în Studioul 8, piesa „Prieten drag”, compusă de Radu Șerban, pe textul scris de Constantin Cârjan și lansată de Pompilia Stoian. Interpretarea este favorabil audibilă, după înregistrare, ceea îl determină pe George Grigoriu să
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Căneală par pe câmpurile-albite, Noian de ciori în cârduri risipite, Pătând spoiala nouă din câmpie Și croncănesc de parc`ar fi o mie. Jur-împrejur stau satele chircite Și-nalță fumuri albe către ceruri, Din focuri care ard abia mocnite, Să-mprăștie arsura de la geruri. Deodată, deși pare-ncremenită, O dâră de cărbune avansează. - Să fie vreo surată rătăcită? Căci zboară, parcă-i beată și dansează! - Pasăre nu-i, căci prea se îngroșează în timp ce se apropie de
NEGRU PE ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422343203.html [Corola-blog/BlogPost/359088_a_360417]
-
modelului uman. Mereu lângă el, solista Stela Enache, dar nu numai ea, edifica cel mai concludent forma prieteniei care e contradicție în termeni, dacă nu e manifestată prin înțelegerea din privire și din gesturi afective. Căldura prieteniei, fără izvor de foc, ce arde, ci izvor de sentimente care nu regresează și nu distrug, ci însuflețesc, a caracterizat întreagă ambianță a evenimentului, a oglindit conformitatea sublimități sufletești cu sublimitatea umană, în ochii celor care l-au omagiat pe Alexandru Jula și au
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alexandru_jula_ultimul_roman_aurel_v_zgheran_1385397692.html [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și specialitatea lor. Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost numai contemplativi, ci au fost și oameni de acțiune
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
este realizabil. Sunt luminișuri cu putință și în cele mai haotice complicații. Cu o trevzie lăuntrică mereu gata, cu simțul grav al existenței, cu înfocate strigări de rugăciuni, cu voință nezdruncinată de a rămâne credincios Marii Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
la el după întâlnirea cu prințesa. - Mănâncă, îl încurajă ea, se vede că ești ostenit și ai bătut cale lungă! După ce se răsfăță cu bunătăți nemaivăzute și nemaigustate, Bujor se lăsă condus într-o cameră primitoare în care ardea un foc vesel și în care urma să își petreacă noaptea. Se aruncă în patul moale încă nevenindu-i să creadă că toate acele lucruri i se întâmplau chiar lui. Nu mai era mult până să adoarmă când i se păru că
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
cu trei lumânări și apoi o cale prin care să facă să apară deschizătura din perete și se strecură de unul singur prin coridorul îngust. Când se topi prima lumânare, ajunse în sala roșie. Primul uriaș dormea fără grijă în fața focului. Singurul său ochi era închis, dar, de pe pereți, sute de perechi de ochi care pluteau în vase de sticlă se întoarseră spre Bujor, făcându-l să îi tremure în mână sfeșnicul cu cele două lumânări rămase. Se gândi feciorul nostru
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
Spre amintire tuturor De patimile crunte Ce vrednicul Mântuitor Le-avea pe trup și frunte. Și de aceea are-n foi Trei crestături de cuie Și cupa ei are un croi Cu vine roșii: nu e Decât corola ca de foc Când spini L-au pus să poarte. Și cinci stamine are-n loc Drept semn de răni de moarte, Iar frunza-n colțuri câte trei E lancea ucigașă Ce a străpuns cu vârful ei Sfânt trup de sub cămașă Frânghia care
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
ploi să le-întreb de, poate, cumva, am fi surori. Iar ele mi-au spus că nici ploile nu-s ceea ce par să fie într-o mare pustie și dacă apă mi-e gândul în albia lui, în suflet port focul ce frige și arde păduri, destramă hotare, omoară stihii. Cine ești tu, copil de niciunde, departe de munte, de mare, de verde, de soare? Întrebau păsările cerului. Au nu ești vreo surată pierdută de cârd? Unde ți-e zborul? Ori
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1487776013.html [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
de mare, ori stea căzătoare, ori lună-n triunghi, ori soarele, leul, ori curcubeul? Atunci le-am răspuns că eu nu-s nici steauă de mare, nici stea căzătoare, nici lună-n triunghi, nici soarele, leul și nici curcubeul, nici focul, nici ploaia, nici cerul, nici zarea, nici vântul și nici pământul, deși țărână mi-e gândul... Sunt doar omul, nimicul și totul, sunt conștiința a tot și a toate din ziuă și noapte. În mine port dorul, uitarea, iubirea, amorul
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1487776013.html [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
cucerește tărâmuri, femeia renaște și naște, se face iubire de pace, de semeni, de oameni, de lume... Și este, și sunt în tot și în toate ființă, știință și neștiință, fărâmă de conștiință, lumină, o formă de gând, eter, apă, foc și pământ. @Liubastra, 01.02.2017 Referință Bibliografică: Elementul lui Sunt / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1487776013.html [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
fiu Cântă-mă pe-o strună de vioară Tu să-mi fii luceafărul de seară Să-ți fiu zori de zi, amurgul viu. Lasă-mi gândul lin să te-nfășoare Despletit să-ți încălzească trupul Freamătu-mi să-ți cotropească lutul Foc nestins să-ți fiu, tu să-mi fii soare Mă cuprinde-n brațe printre raze Gustă-mi fraga buzelor flămânde Să-ți fiu râu, tu să plutești pe unde Lacrimă pe-o salbă de turcoaze. Lasă-mi inima să-ți
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1424741401.html [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
Iar de plecat, s-au grăbit să plece tocmai când comitele a rânduit poteră pentru prinderea lor și atunci au dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
în nesfârșite rânduri, Prin memorii vii peste timp, ale vieții... Culoarea timpului e, peste toate, Stăpâna unui cenușiu absurd, pierdut, Risipit în clipe vechi, etanșate, Al căror ecou-n pustiu răsună demult!... Nu mă lasă nimic pradă uitării, În calea focului aprins lin în suflet, Arzând cu flacăra iluminării, Ce e de veghe, mistuind al meu cuget!... Doruri revărsându-se în lungi râuri Curgând în lacrimi șiroaie peste poteci, Brăzdând ale frunții, de vremuri, pliuri, Adâncesc vise în prăpăstii pentru veci
ARIPI FRÂNTE DE SUFLET... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1472779050.html [Corola-blog/BlogPost/383416_a_384745]
-
în zonă și mai departe. Așadar, este destul de delicat astăzi să intervii economic dar nu imposibil, pentru că s-a văzut în atâtea locuri în lume unde au fost tensiuni interetnice, interreligioase, care s-au rezolvat, că nu s-a stins focul acelor tensiuni până nu a început viața să prospere. Omul când este necăjit și sărac, poate fi manipulat. Pe omul care are loc de muncă nu-l poți manipula pentru că el vede că are stabilitate, are loc unde să-și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
Îngroapă ce-am trăit azi vară ? Și iar șterg visele cu glaspapir . # Madame și dacă primăvara vine , Melancolii în noi se răzvrătesc Înfiorăndu-ne cu poleieli divine De-mi vine ,zău ,să-nebunesc . # Madame ,În general și vara vine Și dă cu foc peste pămănt , În noi se coc , încă virgine Tristeți ce milioane sunt # Madame și anul care mă petrece Cu edulcorate anotimpuri efemere Mă va lăsa întunecat și rece Și-n față ?...cupe aurite cu durere . # ....... Madame , atunci cănd moartea vine
MADAME de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1445419599.html [Corola-blog/BlogPost/378670_a_379999]
-
posibilă prin valorizare principiilor pozitive. Persistă aspirația către puritate, către aflarea imaculatelor date sufletești astăzi ocultate. Privilegierea sentimentelor creează un ambient inubliabil: Am trăit o mie de vieți/ și-n fiecare te-am iubit/ o dată ca apa,/ altă dată ca focul,/ apoi, pământ m-am făcut,/ și cer m-am făcut/ risipindu-mă-n ziua și noaptea/ de pe genele tale. (ÎNTOTDEAUNA). Idealul elevării spirituale este una dintre constantele acestor versuri. Durerea, sau amintirea ei, populează acest univers al complexității, acolo unde
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
adusă în contemporaneitate, într-o gradualitate emoțională perfect motivată de destinele sinuoase ale personajelor. Antologică este scena crimei odioase comise de ocupanți. „Trecuse de miezul nopții când a fost trezit de două împușcături, schelălăit de câini, tăcere și un alt foc de armă. «Asta e flinta lui Pătru!» A sărit din pat, a luat pușca și pistolul și a ieșit în pragul casei. - Ce s-a întâmplat, Pătrule? - Boierule! I-am prins pe rus încercând să fure purceaua. L-am închis
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
La lumina felinarului și a celor câteva lanterne ale soldaților ruși, Roșianu a văzut peste zece săteni împinși cu țeava armelor spre interiorul ogrăzii. - Товарищ! Товарищ! Где это? - Nu! Predăm la jandarmi! Sergentul rus, înțelegând puțin românește, a tras un foc în direcția lui Pătru. Acesta a căzut ca secerat cu fața la stelele. Boierul, înspăimântat, s-a aplecat cu durere asupra trupului neînsuflețit al lui Pătru, curgându-i lacrimile pe obraz. Sergentul a mai tras un foc în aer. Roșianu, speriat, s-
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
puțin românește, a tras un foc în direcția lui Pătru. Acesta a căzut ca secerat cu fața la stelele. Boierul, înspăimântat, s-a aplecat cu durere asupra trupului neînsuflețit al lui Pătru, curgându-i lacrimile pe obraz. Sergentul a mai tras un foc în aer. Roșianu, speriat, s-a ridicat, îndreptându-se spre ușă. A deschis-o și l-a eliberat pe rus. În momentul acela, sergentul, mirosind a băutură, l-a bruscat, împingându-l cu țeava armei spre grupul de țărani. Apoi
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]