2,048 matches
-
obiective și pentru care instituția este total responsabilă. În cazul unei universități, de exemplu, concentrarea pe inputuri presupune luarea în considerare a sumelor necesare plății personalului, întreținerii clădirilor și achiziționării de logistică. În cel de-al doilea caz, cel al focalizării asupra outputurilor, preocupările bugetare urmăresc numărul de studenți care pot fi admiși anual, numărul anual de absolvenți, numărul de programe care ar putea fi introduse. Abordarea bazată pe outputuri furnizează parlamentului sau factorilor de decizie (policy makers) informații consistente referitoare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
termen lung asupra a ceea ce este necesar pentru dezvoltarea umană durabilă și modul în care această dezvoltare se poate realiza. Aceste deziderate presupun înțelegerea contextului istoric, al celui cultural și social ale unei societăți/comunități. Abordarea holistică a politicilor publice. Focalizarea pe rezultate implică schimbări majore în modul de elaborare a politicilor publice, în sensul accentuării importanței acordate rezultatelor. De exemplu, în abordarea tradițională, politica de sănătate presupune eforturi în direcția vindecării bolilor. Noile schimbări presupun o transformare radicală a modului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se poate ajunge la un guvern responsabil, dar... inert. Prin contrast, modalitatea prin care se exercită controlul guvernului pentru angajamentele și realizarea obiectivelor, adică responsabilitatea pe bază de rezultate, presupune multă creativitate. Dacă primul model nu permite devierea de la reguli, focalizarea asupra rezultatelor este exact contrariul, în sensul că este încurajată creativitatea, experimentarea și inovarea. Creativitatea implică, însă, și riscuri și potențiale eșecuri. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru rezultate devine tot mai importantă, în prezent. Lumea contemporană este una a schimbărilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
organizația puternic ierarhizată și adoptarea unei organizații deschise, de tip rețea, capabilă să câștige încrederea cetățenilor printr-un proces transparent și responsabil și să susțină un dialog democratic cu membrii comunității; reducerea importanței acordate componentei interne (resurse și activități) și focalizarea cu precădere asupra componentelor externe (outputuri și outcome-uri); implicarea cetățenilor în fiecare etapă a ciclului proiectare, decizie, producție și evaluare. Rezultatul acestor schimbări profunde determinate de noua interpretare a relației furnizor de servicii publice-consumator este redat în figura 9 - de la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
privind managementul public al instituțiilor de învățământ la nivel preuniversitar. Procesul de descentralizare specifică importanța participării reprezentanților societății civile la procesul de luare a deciziilor (părinți, ONG, mediul de afaceri, asociații profesionale, parteneri sociali) și trasează în mod neechivoc o focalizare pe client (elevi) și pe serviciu (rezultatele învățării). Viziunea fundamentală a strategiei este aceea că, pentru a crea premisele necesare asigurării calității în educație, descentralizarea se constituie într-un demers dinamic ce presupune implicare și responsabilizare, pe de o parte
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
decizie de locul actului de educație, transparența actului decizional, abordarea etică a serviciului educațional. La nivelul obiectivelor, strategia urmărește eficientizarea activității și creșterea performanțelor instituțiilor educaționale prin degrevarea autorităților de la nivel central de anumite sarcini administrative și o mai bună focalizare pe elaborarea și monitorizarea politicilor educaționale 1, creșterea gradului de responsabilitate a actorilor locali și consolidarea autonomiei și capacității de a gestiona resursele financiare și umane din partea unităților școlare. Alte obiective deosebit de relevante pentru noile roluri manageriale se referă la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a-i face să observe diferența între a-și alege un rol și a fi ales într-un rol, între regia spontană și cea dirijată. Ora a treia. Momentul de reflecție Resurse didactice: mulaje de măști, acuarele Discuțiile vor urmări focalizarea problematicii omului ca actor în lume. În ce postură vă simțiți (v-ați simți) mai bine la teatru: ca actor sau ca spectator? Dar în viață? Argumentați. În ce măsură omul e actor pe scena vieții? E un rol "distribuit" sau unul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Fund) și programe de asistență nerambursabilă, cu finanțare din Fondul de Grant pentru Dezvoltare (Foreign Grant Fund). Odată cu aceste transformări ia ființă și USAID, prima Agenție de Gestionare a Programelor de Asistență (Barry, Carlsen, Gershman, 2005). Organisme dominante Ideologia emitentului Focalizare emitent Tip de asistență Anii ’40 Planul Marshall și sistemul ONU, inclusiv Banca Mondială Planificare și abordare prin programe Reconstrucție Pe bază de program Anii ’50 Organizații AEN din SUA Rațiuni de război rece și competiție cu sistemul economiei de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
cu proiecte multilaterale Anii ’70 Expansiunea programelor multilaterale Crește asistența pentru activitățile statului receptor Combaterea sărăciei și satisfacerea nevoilor de bază și prin programe sociale Scade asistența pentru hrană și umanitate în comparație cu alte forme de AEN Organisme dominante Ideologia emitentului Focalizare emitent Tip de asistență Anii ’80 Apar forme de AEN ale ONG Apar forme de susținere a piețelor receptorilor Reforma macroeconomică Începe asistența financiară prin programe de reducere a datoriilor receptorilor Anii ’90prezent Europa de Est și spațiul CSI devin receptori și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
purtăm indefectibil cu noi, asemeni unei clipe de viață intensă, densă și concentrată. Ea reprezintă acel punctum personal despre care vorbea Roland Barthes, secvența detașată dintr-un ansamblu căci ea se prezintă ca rezultat al unei selecții inidividuale, a unei focalizări "semnate", identificate de spectatorul care sunt. Dacă iubesc spectacolul a cărei existență globală mă convinge, în punctumul izolat mă regăsesc. Fără o asemenea putere de impregnare, reprezentația se dematerializează și devine umbră, fantomă plutitoare, căci e lipsită de înrădăcinare afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă (literatura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive: strategia relaționării prin analogie/prin contrast, stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării prin juxtapunere - „efectul de listă“ -, a reluării „în cercuri concentrice“ sau „în oglindă“, tehnici cinematografice etc. Formele principale în care se concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a treia narativă, narațiune ulterioară, cronologică). - Descrierea mediului social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin care „încearcă să producă impresia de documentar autentic și de viață reală“ (G. Larroux). - Canonul realist al structurilor narative este reliefat prin „pactul de lectură“, focalizare zero, unitate de compoziție (progresia logică, previzibilă a acțiunii; compoziția închisă, având ca principiu dominant cronologia etc.); viziunea artistică este construită cu intenția de a surprinde particularul și generalumanul, dramele mărunte și mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rețea de corespondențe: a) între elementele diverse ale lumii fizice; b) între universul exterior și cel interior. Modelul simbolist se definește aici ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele de vedere ale mai multor instanțe narative (narator și personaje - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narator și personaje - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele aspecte: - Naratorul adoptă punctul de vedere al unui personajnarator sau personaj focali zator. - Realitatea este percepută și interpretată subiectiv, din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec“). - Se relatează „evenimente“ interioare, utilizânduse tehnici analitice directe (auto scopie/introspecție, monolog interior/confesiune, frecvente în proza de analiză psihologică). Perspectiva externă („din exterior“/focalizare externă) este semnalată prin faptul că: - Naratorul se situează în perspectiva de observator obiectiv, imparțial, al eveni mentelor. - Naratorul „știe“ mai puțin decât personajele, surprinzândule doar compor ta mentul. - Sunt narate evenimente exterioare; se notează, uneori, reacțiile manifeste ale trăi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reacțiile manifeste ale trăi rilor psihoafective, utilizânduse tehnici analitice indirecte (observație comportamentală). - Naratorul nu își asumă judecăți de valoare/opinii. - Uneori se textualizează ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă (punctul de vedere al naratorului este înlocuit de perspectiva unui personaj focalizator, chiar dacă discursul nuși modifică indicii - discursul rămâne al naratorului, dar punctul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale portretului, însumând trăsături fizice, trăsături de caracter și/sau de personalitate. Procedee și mijloace de caracterizare a personajului Caracterizarea directă este o modalitate clasică, formalizată, mai ales ca discurs descriptiv de tip portret; se poate realiza prin convergența unor focalizări/perspective diferite: - din perspectiva naratorului: focalizare zero sau externă, discurs heterodiegetic (la persoana a IIIa); - din perspectiva externă a altor personaje: obiectivă sau subiectivă, discurs adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de caracter și/sau de personalitate. Procedee și mijloace de caracterizare a personajului Caracterizarea directă este o modalitate clasică, formalizată, mai ales ca discurs descriptiv de tip portret; se poate realiza prin convergența unor focalizări/perspective diferite: - din perspectiva naratorului: focalizare zero sau externă, discurs heterodiegetic (la persoana a IIIa); - din perspectiva externă a altor personaje: obiectivă sau subiectivă, discurs adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic; aceste perspective multiple pot fi convergente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]