1,627 matches
-
publicația își propune să dinamizeze energiile locale. Semnează versuri Petru M. Haș, Mircea Ivănescu (Poem intitulat Ana), Florentin Pițu (sub pseudonimul Andrei Vremir) și Alexandru Mușina. Alături de prozele scurte ale lui Petru M. Haș și Gavril Pinte, revista găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu, iar Doru Burlacu ține cronica literară. Tot acesta oferă un eseu despre „neașezarea” țării în
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
din Principate. De aceea, foaia, care va fi doar un martor neutru al evenimentelor din 24 ianuarie 1859, își suspendă apariția înainte de a trece un an de la tipărirea întâiului număr. Aici Gh. Asachi a continuat să publice, sub titlul general „Foiletonul Albinei române”, versuri, articole și recenzii. R.Z.
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
Critica, 181-185; Felea, Secțiuni, 344-349; Dimisianu, Valori, 138-141; Nițescu, Repere, 69-71; Ungureanu, La umbra cărților, 93-97; Raicu, Critica, 428-431; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, Iași, 1976, 83-93; Culcer, Citind, 33-41; Dimisianu, Opinii, 162-166; Ungheanu, Lecturi, 269-275; Zaciu, Alte lecturi, 179-183; Dobrescu, Foiletoane, I, 129-134, II, 242-253; Mihăilescu, Conceptul, II, 244-246; Băileșteanu, Refracții, 43-47; Raicu, Contemporani, 181-184; Cristea, Faptul, 295-297; Grigurcu, Critici, 442-454; Zaciu, Cu cărțile, 163-170; Regman, Noi explorări, 56-58; Gheorghiu, Reflexe, 141-145; Grigurcu, Între critici, 131-139; Steinhardt, Critică, 145-149; Simion, Scriitori
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
trenul, Timișoara, 1986; Asfalt (În adânc), București, 1998; Tancul, București, 2003. Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 164-169; Iorgulescu, Scriitori, 230-232; Sorin Titel, Romanul și oamenii „simpli”, RL, 1982, 25; Alex. Ștefănescu, Șapte personaje în căutarea unei ieșiri, RL, 1983, 50; Dobrescu, Foiletoane, III, 95-101; Eugen Simion, Povestitori, RL, 1986, 49; Cosma, Romanul, I, 197; Ulici, Lit. rom., I, 410-411; C.S. [C. Stănescu], În umbra operei, ALA, 1996, 325; Dan Croitoru, În oraș se întâmplă ceva..., RL, 1999, 12; Dicț. scriit. rom., III
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
străină, traducându-se din Alfieri, Boccaccio, Paul Claudel, Cyrano de Bergerac, Marsilio Ficino, André Gide, Kierkegaard, Jacques Maritain, Henri Massis, Restif de la Bretonne, Rabindranath Tagore, Paul Valéry; de asemenea, sunt redactate un număr impresionant de „profiluri” și este tradus în foileton românul lui Jacques Cazotte, Diavolul îndrăgostit. Seria nouă, din anii 1947-1948, se deschide cu un Program, în care se afirma adeziunea publicației la noile realități sociopolitice. G. Călinescu publică studiul Istoria că știința inefabila și sinteză epica, urmat de eseurile
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
92-96; Cândroveanu, Poeți, 102-106; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 122-125; Iorgulescu, Critică, 66-69; Moraru, Semnele, 113-121; Sultana Craia, „Fragmente din Muzeon”, LCF, 1982, 18; Ciobanu, Opera, 174-177; Stănescu, Jurnal, II, 57-63; Gheorghiu, Reflexe, 91-97; Tuchilă, Cetățile, 281-310; Cândroveanu, Printre poeți, 108-114; Dobrescu, Foiletoane, III, 23-29; Tartler, Melopoetica, 67-70; Grigurcu, Existența, 276-280; Cistelecan, Poezie, 91-99; Băileșteanu, Aorist, 99-103; Nicolae Manolescu, Cimitirul vesel, RL, 1993, 16; Claudiu Constantinescu, Tantrisme, RL, 1993, 16; Constantin, Complicitatea, 178-183; Negoițescu, Scriitori contemporani, 233-237; Ulici, Lit. rom., I, 89-92; Dumitru
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
o florentină din timpul Renașterii”. Multe trimiteri la capodopere ale picturii, sculpturii, literaturii se înfoaie în suita de „siluete și fantezii” Artiștii noștri (1918), în care prozatoarea, se poate spune, își face mâna. Un roman fantasmagoric este Demoniaca (publicat în foiletonul „Rampei”, 1922), etalând o orchestrație de efecte tari: scene de magie neagră, rituri de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei narațiuni aventuroase, pendulând între iubirea pătimașă și ura maladivă. O ereditate blestemată, ca și
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
one man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a ornitorincului (de unde și derivatul pe care îl propune: „scriitorinc”). Dintr-un asemenea polimorfism a rezultat și savuroasa București.Carte de bucăți (2003), reunind foiletoane apărute inițial în „Ziarul de duminică” și provocate de cronicile mondene publicate de Mișu Văcărescu, alias Claymoor, cu un secol în urmă în ziarul bucureștean „L’ Independance roumaine”. Cartea nu e fără legătură cu literatura, incluzând evocări despre cafeneaua Capșa
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Zaharia Bârsan, D. Teleor (semnează și Roelet), Const. A. Giulescu, Gr. Braniște, Mihail Procopiu, Liviu Coman, Al. T. Stamatiad, Claudia Cridim (Claudia Millian), Aurel Iancu, I. Botez, I.M. Vântureanu, Victor Eftimiu, Mircea Dem. Rădulescu, B. Nemțeanu. Ioan Slavici publică în foileton Nuța, precum și schițele Leu paraleu, O încurcătură, O noapte fioroasă. Semnează proză Emil Gârleanu, Delabârsa (St. O. Iosif), N. Țimiraș, M. Sadoveanu, Vasile Savel, Ioan Adam, D. Teleor, N. Dunăreanu, Al. Cazaban, C. Sandu-Aldea, I. Răduț, N. Pora, D. Constant
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
abundă, acoperind o arie geografică întinsă. Ludovic Leist traduce din August Strindberg, H. Sudermann, Bret Harte, L.N. Tolstoi, Vsevolod Garșin, Jókai Mór, Alphonse Daudet, Grazia Deledda ș.a. Are căutare literatura umoristică (Mark Twain, Jerome K. Jerome, M.G. Saphir), precum și romanul foileton „emoțional”, „pasional” sau „de mare senzație” (Marchiza de Orandini, Banul și noblețea, Mister și tragedie, Romanul unei femei de J.J. Kraszewsky). Nu lipsesc nici Dostoievski, Maupassant, V. Korolenko, Bjșrnstjerne Björnson, Selma Lagerlöf, Jules Lemaitre. Ilustrațiile reproduc opere de Rubens, N.
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
foiletoniștilor umaniști, negându-i profunzimea invenției comice. În jurul romanului Bariera (1959) s-a dat o veritabilă bătălie, piesa Proștii sub clar de lună (1962), pusă în scenă de Lucian Pintilie, a stârnit un val de indignare. Mazilu, care detesta în foiletoanele lui satirice violența, intoleranța, a provocat mereu violența, intoleranța criticii dogmatice și a stârnit împotriva lui pe confrații iritați de paradoxurile literaturii sale. Când citim, azi, nuvelele și piesele de teatru vedem că motivele unei contestații așa de tenace sunt
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
capodoperele literaturii universale. Studiază, tot acum, franceza, engleza, italiana, latina și greaca. Încă elev, tălmăcește o povestire din Jean Paul, pe care o trimite, în 1857, la „Gazeta Transilvaniei”, însoțind-o de câteva rânduri în care blamează literatura franceză de foileton, dar apreciază literaturile engleză și germană. Tălmăcește de asemenea din scrierile lui Lessing și Klopstock. Termină școala în iulie 1858, fiind clasificat cel dintâi în promoție. După o scurtă vacanță în țară, se înscrie, la 9 noiembrie, ca student în
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
100-107; Georgescu, Volume, 166-168; Dimisianu, Opinii, 251-256; Laurențiu Ulici, O exegeză exemplară, CNT, 1979, 30, 31; Mihăilescu, Conceptul, II, 179-184; Ion Caraion, Jurnal, I, București, 1980, 325-330; Popescu, Cărți, 40-43; Zaciu, Lancea, 212-223; Iorgulescu, Critică, 196-202; Grigurcu, Critici, 106-111; Dobrescu, Foiletoane, II, 226-233; Ciobanu, Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70; Teodor Vârgolici, O nouă istorie a literaturii române, ALA
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu, alături de versuri de Anghel Dumbrăveanu, Radu Cosașu, D.R. Popescu, Viorel Cacoveanu (sonete), în vreme ce Mircea Micu semnează parodii, iar Tudor George dă așa-numitele „sonete homeopatice”. Colaborează cu proză Valentin Silvestru, Ion Băieșu (romanul în foileton Unul dintre noi doi a ucis), Paul Everac, D.R. Popescu, Valeriu Cristea, Sorin Holban, Vasile Băran, Mircea Horia Simionescu, Bedros Horasangian, în timp ce Dumitru Solomon figurează cu Teatru foarte scurt. Revista conține numeroase eseuri și comentarii literare semnate de Eugen Simion
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest subiect sunt selectate din Eminescu, Alecsandri, C. Stamati, G. Sion ș.a. Literatura străină este prezentă în rubrica permanentă „Foiletonul ziarului «Moldova»”, unde texte din Leonid Andreev (Șapte spânzurați), din Maxim Gorki (În temniță) și din alți scriitori ruși demonstrează că atitudinea declarat rusofobă a publicației nu se răsfrânge în evaluarea literaturii ruse. Printre scriitorii traduși mai pot fi amintiți
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 22 septembrie 1946 și 1 ianuarie 1948. Redactor responsabil: V. Firoiu. Reportajelor gazetărești, proprii formulei publicistice definite prin titlu, li se adaugă traducerea în foileton a unor scrieri de succes, vizând îndeosebi aspecte și momente din războiul abia încheiat: G.I. Joe merge la război de Ernie Pyle, Jurnalele lui Ciano și Rommel, Evadările mele de generalul Giraud ș.a. Eugen Relgis publică, de asemenea în serial
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
interesantă”, „Cosinzeana” ș.a. Ele vor forma, împreună cu câteva inedite, volumul Chipuri din Săcele (1938). Traduceri, articole diverse, portrete îi mai apar în „Gazeta de Transilvania”, „Gând românesc”, „Observatorul economic” (revistă pe care o fondează), „Patria” ș.a. În „Patria” publică în foileton lucrarea Legăturile noastre cu Anglia, editată și în broșură (1923). Amplificată, va fi inclusă, sub titlul Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal în lumină europeană, în volumul colectiv Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul (1929), o versiune franceză fiind tipărită în
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
literaturii și presei literare franceze, precum și însemnările critice ale lui Pompiliu Constantinescu, care la rubrica intitulată „Cărți românești” scrie despre „parfumul subtil” al prozelor unui spirit „torturat de ispite pământești”, numindu-l astfel pe Gala Galaction. În traducere apare romanul foileton Dosarul 113 de E. Gaboriau. Alți colaboratori: Mihail Arțăreanu, Titu Vona, D. Caselli, Ștefan I. Macri. D.B.
ACŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285163_a_286492]
-
zilnic cu „marele public”. În obscuritatea unei cămări din redacția Timpului, poetul îndrăgostit de Hamlet era obligat să descrie întâmplările bolnave ale vremii. Cel puțin la noi, tradiția a continuat. Cine dintre cei mari a evitat publicistica, în eseuri sau foiletoane? Nu este destul să-i menționăm aici doar pe „greii” de felul lui Nicolae Iorga (1871-1940) sau Mircea Eliade (1907-1986) - ultimul convertit la „elitism”, dar nici atunci definitiv, abia după război. Lista cu nume prestigioase afirmate în dezbaterea publicistică n-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa unei literaturi fantastice, În prezența unor romane istorice puține, cele mai multe discuții se axează În jurul prozei inspirată din actualitate, fie apărută În volum, fie În culegeri sau În foileton În Viața românească. Dar puține creații - afirmă criticii literari, reușesc să evoce complexitatea realității și să răspundă misiunii lor educative. Iată de pildă câteva probleme ale literaturii pentru tineret sesizate de S. DAMIAN 29: „Literatura pentru tineret trebuie să cultive
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și, în fine, Stelian Diaconescu (Sanatoriu), cel care în numărul 349-350/1940 va semna cu pseudonimul Ion Caraion Scrisoare. Sectorul proză este mai puțin consistent. Aici semnează George Râureanu, D. Șerbănescu-Lopătari, Radu Persescu, Aurel Constantinescu, N. Dumbrăveanu, care publică în foileton romanul „de mare senzație” Insula misterelor, Elena Crăciun ș.a. În compartimentul rezervat publicisticii, sunt de consemnat articolul lui Grigore Trancu-Iași, Carte, acelea ale lui I. Simionescu, Învățătorii, și I. Rădulescu-Pogoneanu, Belgia Orientului. Foarte activ rămâne însă Gh. Pâslaru. Mateiu I.
ACŢIUNEA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
conotațiile extraestetice ale demersului. Din moment ce nu ești capabil să gestionezi forma, nu vei reuși să domini nici conținutul. Implicit, Chandler introduce în discuție o judecată de gust și una de stare: inabilitatea scriitorului stârnește o explicabilă iritare din partea cititorului. Serialul, foiletonul, prizonieratul nu arareori iritant al literaturii cu „va urma”, promovate în urmă cu câteva decenii, și-au pierdut puterea de fascinație asupra cititorului modern. Acesta a devenit adeptul eficacității și al rezultatului scurt. Când a pus jos cartea, el dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lumea”, „Cultura noastră cea de toate zilele”, „Lumea creștină”, „Divertisment” etc. Versuri religioase semnează Adrian Popescu, proză umoristică - Constantin Vrânceanu, publicistică - Carmen Antohi-Mesaroș, Corneliu Vlad, Corneliu Antim, Ion Pavelescu, Dumitru Stăniloae. Sorin Dumitrescu oferă fragmente de jurnal. Începe publicarea în foileton a studiului lui Al. Mironescu privind Contribuția științelor experimentale la problema epistemologică. Numărul 4/1990 găzduiește interviul pe care Boris Buzilă îl ia lui Octavian Ghibu, fiul marelui învățat și patriot Onisifor Ghibu. Tot acum demarează, la rubrica „Onix”, o
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio, Paul de Kock, unele apărute în foileton în „Vestitorul românesc” (1853) și „Anunțătorul român” (1858). Romanul Mistere din București, publicat în două volume în 1862, este, într-o măsură, explicabil și prin experiența anterioară a lui B., rămânând cel mai realizat roman-foileton din epocă, cu însușiri ce
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
1941, membru corespondent al Academiei Române. Cu un debut adolescentin, situat în 1903, când îi apare schița Lunaticii în „Universul ilustrat”, B. publică într-o primă perioadă mai cu seamă versuri și proză. Ulterior se manifestă și în formula ubicuă a foiletonului sau în cea a eseului scris ori rostit, ca în cazul nenumăratelor conferințe și intervenții la Radio România, încă de la înființarea, în 1928, a postului. Om dăruit ideii de cultură și educație socială, redactează în 1910 publicația „Antialcoolul”, din 1919
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]