1,177 matches
-
și azi, e cel de pedimentație. Podișul Dobrogei de Nord se află sub influența condițiilor climatice cu pronunțat continentalism și a unui relief cu o morfologie variată. Vegetația și fauna sunt specifice zonei de stepa, silvostepa și a pădurilor de foioase. Vegetația de stepa și silvostepa propriu-zisă e dominată de specii ierboase de talie mică și mijlocie. Pădurile alcătuiesc areale compacte răspândite pe o suprafață de 61.000 ha în Munții Măcinului, Podișul Babadagului și dealurile Niculițelului. Ele alcătuiesc două etaje
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
-se și azi la urși.Madibula "ursului peșterilor" era bine dezvoltată, ursul fiind omnivor (consuma vegetale și carne), este reprezentantul tipic al animalelor din timpul glaciațiunii, urmele lui fiind găsite numai până unde se întindeau în acel timp pădurile de foioase.Locurile din Europa unde s-au găsit urmele lui sunt peșterile: Neclarificată este problema vânării acestui urs în perioada glaciațiunii, deoarece omul care provine din Africa ajunge numai cu 10 000 de ani în Europa, la unele cranii găsindu-se
Ursus spelaeus () [Corola-website/Science/305929_a_307258]
-
descris întreagul lac Kirsajty de peste 2 km2. Inclus în Mamry, se află între lacurile din nordul Mamry și Dargin. Partea de jos nămoloasa este acoperită cu vegetație sub strat de flux, în timp ce malul vestic este marcat de o pădure de foioase. Țărmurile sunt mici și mlăștinoase. Dacă vom naviga sub pod, ne-am lasă Kirsajty și periculos Dargin Lacul apare în fața noastră.Trecere îngustă care leagă cele două lacuri a fost folosită că o locație în aer liber în timpul filmărilor filmului
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
minime în luna ianuarie. Precipitații abundente, sub formă de ploaie, sunt semnalate în lunile mai-august, când ating o cantitate maximă de 128,4 mm (iulie) , iar sub formă de zăpadă în lunile octombrie-martie. Bogată în pajiști și în păduri de foioase, etalând o gamă variată de soluri prielnice agriculturii, irigate de o rețea densă de râuri cu un debit bogat de apă, a oferit constant condiții propice de viață. Structura apelativelor atribuite acestui ținut, evocate de izvoarele istorice scrise, cartografice sau
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
este frontieră de stat cu România, aici funcționând 2 puncte de trecere a frontierei: Pe teritoriul său se află cea mai mare parte din Carpații Ucraineni, iar aproximativ 63% din suprafața sa este acoperită cu păduri de conifere și de foioase, care sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, nu numai în Ucraina, dar și în Europa. Solurile nu sunt prea bune pentru agricultură. Acest raion este considerat unul dintre cele mai pitorești colțuri ale Bucovinei. În pădurile vechi de aici predomină
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în Africa tropicală și în sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc și păsările care îi cresc puii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elveția la o înălțime
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti și vânătorile organizate de om
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), frasin ("Fraxinus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gârniță ("Quercus frainetto"), cer ("Quercus cerris"), mojdrean ("Fraxinus ornus"); bârcoace ("Cotoneaster integerrimus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
nordului Dobrogei. Parcul dispune de zece habitat naturale; astfel: "Păduri dobrogene de fag; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe ponto-sarmatice; Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus strobus"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), cetină-de-negi ("Juniperus sabina"), ienupăr ("Juniperus communis") sau tisa ("Taxus baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
iar la est la est de Regnitz. Granița de sud este delimitată de Aisch iar cea de vest de Main și linia care unește pe hartă Marktbreit, Uffenheim și Bad Windsheim. Regiunea parcului este reprezentată prin pădure de conifere și foioase, lacuri mai mici și terenuri viticole. se află la linia de intersecție a regiunilor Unterfranken, Mittelfranken și Oberfranken, punct geografic marcat prin piatra „Dreifrankenstein”. Regiunea ocupă o suprafață de 1.280 km², din care jumătate este rezervație naturală. Inălțimi mai
Steigerwald () [Corola-website/Science/314843_a_316172]
-
numeroasele canale care fac legătura între ele (de exemplu Canal du Midi) asigură transportul naval între toate regiunile Franței. Vegetația este direct influențată de condițiile climatice, astfel că în unitățile vestice, nordice și centrale ale masivului sunt prezente pădurile de foioase; o mare parte a acestora au fost defrișate de-a lungul timpului, locul lor fiind luat de pășuni, fânețe și terenuri de cultură. În est și mai ales în sud, unde se face simțită influența climatică mediteraneană, peisajul caracteristic este
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
de moluște terestre, ca. 90% din ele fiind endemice. Există totodată ca. 800 de specii de insecte, ca. 30% din ele fiind endemice. Insulele Bonin sunt uneori numite „Insulele Galapagos ale Orientului”. Insulele Bonin constituie o ecoregiune de păduri de foioase subtropicale distinctă, cu un grad ridicat de biodiversitate și endemism. Pe insule se găsesc ca. 500 de specii de plante, din care ca. 43% sunt endemice. Printre speciile unice acestor insule pot fi numite crizantema "wadan no ki" („Dendrocacalia crepidifolia
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
Polonia, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Anglia și Scandinavia până în Rusia și insula Sahalin. Ele preferă habitatul cu regiuni cu umiditate mare, unde sunt diferențe mari de temperatură între zi și noapte. Vipera berus este întâlnită în luminișurile din pădurile de foioase sau conifere, regiuni de smârcuri, pășuni alpine, la altitudini ce ating 2000 - 3000 m. Vipera berus este activ ziua, numai în zilele de caniculă își continuă activitatea în amurg. Dimineața și seara, caută locurile însorite pentru a se încălzi la
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
populare: "mierea ursului, țâța oii, albăstrea, cuscrișor, sudoare, tutun de pădure". Specie ierboasă perenă, înaltă de 15-25 cm, erectă, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi, atât frunzele bazale fără pețiol, cât și tulpinile. Recoltarea se face în funcție de dezvoltarea plantei; primăvara începând din luna martie
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
Este de tranziție, între cel continental și oceanic. Temperatura medie anuală este de 6,1 grade Celsius, în luna iulie de 17,1 grade Celsius. Precipitațiile variază între 490-850mm. Se întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror produse nu fac obiectul comercializ��rii, fac parte din categoria pomilor răzleți
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror produse nu fac obiectul comercializării, fac parte din categoria pomilor răzleți și
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
număr mare de specii foioase; ... e) metodele și produsele de protecție a lemnului rotund după tăiere se bazează pe imersie în apă, ploaie artificială, paste antiseptice, aerosoli calzi și reci, măsuri silvotehnice și fitosanitare. ... 6.1.3. Protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare (și aburire) este cunoscută sub denumirile de conservare/antiseptizare, și are în vedere următoarele aspecte: a) cheresteaua este expusă la deprecieri calitative prin mucegăire și albăstrire datorate atacului biologic fungic, favorizat de natura și compoziția chimică
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
după uscare poate fi înlăturată prin periere, în timp ce albăstrirea se dezvoltă în profunzime și nu mai poate fi înlăturată chimic sau mecanic. ... d) biodegradarea prin alterare cromatică nu afectează rezistențele mecanice ale lemnului. ... e) metodele de protecție a cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: ... e1) aburire; ... e2) antiseptizare prin imersie scurtă; ... e3) hidrofugarea capetelor; ... e4) stivuirea; ... e5) uscarea naturală; ... e6) etuvare. ... f) produsele de protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, sunt ... f1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]