8,564 matches
-
în această împărțire a ființei care (se) scrie pentru a se însemna. Descoperă, pentru ea însăși și cititor, literatura ca oglindă exactă a existentului. Scrisul ajunge renaștere transformatoare, salvare alienantă. (S-a autopredestinat astfel prin pseudonimul ales. Ana - prenumele, din folclorul autohton, al unei femei legendare, care consimte să se sacrifice. Și Blandiana - numele comunei în care i s-a născut mama. Pseudonimul este resimțit de ea însăși ca un nume singular până la alienare.) Mistica animistă a scrisului devine modul adecvat
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
autorizat discipol al lui Mihail Jora. Încă din tinerețe i-a plăcut să se manifeste ca un artist liber, neînregimentat vreunei direcții estetice, dar și neinstituționalizat profesional, exceptând două perioade succinte cînd a îndeplinit funcția de cercetător la Institutul de Folclor (1953-56) sau pe aceea de președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1990-1992). Creația sa nu deține atributul abundenței. E mai curând aidoma unei stânci de munte ce la un moment dat, sub acțiunea puhoaielor, s-a transformat în canion. Astfel
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în volumul Folclor din Transilvania. La apariție, Perpessicius scria în Gazeta literară: "Folclor din Transilvania este, mai presus de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații lirice, infinit mai sugestivă decât o procesiune de
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în volumul Folclor din Transilvania. La apariție, Perpessicius scria în Gazeta literară: "Folclor din Transilvania este, mai presus de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații lirice, infinit mai sugestivă decât o procesiune de care alegorice, în care geniul creației populare
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în volumul Folclor din Transilvania. La apariție, Perpessicius scria în Gazeta literară: "Folclor din Transilvania este, mai presus de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații lirice, infinit mai sugestivă decât o procesiune de care alegorice, în care geniul creației populare îmbracă forme din cele mai încântătoare". A îngrijit apoi un
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații lirice, infinit mai sugestivă decât o procesiune de care alegorice, în care geniul creației populare îmbracă forme din cele mai încântătoare". A îngrijit apoi un număr impresionant de ediții din folclorul românesc, dintre care amintim Flori alese din poezia populară, Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, Basmele românilor, Toma Alimoș ș.a. Concomitent, Ioan Șerb a colaborat la alcătuirea celor șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
în conștiința și sensibilitatea poeților, îl orientează pe Ilie Constantin și atunci cînd se ocupă de Cezar Baltag. Este excerptată cu satisfacție, dintr-un interviu al acestuia din 1971, o profesie de credință care sună astfel: M-am apropiat de folclor și pentru faptul că, în mod paradoxal, aprofundarea lui contrazice părerea comună despre simplitate. (...) Mi s-a spus atîta că sînt un cerebral, încît am vrut să demonstrez că și poporul e un cerebral, că și el e un abstract
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
pot digera chiar așa de natural. Sunt convins că autorul Cântecelor eXcesive, convertit pe neașteptate într-un foarte inpirat tălmăcitor, o știe la fel de bine. Toate traducerile sunt imperfecte și toate antologiile incomplete. Cel puțin așa ne învață, generație după generație, folclorul specialiștilor. Practic însă, avem dintotdeauna un import cultural serios și câteva antologii remarcabile, cu care se poate oricând opera. Ierarhiile nu-și au locul. Câți admiratori va avea Charles Bukowski de acum înainte? Exact atâția câți merită, plus un numeros
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
Rodica Zafiu Formula cinel-cinel, aparținînd limbii și culturii populare, a intrat în circuitul cult prin culegeri de folclor din secolul al XIX-lea și mai ales prin preluarea sa în literatură. Formula are funcția specifică de a anunța și a introduce o ghicitoare; se caracterizează, în mai mare măsură decît expresiile echivalente - de tipul Ghici ghicitoarea mea - prin
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
stilistic, de la Machault și Beethoven, Schumann și Grieg până la Verdi și Hogo Wolf, Albeniz și Debussy; Sabin Pautza (Virées d'humeur pentru voce și pian) își imaginează întrevederea sa cu versurile tristantzarești ca pe un dialog cu straturile adânci ale folclorului românesc, transfigurate în teme de colind sau de cântec lung; Adrian Pop (Sept Fragments de Tristan Tzara pentru mezzosoprană și pian) pune, ca și Dan Dediu, serioase probleme de construcție sonoră, probleme la care găsește soluții binevenite, uneori chiar avântate
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
noi, la bătrâneți foarte adânci. Și foarte bine dresată. Când primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
lui Gödel, comunicare pe internet, înțelegerea celuilalt, teorii ale minții, semiotica și hermeneutica în comunicarea interculturală, neurosemiotica, identitate, semnele sănătății, concepte pragmatic-semiotice în artă, biosemiotica, spațiul urban, vorbire și discurs, publicitate și marketing, animale și peisaj în artă, mitologie și folclor, semne ale corpului și ale incorporării, gestualitate și tăcere, cinema, narativitate muzicală, antroposemiotică, jurnalism și media, modă, design, falsificarea înțelegerii în literatură și înțelegerea falsă ca literatură, analiza comparativă a semioticii chineze și a celei occidentale, traducerea ca înțelegere falsă
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
ultima nesemnată); își publică de asemenea două fragmente din teza lui de licență despre balada populară. Asupra nuvelisticii lui Pavel Dan s-au rostit opinii judicioase de către Ion Chinezu, Cornel Regman, Monica Lazăr, Nicolae Manolescu ș.a. Cele două studii de folclor, de fapt capitole din teza de licență despre balada haiducească, așa cum s-a arătat, nu sunt decât "niște compilații conștiincioase" (Monica Lazăr) și nu ne permit să tragem concluzia că Pavel Dan ar fi manifestat o pasiune statornică în această
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
îl ia prin surprindere și-i virusează opera, pe care el și-o vrea esteticește pură. În piciorul versului e traiul de zi cu zi al unei epoci oarecare. Bunăoară, scrie Eminescu: "ea frumoasă și el tînăr". Culege Topârceanu, din folclorul urban al unei vremi contemporane tot atît nouă, cît lui: "Și din prima noapte s-au simpatizat/ Ea era frumoasă, el era bogat". Cade din drepturile de rimă varianta titrat, fiindcă "un titlu academic nu mai însemnează azi mare lucru
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
o erecție care-i pune în pericol deghizarea sau scenele de amor din patul lui conjugal-ideologic sunt de antologie a grotescului. Nu lipsește, ca personaj al istoriei, gura lumii, responsabilă de o serie de zvonuri, deformări, și colportări, bancuri și folclor, gura lumii aducătoare de confuzie și prostie, spaime, și speranțe, și aberații. O parte din aceste lucruri, ca și din descrierea ultimilor ani comuniști, o să pară probabil cunoscute cititorilor care au trăit evenimentele, iar riscul este acuza de déja-vu. Or
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
anecdote neacreditate ori după intimități greu accesibile. Altminteri, care ar fi fost rostul acestei luxoase antologii - no exit - proaspăt publicată de Editura Corint? Să ofere o bună difuzare unui poet întru totul valoros? Să reitereze vizual câteva texte ajunse în folclorul mai degrabă sonor al inițiaților? Să-și creeze un capital de imagine deschizând seria de poezie cu nume ca Nichita Stănescu și Ioan Es. Pop. Din toate câte puțin. Poate chiar prea puțin, îmi vine să spun. Mai aproape de adevăr
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
Liviu Dănceanu Până în 1986 când a părăsit țara, Corneliu Dan Georgescu era considerat un compozitor predilect minimalist, încăpățânat în re-inventarea mecanismelor intime de producere a folclorului tradițional românesc. Surdina pusă pe teoriile sale estetice (ca, de altfel, și muzica sa) răzbătând cu anevoie înspre limanul unei audiențe publice. Apoi, după stabilirea fizică în spațiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit și
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
și dansatoarei Vava Ștefănescu, ca rafinament al scenografilor M.C.Ranin și Valentin Codoiu. Mi s-a părut, în cel puțin două momente, că regăsesc ceva din demersul sublim al lui Miriam Răducanu, Gigi Căciuleanu și Jonny Răducanu în amestecul de folclor, tradiție și modernitate din celebrele lor "Nocturne" de la Țăndărică. Scena este aproape goală. În fundal, o cortină de fier coborîtă brutal și definitiv îmi dă fiori. În fața ei se va desfășura tot acest discurs-eseu teatral, muzical și coregrafic despre prizonierat
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
asudat/ La moartea calului său înhămat." Baladescă mai în genere, producția lirică a Ilenei Roman se distinge prin opulență, prin, adică, o reală forță ritualică alcătuitoare de pajiști imagistice, servită de mecanica generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros/ Cu trei nări de la cățea" (Vedenii). Orchestrarea e abilă, deși câteodată la suprafață, fiecare poem
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
recenzat înmormântarea la români (1892), iar G. Bogdan-Duică, Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), Leca Morariu i-a relevat preocupările de istorie literară, Pompiliu Constantinescu îl socotea cap de serie al celor "care au procedat la o inventariere impresionantă a folclorului național, adunând și clasificând o vastă producție de unde ar putea porni sintezele necesare într-un domeniu atât de complex", G. Ștrempel i-a subliniat preocupările pentru "vechea slovă românească", G. Călinescu, într-un amplu studiu despre Folclorul la "Convorbiri literare
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
inventariere impresionantă a folclorului național, adunând și clasificând o vastă producție de unde ar putea porni sintezele necesare într-un domeniu atât de complex", G. Ștrempel i-a subliniat preocupările pentru "vechea slovă românească", G. Călinescu, într-un amplu studiu despre Folclorul la "Convorbiri literare", s-a referit și la colaborarea lui Marian, iar în 1964 s-a făcut, în Contemporanul, purtătorul de cuvânt al Academiei Române care a propus ca locuința de la Suceava a etnografului să devină casă memorială, fostul ei proprietar
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
da sama pe deplin de toată însemnătatea lor, harnicul și modestul cleric." G. Ibrăileanu era de aceeași părere când spunea că "unele (lucrări) sunt modele de muncă răbdătoare și cinstită, și vor oferi întotdeauna un material bogat cercetătorilor în domeniul folclorului românesc". Sextil Pușcariu, referindu-se la studiile lui Marian, "lipsite de zborul fanteziei", afirma apăsat că "ele vor rămânea". Doctorul C. I. Istrati avea și un alt motiv să laude scrierile lui Marian, și anume că ele sunt opera unui
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
companie internațională" ("Contabilii și avocații plătiți ca într-o corporație", Business Standard Antreprenor", 12.05.2008). Sintagma de corporație sau adjectivul corporatist ajung să capete sensul "specific firmelor (mari)": se vorbește de "mărțișoare de corporație" (Cotidianul, 1.03.2007), de "folclorul corporatist" (blogoree.ro), de "cultura corporatistă" (metropotam.ro) sau de limbajul de corporație ori corporatist: "limbajul găunos al PR-ului de corporație" (brand-iden-tity.wordpress.ro), "locul era plin de oameni îmbrăcați fain la costum, business like, limbaj corporatist" (jollyca.wordpress
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
de pagini. în 2006 ne-a oferit încă trei masive volume, 5, 6 și 7, în peste 1200 de pagini. Recent, tot la Editura Vestala, au văzut lumina tiparului volumele 8 și 9. Cu incontestabila sa autoritate de culegător de folclor prin contacte directe cu deținătorii de creații orale, de pe o întinsă arie geografică, I. Oprișan a putut afirma, în deplină cunoștință de cauză, că basmul românesc are un destin sumbru, fărâmițările vieții sociale, îndeosebi ale celei rurale, provocând dispariția treptată
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
Fundația Națională pentru Știință și Artă preia după 2000 această ediție critică Hasdeu, printre puținele care au mai putut continua cu vechile exigențe și vechiul format de la Editura Minerva. În 2004 apare volumul VII, în îngrijirea lui I. Oprișan, cuprinzând folclorul literar sistematizat de însuși B. P. Hasdeu, sărind volumele V și VI de Opere. Studii și articole literare, filosofice și culturale, apărute într-o ediție critică îngrijită de Stancu Ilin și însoțită de note și comentarii la Editura Floarea Darurilor
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]