1,219 matches
-
Jews as „Others” : On Communicative Aspects of Antisemitism. A Pilot Study in Austria, The Hebrew University, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, ACTA, 4, Ierusalim, 1994. 70. Alina Cata, The Image of the Jew in Polish Folk Culture, The Magnes Press, The Hebrew University, Ierusalim, 1995. 71. Este vorba de o carte a mitropolitului Iacov al Moldovei din 1757 ; cf. Al. Lambrior, Carte de cetire, Iași, 1882, p. 199. 72. Alexander Scheiber, „The Legend of the Wandering
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alvydas Butkus, „The Lithuanian Nicknames of Ethnonymic Origin”, În Indogermanische Forschungen, ed. W.P. Schmid, 100 Band, Walter de Gruyter, Berlin - New York, 1995, pp. 223-228. 297. Laima Anglickiene, „�ydas pasakojamojoje tautosakoje” [„The Jew in Narrative Folklore”], În Liaudies kultura [„The Folk Culture”], Lituania, nr. 5, 1996, pp. 48-52. 298. Hary Kuller, Opt studii despre istoria evreilor din România, Editura Hasefer, București, 1997. 299. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german, 1775-1918. Un studiu imagologic, traducere și introducere de D. Hâncu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
literatura lor populară. Studiu etnico-psichologic, Editura Universală, București, 1898. 301. Carol al II-lea, Regele României, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Scripta, București, 1996. 302. Olga Goldberg-Mulkiewicz, „The Motif of the Jew and the Book in the Polish and Jewish Folk Milieu”, În Studies on Polish Jewry, Paul Glikson Memorial Volume, The Hebrew University of Jerusalem, 1987. 303. Verax (Radu Rosetti), La Roumanie et les Juifs, Editura Socec, București, 1903 ; cf. 304, p. 64. 304. Protocoalele Înțelepților Sionului, text integral tradus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ce mai faceți, dr. Kovacs ?ă «Foarte bine, mulțumesc domnule», răspunse pasagerul surprins. «Dar cum se face că Îmi cunoașteți numele ?» «Oh - răspunse talmudistul -, era evident»”. Din volumul A Treasury of Jewish Folklore. The Stories, Traditions, Legends, Humor, Wisdom and Folk Songs of the Jewish People, ed. Nathan Ausubel, Crown Publishers, New York, 1964, p. 7. 569. Norman Manea, „Note la o dezbatere”, Revista 22, nr. 35, 1999, pp. 9-10. 570. Marilyn Nissenson și Susan Jonas, Snake Charm, Harry N. Abrams, Inc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o comuniune? D.P. Este o comuniune, mi-a plăcut din start muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-a atras foarte mult folk-ul, și mai ales folk-ul românesc, pentru că folk-iștii români au apelat totdeauna la niște versuri de o calitate incredibilă, ceea ce, din păcate, acum nu se mai practică. Și jazz-ul mă preocupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mi-a plăcut din start muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-a atras foarte mult folk-ul, și mai ales folk-ul românesc, pentru că folk-iștii români au apelat totdeauna la niște versuri de o calitate incredibilă, ceea ce, din păcate, acum nu se mai practică. Și jazz-ul mă preocupă, mi-a plăcut dintotdeauna, pentru libertatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-a atras foarte mult folk-ul, și mai ales folk-ul românesc, pentru că folk-iștii români au apelat totdeauna la niște versuri de o calitate incredibilă, ceea ce, din păcate, acum nu se mai practică. Și jazz-ul mă preocupă, mi-a plăcut dintotdeauna, pentru libertatea pe care o degajă. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-a atras foarte mult folk-ul, și mai ales folk-ul românesc, pentru că folk-iștii români au apelat totdeauna la niște versuri de o calitate incredibilă, ceea ce, din păcate, acum nu se mai practică. Și jazz-ul mă preocupă, mi-a plăcut dintotdeauna, pentru libertatea pe care o degajă. A.V. Asta voiam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
București, 1970; Philip Gosse, Istoria pirateriei, pref. Sergiu Columbeanu, București, 1975; Antologie de poezie americană, I-II, pref. Dan Grigorescu, București, 1977-1978 (în colaborare); Mihai Eminescu, Poezii-Poems, ed. bilingvă, București, 1978 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Balade populare românești - Romanian Folk Ballads, ed. bilingvă, București, 1980 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Antologie de poezie engleză, I-IV, pref. Dan Grigorescu, București, 1980-1984 (în colaborare); G. Coșbuc, Poezii-Poems, ed. bilingvă, îngr. Petru Poantă, pref. Constantin Cubleșan, București, 1980; O. Goga, Poezii-Poems, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
le poartă în sine, tendință vizibilă și în cultura înaltă (romanele lui John Steinbeck, compozițiile lui Aaron Copland, filmele lui John Ford și Franck Capra), și în cea populară (desenele animate cu Bugs Bunny produse în studiourile Warner Bros, muzica folk și big-band, sau chiar imaginea romanțată a gangsterului, conturată pe modele reale, ca John Dillinger sau Bonnie și Clyde). Toate aceste narative, opinează Wright, au un "rol cultural terapeutic, patriotic și chiar conservator, definind un nou concept al identității americane
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
inadecvată pentru anumiți scriitori care se dedică din această cauză experimentului nonficțional, care le permite să sprijine în mod deschis o mai largă paletă a vocilor marginalizate (133-135). Astfel W.F.B Du Bois include în The Soul of Black Folk - Sufletul poporului negru - pasaje din spiritualitățile afro-americane, iar James Agee renunță la o bursă la Fortune pentru a se apleca asupra subiectivității familiei Gudger prin intermediul studiului propriei subiectivități. Fishkin afirmă că Gloria Anzaldua a scris atât în engleză cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Sims, New York: Ballantine, 1984, 3-25. ―, ed. Literary Journalism in the Twentieth Century, New York: Oxford UP, 1990. ―, ed. the Literary Journalists, New York: Ballantine, 1984. Sims, Norman, și Mark Kramer, edițiile Literary Journalism, New York: Ballantine, 1995. Skinner, Constance Lindsay, "Rivers and American Folk", Suwannee River: Strange Green Land, de Cecile Hulse Matschat, Ed. Constance Skinner, New York: Farrar, 1938, Fără paginație. Sloan, William David, redactat de American Journalism History: An Annotated Bibliography. Bibliographies and Indexes in Mass Media and Communications I, New York: Greenwood, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei bine, nu știu dacă în țară sunt câteva zeci de exemplare! Cât privește descoperirile mele, am avut suficiente satisfacții. Am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și simplu! Te știu modest, dar nici chiar atât ca să-mi stopezi elanul. Promit să te ajut, deși un om care a evoluat în fața a zeci de mii de spectatori nu e deloc simplu! Cum s-a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
-mi stopezi elanul. Promit să te ajut, deși un om care a evoluat în fața a zeci de mii de spectatori nu e deloc simplu! Cum s-a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, De a Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, De a Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, De a Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr pe care Radioul îl difuzează și astăzi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
urmat nimic după ea. Ce-ar fi trebuit să urmeze? Un disc, să spunem. Ai, trebuie să recunosc, dreptate. Pentru că așa cum s-au reunit în volume creațiile literare premiate, puteau fi selectate pe un disc și cele mai valoroase melodii folk, de muzică populară și ușoară. Ai avea suficiente piese ca să reziste trierii pentru un LP? Cânt de aproape douăzeci de ani! Și, apoi, nu depinde numai de mine. După discul imprimat în 1973, împreună cu membrii grupului amintit, alte câteva din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la mare, nu poartă ochelari de nici un fel și căruia mărimea piciorului îi variază în funcție de anotimp. Tot mai susții că ești un tip neinteresant? Da. Sunt un om neinteresant! Sunt un om simplu! Un om al muncii! Cum se împacă folkul cu profesia? Sunt cel mai bun avocat dintre folkiști și cel mai bun folkist dintre avocați! Dar cu familia? I-am convins pe toți! Care a fost, de fapt, șansa vieții tale? Când am învățat alfabetul! Sper să nu-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mama. La concursul de la Focșani, președintele juriului, compozitorul Horia Moculescu, mi-a spus că am talent nativ, dar că vocea mai trebuie lucrată și că trebuie să urmez neapărat muzica. Ești solistă de muzică ușoară, compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
neapărat muzica. Ești solistă de muzică ușoară, compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată, reușesc să compun melodii frumoase. Muzica ușoară e, orice s-ar spune, foarte grea. Poate tocmai de aceea m-am decis să urmez cursurile Școlii Populare de Artă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
000 de germani din România, precum se presupune, doctrinar, și încearcă să suplinească toate cele 22 de milioane de conștiințe românești. Cu urmările cunoscute. Un pamflet la adresa lui Adrian Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la poporul român se zice că sunt de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri, ciumă, holeră, brâncă, moartea-n vite, câte și mai câte. Unele dintre ele par mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unde scurte, pe unde lungi, pe unde vrei și pe unde nu vrei; el ne învață ce e Patria, ce-i cu România și cu limba strămoșilor. Se visează Eminescu, dar de sub sutană îi scapă coada dracului. Fleică și Drapelul, Folkul și Porcul! Iată programul său electoral. Nu trebuie uitat că un asemenea instrument de produs stupidități trebuie plătit și bine hrănit, ca să umple buzunarele cu îngrășăminte el are nevoie de Mercedesuri cu tarif redus pentru că în Dacia i se apleacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
face pustiu prin magazii, pivnițe și frigidere. Și mai ia și acasă După trecerea lui ce uraganul Flora, ce cutremur de la San Francisco! Iar tăticu e un fel de Berilă al găinilor, gâștelor și al altor orătănii. El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]