1,218 matches
-
Sterian (n. 21 septembrie 1952, Știubei, jud. Buzău - d. 16 septembrie 2000, București), cunoscut ca Vali Sterian, a fost un muzician, cântăreț și compozitor român de muzică folk și rock. A fost unul dintre liderii generației care a pus bazele folkului românesc, cea din anii ’70. Remarcându-se deopotrivă ca muzician și poet, Vali Sterian a adus contribuții majore în dezvoltarea genurilor folk și folk-rock în România, dar și în realizarea fuziunii între starea și mesajul exprimate de versuri și linia
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
și compozitor român de muzică folk și rock. A fost unul dintre liderii generației care a pus bazele folkului românesc, cea din anii ’70. Remarcându-se deopotrivă ca muzician și poet, Vali Sterian a adus contribuții majore în dezvoltarea genurilor folk și folk-rock în România, dar și în realizarea fuziunii între starea și mesajul exprimate de versuri și linia melodică folk-rock. Iubitor de protest și cu un spirit acid, Sterian a reprezentat un segment artistic practic neîntâlnit în întreg peisajul muzicii
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
cu importanți muzicieni români precum Dan Andrei Aldea, Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis, Doru Stănculescu, Mircea Bodolan sau Maria Gheorghiu. A cântat pe aceeași scenă cu nume sonore ca Joan Baez și Cliff Richard și a sprijinit mulți tineri muzicieni de folk, rock sau pop. s-a născut pe 21 septembrie 1952 în Știubei, comuna Râmnicelu, lângă Râmnicu Sărat, județul Buzău. Tatăl său, profesor de matematică și de muzică va fi cel care îi va cultiva de timpuriu pasiunea pentru muzică. Prima
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
student la Universitate în cadrul Facultății de Psihologie, pe care o va absolvi, devenind licențiat în psihologie. Din cei patru ce formau Copiii Florilor, rămân doar doi, Vali și Carmen Marin ("„ambii de sex masculin”", după cum sublinia revista "Flacăra"), formând grupul folk Vali și Carmen. La cererea lui Vali, cei doi dau o audiție la Clubul Universitas în fața lui Dan Andrei Aldea, muzician deja consacrat cu grupul Sfinx. Aldea a declarat atunci: "„A fost cel mai frumos recital pe care cineva l-
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Duetul își încetează activitatea și începând cu anul 1975, Vali Sterian cântă singur. Tot în această perioadă, poetul Adrian Păunescu începe organizarea Cenaclului Flacăra, mișcare de muzică și poezie, inițial cu caracter underground. Vali Sterian, împreună cu cei mai importanți artiști folk și rock ai momentului (Mircea Florian, Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Marcela Saftiuc, Dan Chebac, Virgil Ioniță, Sfinx, Pro Musica, Phoenix) se alătură Cenaclului, contribuind practic la apariția și popularizarea acestuia. Nemulțumit de intențiile și regulile impuse de Adrian Păunescu, dar
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Nemulțumit de intențiile și regulile impuse de Adrian Păunescu, dar și de faptul că tindea să devină o mișcare populistă, Sterian va părăsi Cenaclul la începutul anilor ’80. În 1975 este editat la Electrecord primul său material discografic intitulat "Muzică folk". Acesta este un disc single ce conține două piese, difuzate la Radio în acea perioadă: „Cu iubirea de moșie” și „Cântec de oameni”. Colaborează cu muzicianul Dan Andrei Aldea la ambele piese, care aduc un sound nou în folkul anilor
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Muzică folk". Acesta este un disc single ce conține două piese, difuzate la Radio în acea perioadă: „Cu iubirea de moșie” și „Cântec de oameni”. Colaborează cu muzicianul Dan Andrei Aldea la ambele piese, care aduc un sound nou în folkul anilor ’70. Apare melodia „Amintire cu haiduci”, cea mai cunoscută creație a sa alături de „Nopți”. Această melodie este editată pe o culegere folk apărută în anul 1978 la Electrecord, unde Vali Sterian mai apare cu încă o piesă, „Eroilor noștri
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
de oameni”. Colaborează cu muzicianul Dan Andrei Aldea la ambele piese, care aduc un sound nou în folkul anilor ’70. Apare melodia „Amintire cu haiduci”, cea mai cunoscută creație a sa alături de „Nopți”. Această melodie este editată pe o culegere folk apărută în anul 1978 la Electrecord, unde Vali Sterian mai apare cu încă o piesă, „Eroilor noștri”, compusă cu câțiva ani înainte. Reprezentând una dintre cele mai populare piese ale folkului autohton și abordând o temă specifică poporului român, „Amintire
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
alături de „Nopți”. Această melodie este editată pe o culegere folk apărută în anul 1978 la Electrecord, unde Vali Sterian mai apare cu încă o piesă, „Eroilor noștri”, compusă cu câțiva ani înainte. Reprezentând una dintre cele mai populare piese ale folkului autohton și abordând o temă specifică poporului român, „Amintire cu haiduci” a fost preluată de-a lungul timpului de numeroși artiști din sfera folkului și nu numai, și poate fi auzită frecvent în concertele de club. În 2006, formația românească
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
piesă, „Eroilor noștri”, compusă cu câțiva ani înainte. Reprezentând una dintre cele mai populare piese ale folkului autohton și abordând o temă specifică poporului român, „Amintire cu haiduci” a fost preluată de-a lungul timpului de numeroși artiști din sfera folkului și nu numai, și poate fi auzită frecvent în concertele de club. În 2006, formația românească de gothic rock Raza (cu vocalista Elena Vasile) realizează un cover inedit și un videoclip după acest cântec, tânăra trupă reușind astfel să devină
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
originală nefiind acceptată de cenzura comunistă. Fondează în 1979, alături de Iulian Constantinescu (percuție), Bebe Teodorescu (tobe) și Gabi Vulpe (bas), Compania de Sunet, formație din care vor face parte de-a lungul timpului muzicieni valoroși din diverse sfere muzicale: rock, folk, pop, blues sau jazz. Din acest moment înainte, înregistrează și concertează sub titulatura și Compania de Sunet, titulatură ingenioasă ce protejează numele protagonistului în fața eventualelor schimbări de componență. Alături de Compania de Sunet, concertează în sălile de teatru (în special „Ion
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Materialul a fost înregistrat în studiourile „Tomis” ale Electrecord-ului, cu aportul regretatului Theodor Negrescu, maestru de sunet. "Antirăzboinică" și "Veac XX" sunt două albume de folk-rock pur, printre foarte puținele din România, în condițiile în care creațiile celorlalți muzicieni de folk se îndreaptă fie spre jazz (Alexandru Andrieș), fie spre simfonic-progresiv (Nicu Alifantis) sau spre șlagăr (Vasile Șeicaru). De altfel, aceste două materiale discografice, devenite repere ale genului, reprezintă consacrarea definitivă a lui Vali Sterian pe scena folk și rock autohtonă
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
celorlalți muzicieni de folk se îndreaptă fie spre jazz (Alexandru Andrieș), fie spre simfonic-progresiv (Nicu Alifantis) sau spre șlagăr (Vasile Șeicaru). De altfel, aceste două materiale discografice, devenite repere ale genului, reprezintă consacrarea definitivă a lui Vali Sterian pe scena folk și rock autohtonă. Pe parcursul anilor ’80 Sterian se îndreaptă tot mai mult către rock (hard, baladă și progresiv), ieșind treptat din sfera folkului. În acest context formula Companiei de Sunet se schimbă de mai multe ori în următorii ani. În
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
aceste două materiale discografice, devenite repere ale genului, reprezintă consacrarea definitivă a lui Vali Sterian pe scena folk și rock autohtonă. Pe parcursul anilor ’80 Sterian se îndreaptă tot mai mult către rock (hard, baladă și progresiv), ieșind treptat din sfera folkului. În acest context formula Companiei de Sunet se schimbă de mai multe ori în următorii ani. În 1984 Vali Sterian compune „Axioma copiilor” (pe versurile poetului George Țărnea), piesă ce devine cunoscută în epocă și care, prin balansul reggae abordat
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
albumelor altor artiști, lucrând ca muzician de studio și inginer de sunet. Studioul „B’Inișor” devine în următorii ani un important loc de înregistrare și producție muzicală atât pentru unii colegi de generație, cât și pentru tineri aspiranți din muzica folk, pop sau rock. Apare în calitate de toboșar și percuționist pe albumul "Ia toji baladist", lansat de Nicu Alifantis în 1993. În același an, apare în filmul "Vulpe - vânător" regizat de Stere Gulea, unde interpretează piesa „Chip fără chip” compusă pe versurile
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
sa, pe albumul "Evenimentul zilei... și altele", ultimul material de stil rock din cariera lui Sterian și primul înregistrat în propriul studio, „B’Inișor”. Vali Sterian o spijină pe Maria Gheorghiu, câștigătoarea ediției din 1993 a Festivalului național de muzică folk „Om bun”, contribuind la popularizarea cantautoarei și la realizarea primelor albume ale sale. În anul 1995, la insistențele lui Sterian, Mircea Bodolan revine în muzica folk după o pauză de 8 ani, timp în care s-a dedicat exclusiv artei
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
o spijină pe Maria Gheorghiu, câștigătoarea ediției din 1993 a Festivalului național de muzică folk „Om bun”, contribuind la popularizarea cantautoarei și la realizarea primelor albume ale sale. În anul 1995, la insistențele lui Sterian, Mircea Bodolan revine în muzica folk după o pauză de 8 ani, timp în care s-a dedicat exclusiv artei teatrale. Cu aportul lui Sterian, care participă la înregistrările de studio, Bodolan își lansează primul disc de autor din carieră, intitulat " Rănitul dintre linii". Ulterior, Bodolan
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Sterian și Compania de Sunet. Mai mult decât atât, începând cu 1996, Sterian împreună cu același Mircea Bodolan, pun bazele și participă la creșterea Casei Eliad, care devine în scurt timp principalul loc de întâlnire și de concerte pentru muzicienii de folk și nu numai. În paralel cei doi publică revista "Folk Club Casa Eliad". Casa de cultură Eliad îi va purta ulterior numele, până la desființare, intitulându-se „Folk Club Vali Sterian”. Colaborează cu Alexandru Andrieș, fiind maestrul de sunet al materialelor
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
cu 1996, Sterian împreună cu același Mircea Bodolan, pun bazele și participă la creșterea Casei Eliad, care devine în scurt timp principalul loc de întâlnire și de concerte pentru muzicienii de folk și nu numai. În paralel cei doi publică revista "Folk Club Casa Eliad". Casa de cultură Eliad îi va purta ulterior numele, până la desființare, intitulându-se „Folk Club Vali Sterian”. Colaborează cu Alexandru Andrieș, fiind maestrul de sunet al materialelor discografice semnate de acesta și apărând în postura de baterist
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
în scurt timp principalul loc de întâlnire și de concerte pentru muzicienii de folk și nu numai. În paralel cei doi publică revista "Folk Club Casa Eliad". Casa de cultură Eliad îi va purta ulterior numele, până la desființare, intitulându-se „Folk Club Vali Sterian”. Colaborează cu Alexandru Andrieș, fiind maestrul de sunet al materialelor discografice semnate de acesta și apărând în postura de baterist și percuționist pe mai multe discuri: "Albumul alb" (1996), "Alb-negru" (1999), "Texterioare" (1999), "Vreme rea" (2000), "Bingo
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
albumului " S-a votat Codul penal", lansat de Vali Sterian în 21 decembrie 1992, la împlinirea a exact trei ani de la declanșarea Revoluției în București. În vara anului 1997 cântă pe scena Sălii Palatului din București împreună cu celebra interpretă de folk Joan Baez. Începând cu același an, prezintă și realizează pentru o perioadă la Televiziunea Română, împreună cu Victor Socaciu, emisiunea săptămânală de folk "Vânare de vânt", prin care urmărește promovarea tinerilor muzicieni folkiști. În 1998 contribuie din plin la producerea primului disc
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
declanșarea Revoluției în București. În vara anului 1997 cântă pe scena Sălii Palatului din București împreună cu celebra interpretă de folk Joan Baez. Începând cu același an, prezintă și realizează pentru o perioadă la Televiziunea Română, împreună cu Victor Socaciu, emisiunea săptămânală de folk "Vânare de vânt", prin care urmărește promovarea tinerilor muzicieni folkiști. În 1998 contribuie din plin la producerea primului disc full-length (intitulat " De-alaltăieri și până ieri - Vol. I") al colegului său de generație Doru Stănculescu, realizând părțile de chitară, clape
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Pirici (chitară bas); Oliver Sterian (percuție); Fredy Onofrei (chitară); Gaby Joitoiu (violoncel); Sorin Minghiat (flaut); Mircea Bodolan și Doru Stănculescu (voci adiționale). Pe acest disc, care este ultimul din cariera lui Sterian, artistul revine la sunetele acustice și la muzica folk din primii ani de activitate. Albumul conține piese de mare sensibilitate artistică, unele devenind hituri: „Anotimpuri”, „Pariu pe o lacrimă”, „Rugă”, „Viață duplicitară”. Piesa care dă numele albumului devine una dintre cele mai cunoscute creații semnate Vali Sterian și a
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Sterian. Școala nr. 8 din Râmnicu Sărat, unde a învațat Vali Sterian, îi poartă numele. În data de 3 noiembrie 2008, cotidianul "Jurnalul Național" lansează un supliment însoțit de CD, dedicat lui Vali Sterian. De asemenea, sunt organizate periodic manifestări folk în memoria lui. În fiecare an, de ziua lui are loc un concert organizat de Eugen Avram (folkist lansat și impus de Vali) în care sunt cântate piese compuse de Vali Sterian. Concertul comemorativ din 2010 a fost găzduit de
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
a trasat originile power metal-ului la sfârșitul anilor 1970, când terenul pentru stilul liric de power metal a fost creat de către Ronnie James Dio. Versurile orientate spre fantezie scrise de el pentru Rainbow, concentrate în jurul tematicilor medievale, de renaștere, folk și science fiction, au influențat direct formațiile moderne de power metal. Este de menționat faptul că piesele "Stargazer" și "Kill the King", de pe albumul din 1976 "Rising" și 1978 "Long Live Rock 'n' Roll" respectiv, ar putea fi printre cele
Power metal () [Corola-website/Science/306456_a_307785]