1,100 matches
-
în evidență a acestui al treilea termen evanescent, care se află în starea T de echilibru riguros între contradictorii (de altfel, chiar în filosofia lui Lupasco, noțiunea de stare T nu a apărut decît tardiv, către 1950, în momentul elaborării formalismului său axiomatic). Fizica, biologia, sociologia sau psihologia sunt, în această privință, abia în stadiul de gîngureli. Și cum să te împiedici să gîndești că tocmai în această direcție vor putea fi făcute descoperirile capitale în deceniile care vin, dacă dinamismul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai privească doi termeni (A și non-A), ci trei termeni (A, non-A și T), ce coexistă în același moment al timpului. E o logică formală, la fel ca orice altă logică formală: regulile sale se traduc printr-un formalism matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele argumentației științifice 45, are ca sursă o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
inclus își va face intrarea în viața de zi cu zi, prin construirea calculatoarelor cuantice, care vor marca unificarea dintre revoluția cuantică și revoluția informațională. Consecințele acestei unificări sunt incalculabile. CRIPTOGRAFIA CUANTICĂ, TELEPORTAREA, CALCULATOARELE CUANTICE ȘI TERȚUL INCLUS Ideile și formalismul mecanicii cuantice au pătruns și în alte ramuri ale fizicii (fizica nucleară, fizica particulelor, fizica atomică și moleculară, fizica stării solide și a mediilor condensate în acest sens, putem vorbi despre o fizică cuantică), dar și în chimie, biochimie și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reprezentărilor, descrierilor, imaginilor sau formalizărilor matematice. Fizica cuantică ne-a făcut să descoperim că abstractizarea nu este un simplu intermediar între noi și Natură, un instrument pentru a descrie Realitatea, ci una din părțile constitutive ale Naturii. În fizica cuantică, formalismul matematic este inseparabil de experiență. El rezistă în felul său, și prin grija de autoconsistență internă și prin nevoia sa de a integra datele experimentale fără a distruge această autoconsistență. Abstracția face parte integrantă din Realitate. Trebuie să conferim o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în ruptură radicală cu legile lumii macrofizice. Adică două niveluri de realitate sunt diferite dacă, trecînd de la unul la altul, există ruptură a legilor și ruptură a conceptelor fundamentale (cum ar fi cauzalitatea). Nimeni nu a reușit să găsească un formalism matematic care să permită trecerea riguroasă de la o lume la alta. Ba chiar sunt indici matematici puternici potrivit cărora trecerea de la lumea cuantică la lumea macrofizică ar fi definitiv imposibilă. Nivelurile de realitate sunt radical diferite de nivelurile de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de "bunuri" semnificative, materiale sau ideale, teoreticienii s-au confruntat cu problema relației acestora cu celelalte elemente ale societății. Unii au considerat cultura ca fiind autonomă. Alții au insistat, dimpotrivă, pe heteronomia radicală dintre societate și bunurile culturale. Autonomia. Exemplul formalismului în istoria artei Așa cum arată Jimenez (1999), filozofii au pus din-totdeauna problema autonomiei și heteronomiei formelor culturale. Unii istorici de artă au căutat, la rândul lor, să disocieze radical producțiile artistice de contextul socioistoric, considerând că ele trebuiau supuse unei
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practic aplicativă, prin exemplul concret oferit de muzeu ca "ansamblu viu de mijloace de învățămînt"; îndeplinirea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință stabilite prin Programele școlare, în contextul unei autentice pregătiri generale și de specialitate a elevilor (lipsite de formalism), stimularea creativității, dezvoltarea sensibilității artistice plastice, a simțului estetic. Așa cum se preciza și în capitolul III, parteneriatul instituțional muzeu școală pune în valoare: formarea capacităților de exersare și experimentare, formarea priceperilor și deprinderilor specifice; componentele specifice personalității umane (intelectuale, motivaționale
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
neo-avangardiste) o obișnuiserà sà nu acorde importanțà "artificiilor formale" ale poeziei; de altminteri, este ceea ce critică a avut de "reproșat" întotdeauna acestui autor: interesul sàu pentru formà poeticà a fost mereu identificat cu o virtuozitate superficialà, cu un cult al formalismului în detrimentul sinceritàții sentimentului. Receptarea poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Method. Ibid, pp. 3-37. [Eihenbaum. 1983. Teoria metodei formale. Trad. Cornelia Barborică. In Mihai Pop, coord. Ce este literatura? Școala formală rusă, pp. 40-67. București: Univers.] Empson, William. 1960. Some Versions of Pastoral. New York: New Directions. Erlich, Victor. 1965. Russian Formalism: History, Doctrine. Ed. a II-a. The Hague: Mouton. Falk, Eugene H. 1965. Types of Thematic Structure. Chicago: University of Chicago Press. Fehr, Bernhard. 1938. Substitutionary Narration and Description: A Chapter in Stylistics. "English Studies" 20:97-107. Forster, E. M. 1927
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
incompatibile (pentru că nu există o unitate de măsură comună) sau chiar excluzându-se reciproc. Părea insuperabil abisul dintre „religie”, formată din spiritualitate interioară pură, manifestată în mod necesar doar printr-o conduită etică coerentă, și „cult” care reprezenta tocmai contrariul, formalismul, lipsa de spontaneitate, indiferența pe plan etic, materialitatea. Dualismul pe care aici, în mod voit, l-am exagerat, există fără îndoială în destule religii tradiționale, în special în acele cazuri în care cultul nu mai reprezintă manifestarea unei credințe. c
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ca fiind concepute mai înainte de către matematician. Nu este adevărat, totuși, așa cum adesea s-a afirmat, că acest lucru a trebuit să se întâmple deoarece matematica folosește cele mai simple noțiuni posibile și acestea au trebuit să apară în orice formalism. Așa cum am văzut mai înainte, noțiunile matematicii nu sunt alese pentru simplitatea lor conceptuală chiar secvențele de perechi de numere sunt departe de a fi simple noțiuni -, ci pentru adaptabilitatea lor la manevrări mai inteligente și la argumente izbitoare și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cuvinte, Jordan simțea că am fi fost, cel puțin temporar, lipsiți de sprijin în cazul în care un dezacord neașteptat ar fi apărut în teoria atomului de heliu. La acel moment, acest lucru a fost dezvoltat de Kellner și Hilleraas. Formalismul matematic era prea îndrăgit și schimbarea de neconceput, astfel încât, dacă miracolul heliului, care a fost menționat mai înainte, nu ar fi apărut, s-ar fi iscat o adevărată criză. Desigur, fizica ar fi depășit acea criză într-un fel sau
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
au fundamentat mitul infailibilității și eficienței metodei matematice în științele naturii și îndeosebi în fizică dar, în opinia autorului acestui eseu, această aparentă eficiență nu a fost niciodată explicată sau dovedită convingător, fiind mai degrabă un miracol. Analizând critic rolul formalismului și construcțiilor matematice în elaborarea teoriilor fundamentale ale fizicii moderne: teoria cuantelor, mecanica relativistă și cuantică sau fizica corpului solid, autorul exprimă un punct de vedere mai reținut privitor la eficiența absolută a matematicii în crearea teoriilor fizice. Autorul este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
infinite a lui Cantor -, o puternică diversitate de opinii se dezvoltă printre matematicienii și logicienii de frunte ca bază legitimă pentru justificarea valabilității cunoștințelor matematice. Au apărut trei curente majore ale ideologiei care se luptă pentru supremație intuiționismul, logicismul și formalismul. Logicismul, formulat pentru prima dată de Frege și popularizat de Russell, a argumentat găsirea matematicii prin transparențele adevărului logic. A reieșit că adevărul logic nu este transparent, și acest program, care era mai degrabă favoritul logicienilor decât al matematicienilor, a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a eșuat. Intuiționismul, fondat și dezvoltat de către Brouwer, nega validitatea celor mai multe raționamente despre procesele infinite, clasice sau cantoriene. Dacă ar fi prosperat, ar fi făcut activitatea matematică în majoritatea domeniilor de o dificultate imposibilă. N-a prosperat. A treia mișcare, formalismul, adoptat și condus de cel mai prestigios matematician german al vremii, David Hilbert, a câștigat în mod implicit (deși programul tehnic al lui Hilbert a eșuat sub analiza lui Gödel). Doctrina formalistă a fundamentelor a justificat corectitudinea (nu semnificația) teoriilor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aplicațiile surprinzătoare ale ideilor matematice, cum ar fi simetria). Într-adevăr, cum ar putea un joc cu simboluri fără sens să ducă la vreo relație semnificativă sau proprie în procesele lumii fizice? Instrumentalismul și mecanica cuantică O agravare semnificativă a formalismului comun s-a produs ca o consecință a unuia din punctele de cotitură majore din istoria fizicii moderne crearea mecanicii cuantice și transformarea sa în fizică în perioada de sfârșit a anilor 1920 și început al anilor 1930. Deși poate
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
temelie a teoriei fizice. Poate cea mai prolifică în aplicații detaliate dintre teoriile fizice majore, mecanica cuantică ar putea justifica spusele lui G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens". În dezvoltarea ulterioară a fizicii teoretice, disjuncția dintre formalismul matematic și cererile unei intuiții limitative a devenit tot mai mare pe măsură ce teoriile au devenit tot mai elaborate. În timp ce atitudinea formalistă comună față de matematică n-a obținut niciodată o influență dominantă totală față de cercetarea matematică, punctul de vedere instrumentalist similar
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
dacă nu chiar pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, influența doctrinelor formaliste sub orice formă asupra cercetării s-a diminuat semnificativ în atitudinea matematicienilor. Acest lucru nu a fost însoțit de nicio lovitură contraideologică. Într-adevăr, în aceeași perioadă, formalismul comun s-a răspândit la un nivel mult mai explicit și la un public mai larg ca oricând, prin lovitura formalistă dată de o mare parte a noii programe de învățământ din școlile elementare și secundare. În acest sens, "formalismul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
formalismul comun s-a răspândit la un nivel mult mai explicit și la un public mai larg ca oricând, prin lovitura formalistă dată de o mare parte a noii programe de învățământ din școlile elementare și secundare. În acest sens, "formalismul" își are rădăcinile naturale în afirmațiile obișnuite, de bun-simț, ale culturii zilelor noastre: este o cale naturală de a face matematică atunci când nu crezi în cele universale. Ne-a fost ușor să credem în realitatea lucrurilor fizice și (cu excepția behavioriștilor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că partea cea mai generală și mai ferm acceptată a cunoștințelor noastre științifice generale asupra lumii implică relații matematice la fel de complexe și sofisticate ca acelea implicate în mecanica newtoniană, în teoria electromagnetică a lui Maxwell, în relativitatea specială, sau în formalismul operațional al mecanicii cuantice pare să ne scape chiar și atunci când considerăm aceste doctrine drept sigure. Este posibil ca răspunsul pe care îl dau, aparent, întrebărilor enumerate anterior să vă pară unora pervers. Matematica, în propriul său fel distinct, este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
idee exprimată cu mai mulți ani înainte de H. Poincaré, care argumenta convingător de ce nu se reduce matematica la logică. 3. În evoluția sa și în construcțiile sale, matematica trebuie să rămână apropiată de intuiție și de nevoile reflectării adevărului științific. Formalismul în matematică, până la un punct necesar în construcția riguroasă a bazelor matematicii, a dus la exagerări și concluzii, cele mai multe dezavuate de dezvoltarea matematicii contemporane, dar care au avut un rol nefast în îndepărtarea matematicii de aliatul său firesc în procesul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
autorului, ar putea fi stăpânită păstrând o dreaptă măsură în procesul de predare între definițiile formale riguroase și cele intuitive provenite din practica istorică și aplicațiile matematicii în științele naturii și tehnologie. De fapt, autorul pledează din nou împotriva exagerărilor formalismului logic în predarea matematicii și în favoarea construcțiilor bazate pe intuiție sursa dintotdeauna a ideilor matematice. Sfaturi pentru tânărul matematician 9 1. Sir Michael Atiyah Atenționare Ceea ce urmează este un punct de vedere foarte personal, bazat pe propria mea experiență și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
neantul, traducere de Adriana Neacșu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. SCEFFLER, I., Reflecții despre teleologie, traducere, în vol. col. Logica științei, Editura Politică, București, 1970. SCHELER, M., L'homme et l'histoire, Aubier Éditions Montaigne, Paris, 1955. SCHELER, M., Le formalisme en éthique et éthique matériale des valeurs, Gallimard, Paris, 1955. SCHELER, M., Poziția omului în cosmos, traducere de Vasile Muscă, Editura Paralela 45, Pitești, 1995. SCHIFIRNEȚ, Constantin, Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate românească, Editura Albatros, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]