3,085 matches
-
bază educație formală, nonformală, informală; se impune transformarea treptată a unor activități artistice-plastice extra-curriculare în materii și activități opționale, prin elaborarea de către cele două instituții a unor programe aflate în corelație cu programele școlare și cu specificul muzeului, accentuîndu-se latura formativă a acestora. Astfel, sînt necesare metode și procedee de lucru mixte, forme și tipuri de activități diversificate prin îmbinarea vizitelor ghidate cu lecția de muzeu și exerciții în atelierele interactive; propunem diversificarea activităților existente la nivel extracurricular; necesitatea reorganizării activităților
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri creștine, totuși, prin pregătirea inițială, vrem să înțelegem perioada seminarială, în care el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în cultivarea unei relații dialogice cu preotul-confesor și implicit cu Dumnezeu, pentru că riscă să nu mai fie înțeles, ascultat și acceptat așa cum este el și să se simtă inhibat în propria mărturisire. Pentru că este doar o latură a întregului ansamblu formativ al confesorului, formarea umană „se deschide și se completează cu formarea spirituală”. 2.1.2 Formarea spirituală Formarea spirituală, deși „este comună tuturor credincioșilor”, în cazul preotului-confesor, va fi structurată în funcție de rolul și semnificația pe care o va avea misiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
săi, va păstra în mod constant comuniunea cu Dumnezeu, predispunându-se zilnic transformării și conformării cu Cristos. În felul acesta, în confesional, viitorul confesor va reuși să fie acel „alter Christus” de care are nevoie penitentul. În tot acest parcurs formativ, un rol esențial îl are rugăciunea, care „constituie o valoare și o exigență primordială a formării spirituale”. Alături de aceasta, nu poate lipsi nici tăcerea, care este „acea atmosferă spirituală indispensabilă pentru a percepe prezența lui Dumnezeu și a se lăsat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
zonal, diecezan, cât și la nivel național sau internațional. Este important să se pună la dispoziția preoților-confesori diferite activități de pregătire și reactualizare, care se concretizează prin zile de formare sau săptămâni de formare permanentă, sesiuni științifice sau cursuri, programe formative, etc. Un exemplu îl oferă cursurile de pregătire și reactualizare cu privire la celebrarea sacramentului reconcilierii, pe care le organizează Penitențeria Apostolică. Aceste momente formative pot conține diferite tematici, actuale și necesare, care se referă fie la aspecte umane, spirituale, fie la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care se concretizează prin zile de formare sau săptămâni de formare permanentă, sesiuni științifice sau cursuri, programe formative, etc. Un exemplu îl oferă cursurile de pregătire și reactualizare cu privire la celebrarea sacramentului reconcilierii, pe care le organizează Penitențeria Apostolică. Aceste momente formative pot conține diferite tematici, actuale și necesare, care se referă fie la aspecte umane, spirituale, fie la cele juridice, morale, liturgice sau chiar doctrinare, legate de celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin profunzimea pe care și-o îngăduie, cursurile de formare permanentă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție: Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Datele descriu rezultatele unui studiu realizat pe un lot de cadre medicale din
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care simțul comun se manifestă deja ca simț intuitiv, care permite să se învețe și să se formuleze, anterior reflecției pedagogice, adevărurile necesare sau cel puțin importante, fie de fapt, fie de principiu, ca un sens orientativ care indică itinerarii formative cu adevărat utile și practicabile. De multe ori, însă, educatorii nu-l folosesc, nu pentru că nu-l posedă, ci pentru că, de cele mai multe ori, adoptându-l, se tem că se îndepărtează de comportamente dictate de paradigme științifice, cel puțin de îndoiala
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
forme de inteligență captativă și adaptativă, care face să aduni dificultățile, oportunitățile, drumul cel mai bun pentru a rezolva o problemă, timpul just pentru intervenția e-ducativă, alegerea potrivită a codicelor lingvistice, și tot ceea ce servește pentru a avea un act formativ bun și care să pro-moveze. Activarea bunului simț în intervenția educativă este o intuiție specială, pe care numai viața este capabilă să ți-o pro-cure. Aceasta acționează: 1) ca simț judicios (înțelept) care e-vită excesele de proiectare, de evaluare
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
scindare între generații cu consecințe grave. Dacă aceasta a fost adevărat pentru tinerii din toate timpurile, este în mod special și urgent pentru tinerii de astăzi, care pierd sensul istoriei și cu acesta propria identitate. Ei petrec anii experienței lor formative în ceea ce, în maniera lui Sartre, putem numi eu-foria realității, care se exprimă ca o cultură a efemerului. Consecințele acestui fapt sunt distrugătoare. Spre exemplu, o societate care minimalizează sensul istoriei sfârșește prin a eluda obligația formativă a tinerilor și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
anii experienței lor formative în ceea ce, în maniera lui Sartre, putem numi eu-foria realității, care se exprimă ca o cultură a efemerului. Consecințele acestui fapt sunt distrugătoare. Spre exemplu, o societate care minimalizează sensul istoriei sfârșește prin a eluda obligația formativă a tinerilor și aceștia, în acest fel, riscă să rămână încurcați în cultura prezentismului, în cultul actualității ca scop în sine. O societate care ignoră trecutul se expune la repetarea cu mai multă ușurință a erorilor deja comise. Ei bine
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
bună, bună, mediocră, etc.). Educația este un proces prin care se formează, se dezvoltă și se maturizează dimensiunile fundamentale ale ființei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul afectivul, volitivul. Acest proces reunește mijloace, metode, procedee și tehnici necesare exercitării influențelor formative (A. Dragnea, S.Teodorescu). 15. Educația fizică este nucleul educației motrice generale, îndeplinită în procesul instructiv-educativ, guvernată de norme și reguli aplicate subiecților în vederea dezvoltării lor armonioase, formării personalității acestora, creării de valori. Desigur există și alte definiții ale educației
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Dicționarull Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980) 3. Domeniul analizei legilor și faptelor psihice ce se exprimă prin procese, trăsături, stări, caracteristici și structuri psihice, cu dezvoltarea acestora, în vederea înțelegerii și folosirii lor în practica formativă și de ameliorare a naturii umane. P. are în atenție comportamentele umane ca și structura motivațiilor care le animă. Studiind caracteristicile psihice, p. diferențiază caracteristicile de fond ale persoanalității, dar și cele individuale diferențiale, atît în ceea ce privește organizarea specifică a însușirilor
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
modifica pe parcursul evoluției social-istorice, în concordanță, însă, cu idealul general educațional, realizîndu-se treptat, pe etape, nefiind atins integral niciodată. Idealul va fi determinat de comanda socială. 3.2. Funcțiile educației fizice și sportului Funcțiile educației fizice și sportului au sarcină formativă și sînt orientate înspre atingerea obiectivelor propuse. Ele derivă din ideal, se subordonează acestuia și sînt destinații constante ale educației fizice și sportului, răspunzînd unor nevoi ale dezvoltării fizice în perioada de formare a omului, dar și unor obișnuințe pe
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
postură corectă a corpului în acțiuni statice și dinamice Dezvoltarea calităților motrice, formarea și perfecționarea deprinderilor și perceperilor motrice Stimularea interesului și aptitudinilor pentru practicarea diferitelor sporturi Formarea obișnuinței de a practica exerciții fizice în mod independent Favorizarea integrării sociale FORMATIV Menținerea unei condiții fizice optime Înlăturarea tensiunilor psihice induse de efortul ocupațional, relaxare Prevenirea proceselor degenerative la persoanele vîrstnice Menținerea unui tonus psihic ridicat la vîrsta a III-a. Favorizarea relațiilor de grup Petrecerea utilă și agreabilă a timpului liber
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
exercițiului fizic. Indicațiile pentru această temă sînt furnizate în finalul lecției după posibilitățile colectivului. 6.5. Managementul lecției de educație fizică Cuceririle științifice în domeniu impun conceptul de management și aplicarea funcțiilor, normelor și metodelor managementului pentru eficientizarea sistemului organizatoric, formativ în vederea realizării obiectivelor stabilite. Definit drept știință și artă, managementul are la bază următoarele activități (Lecția de educație fizică, S. Șerbănoiu, 2002): planificare, organizare, motivare, control, evaluare. Programarea, proiectarea activităților instructiv educative sînt influențate și determinate de calitatea pregătirii manageriale
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Pe lîngă realizarea obiectivelor, metodele îndeplinesc și o serie de funcții pe care le vom exemplifica citîndu-i pe Gh. Cîrstea, Gh. Mitra, A. Mogoș, I. Șiclovan, M. Epuran: A) Funcția normativă prevede indicații metodice și procedee pentru predare-învățare. B) Funcția formativă legată de predare-învățare-evaluare vizează aspectul dezvoltării motrice și intelectuale al elevului. C) Funcția cognitivă este modalitatea prin care elevul dobîndește cunoștințe și i se oferă informații, soluții pentru rezolvarea carențelor apărute în învățare. D) Funcția motivațională contribuie la creșterea interesului
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
bună instruirea aplicată față de cea anterioară. Întrebările acestea sînt importante și necesită o tratare mai amplă decît putem oferi în această carte, de aceea vom limita discuția la datele necesare obținerii răspunsurilor. În acest sens desprindem două tipuri de evaluare formativă și sumativă : A. Evaluarea formativă adună datele pe care le interpretează și apoi programează instruirea, programul instrucțional. B. Evaluarea sumativă urmărește obținerea unor date despre efectele sumative ale unui set de lecții care constituie o unitate mai mare a instruirii
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
anterioară. Întrebările acestea sînt importante și necesită o tratare mai amplă decît putem oferi în această carte, de aceea vom limita discuția la datele necesare obținerii răspunsurilor. În acest sens desprindem două tipuri de evaluare formativă și sumativă : A. Evaluarea formativă adună datele pe care le interpretează și apoi programează instruirea, programul instrucțional. B. Evaluarea sumativă urmărește obținerea unor date despre efectele sumative ale unui set de lecții care constituie o unitate mai mare a instruirii și permite obținerea unor concluzii
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
instruirea, programul instrucțional. B. Evaluarea sumativă urmărește obținerea unor date despre efectele sumative ale unui set de lecții care constituie o unitate mai mare a instruirii și permite obținerea unor concluzii asupra modului de realizare a acestora. Acțiunile de evaluare formativă și sumativă necesită metode exacte, cu bază științifică care să asigure obținerea unor date convingătoare. Vom considera evaluarea limitată la procesul instructiv educativ. Acțiune complexă, evaluarea presupune următoarele operații: 1. Verificare. 2. Apreciere. 3. Notare. Verificarea. Subiectul este supus unor
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și oriunde, în lume. Din asceză face parte și faptul de a avea propria opinie, care nu trebuie să urmeze pur și simplu opinia dominantă. 11. Poruncile sunt în slujba unei vieți depline și libere Poruncile pot deveni decisive și formative pentru viața noastră, atunci când în ele descoperim limitele noastre inevitabile, când ele ne deschid posibilitatea de a gestiona viața noastră în libertate și deplinătate. Dar tocmai aceasta urmăresc poruncile lui Dumnezeu. „Să nu dorești...!” înseamnă și: „Nu ai nevoie să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
de la Cuvîntul anilor ’20, Dumitru Panaitescu a „intrat în literatură” alături de scriitorii grupărilor simboliste, novatoare; susținuse în 1910, la bacalaureat, o disertație despre poezia lui Ion Minulescu; audiase prelegerile despre literaturile romanice moderne ale lui Ovid Densusianu (despre influența lor formativă va mărturisi în reptate rînduri mai tîrziu); debutase ca poet în nr. 7-8 din aprilie 1913 al revistei ieșene Versuri și proză a lui I.M. Rașcu și A. Hefter-Hidalgo; debutase cu pseudonimul - premonitoriu - de Perpessicius (lat.: „cel care suferă”) în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sexualități agresive” (cu o interesantă discuție privind echivalarea falus-cioc în argoul chilian, nu și în limba română): la Urmuz (Gayk), ciocul e „văduvit de funcția falică și redus la cea alimentară”. Teoreticianul echivalează „productivitatea textuală” a sintaxei urmuziene cu productivitatea formativă — prin excelență — a inconștientului, activitatea onirică”. Urmuz, între „realism” și „fantastic” Deși pornește, ca și Sașa Pană sau Ion Biberi, de la asemănarea între Urmuz și Kafka, Ov.S. Crohmălniceanu îl consideră pe Urmuz un realist á rébours, ale cărui „materiale” de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nouă și palpitantă. Habar n-am ce tot bălmăjește tipul ăsta În costum gri, de lîngă mine. Plus că am uitat deja cum Îl cheamă. Și am făcut cunoștință cu el abia acum zece minute. — Noi credem În alianțele logistice formative, spune, cu o voce nazală și monotonă, atît above, cît și below the line. — Categoric! răspund cu Însuflețire, de parcă aș vrea să spun: Nu asta face toată lumea ? Logistice. Adică cum ? O, Doamne. Dacă mă Întreabă ? Nu fi proastă, Emma. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
are din natura ei un specific educativ. Din această perspectivă, părinții nu doar îi educă pe copii, ci se autoeducă pentru a verifica ei înșiși educația pe care o aplică copiilor în mod gratuit și responsabil. Privită din acest unghi formativ, se constată că familia suferă influența culturii și a societății în care este inserată. Astfel, dacă se schimbă concepția despre om, se schimbă și ideea de familie: de la omul moral, responsabil, care își află valoarea în însăși ființa sa, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]