944 matches
-
metaanalize) sau 2 (studii prospective, unanim convergente) care să susțină implicarea RT în CCB astfel încât recomandările actuale se bazează pe analize retrospective. INDICAȚII ȘI POSIBILITĂȚI Radioterapia poate fi:neoadjuvantă;adjuvantă;paliativă. Din punct de vedere tehnic, RT poate fi:externă (fotoni sau alte particule; conformațională, stereotactică, modularea intensității);intraoperatorie (IORT) - cu electroni;brahiterapie (BT) intraluminală - cu Iridium 192. RT NEOADJUVANTĂ În condițiile unui cancer rar complet rezecabil, avantajele, cel puțin teoretice, ale administrării preoperatorii a RT ± chimioterapiei (CHT) sunt multiple:creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ameliorarea rezultatelor, prin 3-4 fr a 12-15 Gy, cu SVm spectaculoase, de aproape 3 ani pe lângă complicații acceptabile, dacă doza maximă în 1 cc de duoden nu depășește 21 Gy [27,28]. TEHNICA RADIOTERAPIA EXTERNĂ Se realizează cu accelerator liniar, fotoni cu energie de 6-18 MV. Avantajele RTE sunt caracterul non-invaziv, larga accesibilitate și administrarea unei doze omogene într-un volum generos, spre deosebire de brahiterapieinvazivă, inomogenă și pe volume mici, față de care erori minime de poziționare au efect dramatic. Reperajul volumelor țintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
se manifestă la nivelul întregului organism. După natura lor, se deosebesc două categorii de radiații nucleare: radiații corpusculare - particule încărcate electric: radiații (un flux de ioni pozitiviă, radiații (un flux de electroniă, protoni (H+Ă). Radiații de natură electromagnetică: radiații (fotoni, razele X (Röntgen). Se consideră că, în general, cu cât energia transferată de radiațiile ionizate este mai mare, cu atât capacitatea de ionizare este mai mare, iar efectul dăunător mai accentuat. Radiații corpusculare au un transfer de energie mare (mai
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este: a. 3 ·10 -19 J ; b. 3·10 -17 J ; c. 3·10 -16 J ; d. 3 ·10 -18 J. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
-16 J ; d. 3 ·10 -18 J. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are unitatea de măsură a energiei este: a. h · λ; b. e · Us ; c. h /λ ; d. c /λ. 7. Fotonul în comparație cu electronul: a. are masă de mișcare care depinde de viteza sa ; b. nu are masă de repaus ; c. are viteza c, indiferent de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undă. Dacă se înlocuiește filtrul verde îλ1= 5·10 5cm) cu filtrul roșu îλ2= 6,5·10 5cm), interfranja se va mări de: a. 0,7 ori ; b. 1,2 ori ; c. 1,3 ori ; d. 1,5 ori . 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 57 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c. ε = melectron · c 2 ; d. ε = h·c/υ. 6. Utilizându-se o fotocelulă cu catod din cesiu iluminat cu radiații de diferite lungimi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c. ε = melectron · c 2 ; d. ε = h·c/υ. 6. Utilizându-se o fotocelulă cu catod din cesiu iluminat cu radiații de diferite lungimi de undă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fotocatod de cesiu dintr-un tub electronic cade un fascicul de radiații monocromatice cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10 -19 C 1. Unitatea de măsură pentru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție : a. n1; b. n2; c. n3; d. n4. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă înapă= 4/3) a radiației electromagnetice. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unde luminoase. 2. Se știe că ochiul uman normal are sensibilitatea maximă pentru radiațiile verzi cu frecvența 540·1012 Hz. Energia minimă, corespunzătoare acestei frecvențe, care asigură senzația de lumină este, aproximativ, 0,15·10 -19 J. Numărul minim de fotoni „verzi" care impresionează retina este, aproximativ: a. 1; b. 10; c. 280; d. 10 16 . 3. Un sistem afocal este format din două lentile subțiri aflate la 40 cm una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al lentilei are valoarea: a. -30 cm; b. -10 cm; 74 c. 10 cm; d. 20 cm. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d.lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fizice care are expresia Ecmax·c/λ·îυ - υ0) este : a. W; b. J; c. Hz; d. m. 6. Pe o placă de rubidiu, care are frecvența de prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
m. 6. Pe o placă de rubidiu, care are frecvența de prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emiși de placă în condițiile date. 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de rubidiu, care are frecvența de prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emiși de placă în condițiile date. 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei Ientile este: a. metrul; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a. IA; b. IB; c. IC; d. ID. Fig.2.27. 77 4. Considerați că energia transportată de radiația luminoasă cu lungimea de undă de 550 nm emisă de o sursă monocromatică este de 1J în fiecare secundă. Numărul de fotoni emiși de sursă într-o secundă este apropiat de valoarea: a. 3 · 10 18 ; b. 8 · 10 31 ; c. 4 · 10 -36 ; d. 4 · 10 -19 . 1. Dacă o oglindă plană se depărtează cu viteza v de un obiect, imaginea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J). Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
două sisteme obținute prin argintarea pe rând a uneia din fețetele unei lentile menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este : a. -5; b. 4; c. ∞; d. -4. 81 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram î L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este: a. 0,48nm; b. 480nm; c. 4,80nm; d. 500nm. Se consideră
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Fotonii si neutrinii sunt particule fără masă, însă există si particule cu masă. Ceea ce nu se știe, este cum de acestea au ajuns să aibă masă si de ce? Peter Higgs, în 1964 a venit cu un răspuns în această privință. Higgs
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
Dar odată cu răcirea Universului post-Big Bang, câmpul Higgs a luat naștere. Masa pe care particulele o obțin prin interacțiunea cu acest câmp depinde de nivelul de interacțiune dintre acestea; prin urmare, particulele care nu interacționează cu acest câmp, cum sunt fotonii, nu au masă. Bosonul Higgs își obține masa ca orice altă particulă cu masă în urma acestei interacțiuni cu acest câmp Higgs. Cercetătorii nu pot proba existența acestui câmp, însă prin dovedirea existenței particulei Higgs se poate dovedi, indirect, existența câmpului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
catenă scurtă. II. 4. SPECTROSCOPIA DE CHEMILUMINISCENȚĂ Desemnează emisia de lumină ce însoțește desfășurarea unor reacții chimice. Aceste reacții se caracterizează prin producerea unei specii moleculare fluorescente într-o stare electronică excitată care revine la starea fundamentală prin emisia unui foton. După descoperirea sa, la sfârșitul sec. al XIX-lea acest fenomen a rămas mult timp o curiozitate de laborator. Aplicațiile analitice nu au apărut decât la începutul anilor 60 și de atunci au cunoscut o dezvoltare riguroasă datorită proprietăților esențiale
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]