7,217 matches
-
se produce acea literă care este însuși sunetul FOAT-ului, al FOCULUI: litera S. Această literă vibrează astfel: SSSSSSSSS. Se poate simți cum vibrează în creier, ca și cum ar fi cântecul unui greier, sau un sunet asemănător cu sunetul produs de frânele cu aer comprimat. Când auziți acest sunet magic, Anahat, nu vă fie teamă. Accentuați volumul. Puteți să-i dați o mai mare rezonanță cu ajutorul voinței și când deja acest sunet vibrează foarte intens, când are deja o mare rezonanță, profitați
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
faci de râs Într-un mare hal. În timp ce dădeam cu spatele ca să ies de pe aleea cu pietriș, am văzut o siluetă apropiindu-se de mașină. Vorbea, dar nu-l auzeam prin geamul Închis. L-am deschis și am apăsat pe frână. — Ai uitat ceva? am Întrebat, Încercând să-mi controlez tremurul din voce. — Da. — Păi, stai o secundă. Uite, am deschis ușa din spate, așa că... N-am apucat să termin. Își Întinse mâna prin geamul de pe partea șoferului, pe lângă genunchii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mondiale ce a bântuit și bântuie societatea românească, ce a zguduit și zguduie statul român, așezarea lui creștină. Prin practicarea virtuților creștine, Mișcarea Legionară vrea să ofere Neamului un om nou, iar statului un cetățean corect, refractar egoismului lipsit de frâna morală care constituie criteriul de viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile dintre oameni. Această concepție a noastră se întemeiază pe principiul fundamental al ideologiei noastre, în dragostea pentru Neamul nostru, căruia îi dorim o soartă mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
tot ce vedeau și ce auzeau... Ființa lor era încărcată doar cu mlaștini, putregai, gâlgâit de ape mâloase - acum înghețate bocnă - orăcăit de broaște și cu mugetul buhaiului de baltă... Și acum... Acum atâta zgomot! Fluier de locomotivă, scârțâit de frâne, pocnet de tampoane și nenumărate glasuri omenești!!! ― Stafidă frate, să sperăm că trenul pe care îl așteptăm ne va duce acasă, fiindcă atâtea trenuri ne-au dus în și ne-au adus din Infern!!!... ― Măi Dumitri, nu mai am încrediri
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sferturi din ziua următoare. „Drum lung, dar care se va sfârși până la urmă” - gândeau ei... Când soarele scăpăta deja spre chindie, ascunzându-se după niște nori cu geană roșie, s-a auzit fluier de locomotivă obosită de atâta drum! Saboții frânelor au scrâșnit prelung și, în sfârșit, trenul s-a oprit. Era capătul unui drum lung și începutul unei speranțe... Toți călătorii s-au grăbit să coboare. După ce și ultimul pasager a ajuns jos, pe scările vagonului de clasa a treia
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
locomotive. ― Suntem pe aproape de gară, Dumitre - a strigat Todiriță. ― Bine că am ajuns, fiindcă m-o apucat și foamea... Când au intrat în gară, s-au simțit în altă lume. Un mecanic tocmai verifica niște legături ale unor furtunuri pentru frâne. Abia se vedea dintre aburii scăpați în aerul înghețat. S-au apropiat de el. Când omul și-a terminat treaba, l-au întrebat: ― Unde i garnitura de tren pentru cei concentrați? ― Apoi îi tocmai la turnul de apă. Îi trasă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
NOUĂ, PE DREAPTA CAPITOLUL UNU Torentele de ploaie începură să cadă cu puțin timp înainte de miezul nopții, înecând vuietul claxoanelor și gălăgia infernală care semnalau de regulă Anul Nou pe Strip, artera centrală a orașului, 1950 sosind anunțat de scrâșnetul frânelor și de nervii ambuteiajului. La 12:03 o tamponare la care participaseră patru vehicule avea ca rezultat o jumătate de duzină de răniți; polițiștii chemați la fața locului au consemnat declarațiile martorilor oculari: accidentul fusese cauzat de clovnul dintrun DeSoto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un sfat. Te-ar deranja dacă facem un mic ocol prin Westwood? — Un scurt ocol, locotenente? — Foarte, locotenente. Mal încuviință. Dudley o luă spre nord pe Glendon și se îndreptă spre campusul UCLA, unde parcă în spațiul rezervat studenților. Trăgând frâna de mână, spuse: — Mary Margaret, fata surorii mele, Brigid. Are douăzeci și nouă de ani și e la al treilea masterat, pentru că se teme să se confrunte cu lumea largă. Trist, nu-i așa? Mal oftă. — Tragic. — Exact ce credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ajunse exact în spatele celeilalte mașini, care avea numărul mânjit cu noroi. Probabil că șoferul ei era aproape orbit de farurile lui Danny. Tocmai atunci mașina maro viră la dreapta și urcă pe o stradă paralelă. Danny schimbă viteza, apăsă pe frână și opri în fața șuvoiului de mașini ce curgeau din sens opus. Farurile veneau direct spre el. Porni din nou, acceleră, trecu în viteză peste bordură și o luă în susul acelei străzi în timp ce claxoanele urlau în urma lui pe Sunset. Bungalow-urile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acum "stopase" drept în fața ușei peronului. Mini, din nerăbdare, socotind că sosirea lui va dezlega acum plecarea lor, se sculase și, pentru a da un înțeles mișcării, se apropiase de fereastră; Hallipa se uita la caii nădușiți . Așadar, stnnspse azi frânele mai mult: le trecu unui băietan care atârna prostănac pe bancheta îngustă din spate. Stăpânul examina cu grijă dar repede picioarele cailor. Mini admiră și ea picioarele fine ale roibilor, încheieturile delicate care nu se flinseseră, când comanda bruscă îi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
amic pe bulevard. -Cu mai nimic. Tresar de întrebare, Aș vrea să scot și bruma de pe card. Și plec, Filozofând răspunsul. De ce mai vor bătrânii noștri timp, Când neputința ne ucide, De ce mai vrem ca iarnă, anotimp? Suntem balast sau frâna de serviciu, Consumatori ce n-au decât nevoi, O masă de manevră, sacrificiu Dar lumea ar fi rece fără noi. Străina în camera scundă ce pare coteț, Cu geamuri o palmă de late, Prin care lumina pătrunde difuz, Pereți coșcoviți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
au știut să-și schimbe părul. În loc de principii revoluționare, eu am descoperit ordinea strămoșilor. - Valabilă pentru domnia ta. Ce putem noi face cu portretele de pe acești pereți? Pentru mulțime e un crez absurd. - Se înșeală cine își închipuie că rațiunea creează frîne sociale. Cea care face asta e numai tirania, de aceea Inchiziția sa declarat rațională. Actele omului însă nu pot fi decît conjuncturale. Iată de ce eu nu cred în doctrine ci în psihologii. Iubirea poate inspira acte abjecte, ura, din cele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nasul i se uscaseră, dinții se Încleștaseră amarnic, făcând să se ridice pe obraz țepii bărbii nerase de multe zile. Roata din față era strâmbă, avea câteva spițe rupte, făcea opturi prin praf și zgomot mare când se lovea de frâne. Câțiva săteni Îl priveau pe Îndrăzneț de pe coasta dinspre Dunăre a satului. Văzut de sus, biciclistul părea o furnică șchioapă ce se târa cu hărnicie și deznădejde către mușuroi. „Pun prinsoare că se-ntoarce din drum Înainte de Dunăre”, șopti un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i-a pus pe niște copii de rudari să se joace cu bariera. Se urcau spre vârf și ea Începea să coboare lin atunci când greutatea copiilor Începea s-o cumpănească pe cea a pietroaielor de la capătul gros. Străinului Îi săriseră frânele de la bicicletă. Zbura la vale cu o iuțeală care le făcuse să se Închine pe babele ce Împleteau ciorapi și sporovăiau la divan. Îi dăduseră lacrimile de la șuierul vântului și socotea, poate, că În curând coasta avea să se sfârșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
putere și avea o liniște care Îl Îndemna să ia hotărâri fără să șovăie. Se urcă În cabină și porni motorul. Coborî geamul din stânga, Își potrivi oglinda și se opinti În pedale. După un timp, Începu să coboare Încet, cu frâna de motor, coasta dinspre Dunăre a satului. Motorul duduia și scotea fum. La un hop mai adânc, mașina sări din viteză și luă avânt. Cătănuță Își propti amândouă picioarele În pedala lată de frână, dar nu se Întâmplă nimic. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
timp, Începu să coboare Încet, cu frâna de motor, coasta dinspre Dunăre a satului. Motorul duduia și scotea fum. La un hop mai adânc, mașina sări din viteză și luă avânt. Cătănuță Își propti amândouă picioarele În pedala lată de frână, dar nu se Întâmplă nimic. Nici volanul nu-l asculta. Trăgea de el cu furie și disperare, Însă mașina nu-și schimba direcția. Viteza creștea. Cătănuță izbi ușa cu umărul și se aruncă afară. Se ridică numaidecât, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bocancilor la vale pe acea cărare ce trebuia să-l ducă deasupra Țârâitorii, un izvoraș ce țâșnea din adâncurile dealului. Văzuse prea târziu că se Îndrepta spre patru soldați nemți care se spălau cu apa rece. Nu izbutise să pună frână și, când poteca sfârșise scurt pe muchia peretelui deasupra Țârâitorii, zburase peste soldații care Îl priveau Împietriți, se prăvălise și se rostogolise prin iarbă la picioarele lor. Ăia apucaseră puștile și-l ținteau cu ele. Locotenentul Încerca să le bălmăjească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trei sferturi de veac de la uciderea ologului și a câinelui său de un obuz tras din cine știe ce Întâmplare asupra gării, pe când camarazii de arme Îl strigau Monstrulică, iar el se afla În trenul ce-l ducea către făgăduitele orgii, după ce frânele scârțâiseră și garnitura oprise În gara măruntului târgușor despre care știa de la bunica lui, el Încercase să-și imagineze cam unde se izbise proiectilul de pământ. Mersese cu Închipuirea și mai departe și Începuse să bănuiască, apoi să fie sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am întrebat-o în timp ce Nola accelera ca o nebună. —Vreau să-ți arăt ceva, a bolborosit ea fără să-mi dea alte detalii. O să-ți placă. Altceva nici c-a mai spus până nu ne-am oprit, în scrâșnet de frâne, în fața unei case din cărămidă roșie. Afară cu tine, mi-a spus ea drăguță, dar fermă. Deja nu mai credeam că Nola era fata dulce și blândă cum părea la prima vedere. Am ieșit din mașină. Nola a mărșăluit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
readormi, hărmălaia străzii năvălise deja, geamurile tremurau sub zgomotul mare al autobuzelor și tramvaielor. Trase halatul din cuiul de pe tocul ușii, se apropie de fereastră. Chiar în dreptul casei zăcea, defect, un camion uriaș și preistoric, care bloca circulația. Claxoanele și frânele mașinilor care ocoleau namila sporiseră vuietul. Fleacuri!... nimic nu putea micșora bucuria de a fi ieșit, din nou, la țărmul zilei. Pentru Tolea, nopțile erau capcane apăsătoare și stupide, nici nu vroia să-și amintească, prefera să le ignore, oricâte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de lipitori. Așa le spunea, lipitori. Leac vechi, circulația sângelui. Le culegea de pe stradă, din parcuri, cinematografe, muzee, ștranduri, de oriunde. Le amețea cu politețuri și schimbătorul de viteze al marelui său TAUNUS. Apoi, brusc, ca în fața unui semafor neașteptat, frâna. Privirea ochi în ochi. Fără avertizare, scurt, direct: mergem să-ți dau, te fac fericită. Mergem la mine, te umplu, te fac fericită, ai să alergi după mine ca o nebună, așa sunteți toate, nebune. Nu rezistau, din trei una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
între timp? — Am scos Oldsmobilul să fac o tură cu el. Ca să fiu sigur că totul e normal. Da’ nu era. — Nu? — Am accelerat până la o sută, o sută douăzeci, pe urmă am încercat să încetinesc. Greu când n-ai frâne. Puteam să dau colțu’. — Frânele... — Da, frânele. Am adus mașina la garaj și le-am desfăcut. Plăcuțele erau subțiate rău, domn’ Glass, pe ducă. — Și ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă n-ați fi avut cealaltă problemă, cu rezervorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să fac o tură cu el. Ca să fiu sigur că totul e normal. Da’ nu era. — Nu? — Am accelerat până la o sută, o sută douăzeci, pe urmă am încercat să încetinesc. Greu când n-ai frâne. Puteam să dau colțu’. — Frânele... — Da, frânele. Am adus mașina la garaj și le-am desfăcut. Plăcuțele erau subțiate rău, domn’ Glass, pe ducă. — Și ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă n-ați fi avut cealaltă problemă, cu rezervorul de benzină, n-ați fi aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o tură cu el. Ca să fiu sigur că totul e normal. Da’ nu era. — Nu? — Am accelerat până la o sută, o sută douăzeci, pe urmă am încercat să încetinesc. Greu când n-ai frâne. Puteam să dau colțu’. — Frânele... — Da, frânele. Am adus mașina la garaj și le-am desfăcut. Plăcuțele erau subțiate rău, domn’ Glass, pe ducă. — Și ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă n-ați fi avut cealaltă problemă, cu rezervorul de benzină, n-ați fi aflat despre problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mașina la garaj și le-am desfăcut. Plăcuțele erau subțiate rău, domn’ Glass, pe ducă. — Și ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă n-ați fi avut cealaltă problemă, cu rezervorul de benzină, n-ați fi aflat despre problema asta, cu frânele. Și dacă ați mai fi mers mult, ați fi dat de belea. O belea cu accident. Belea mortală. Belea de toate felurile. Deci căcănarul care ne-a turnat Coca-Cola în benzină în realitate ne-a salvat viețile. — Așa s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]