1,676 matches
-
mândre și din cranii ei ciocnesc. Arderea în stâlpi de flăcări mai cu cerul se unește, Grinzi se sparg, murii se clatin', fumu-n muri negru izbește. Focul prin ferești pătrunde ... / ... / ... Muntele-și aruncă-n nouri sângele de foc și lavă Frânt stejarul cade-n vale după cel din urmă dac..." Poetul a mutat accentul de pe distrugerea zidului spre moartea omului, care e una cu zidul construit de el: " Se sting una câte una faclele mirositoare, Se sting una câte una viețile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
astăzi mărirea ta?... / Toate trecură: / Viermele vremilor roade-n noi" ( În van căta-veți...) " În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... cu glasuri departe. Și spiritual morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine... Dar astăzi sunt frânte boltitele porți Pustiu e în dome-și zeii sunt morți" (Diamantul Nordului) Ce poate urma după pulbere dacă nimeni nu poate gândi pulberea, dacă pulberea nu se poate gândi pe sine, cu această întrebare eșafodajul eminescian se prăbușește în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
marelui meu prieten un profil nu tocmai adecvat, am ieșit. După mine a ieșit un băietan arămiu care m-a și oprit. S-a scuzat, s-a recomandat și, din desaga lui vikingă, a scos un cărțoi ochios pe care, frînt, mi l-a înmînat: autorul îmi dăruia cartea lui... și atît. Ce puteam să-i spun? Am văzut că lipsea autograful. "Îmi scrii și un autograf?", l-am îndemnat zîmbind. Da, a zis, aveți un creion?". "N-am". Și l-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lecției Legenda florii-soarelui după CălinGruia, sarcina elevilor fiind următoarea: Alcătuiește un scurt text cu ajutorul cuvintelor: împărat, fată, un voinic, Soarele, Luna, floarea-soarelui, vindecă, pleacă, s-a supărat, s-a transformat. Scriere liberă * Imaginează-ți că ești o pasăre cu aripă frântă. Este toamnă și trebuie să pleci în țările calde. Scrie trei soluții care rezolvă situația. *Comunică echipei și apoi clasei soluțiile găsite. * Bifează două dintre soluțiile cele mai interesante. Știu / Vreau să știu / Am învățat Metoda am aplicat-o la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
nonverbale și para-verbale; implicarea în actul comunicativ ca receptor de mesaje scrise (din cărți, de pe indicatoare stradale, de pe produse etc.); implicarea în actul comunicativ ca emițător de mesaje scrise semne grafice (linia dreaptă orizontală, verticală, oblică spre stânga/dreapta; linia frântă, curbă, ondulată, segmentul de linie/dreaptă, punctul, zaua, bucla, nodul, bastonașul cu întorsătura în jos/sus, jumătate de oval spre stânga/dreapta, combinații ale acestora); litere; cuvinte; semne de punctuație; cifre; în general, simboluri de diferite tipuri. 5.2.2
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de realizare a strategiilor de îndeplinire a obiectivelor și conținuturilor activităților de dezvoltare a vorbirii copiilor preșcolari Moale 2005: 21. 286 Vezi capitolul 8. 287 Vezi, de exemplu, scrierea semnelor grafice: linia dreaptă orizontală, verticală, oblică spre stânga/dreapta; linia frântă, curbă, ondulată, segmentul de linie/dreaptă, punctul, zaua, bucla, nodul, bastonașul cu întorsătura în jos/sus, jumătate de oval spre stânga/dreapta, combinații ale acestora etc., cel mai frecvent în cadrul unor teme care să implice funcționalitatea acestor elemente, nu reproducerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
așternutul cel trudit 25 Al lui Enitharmon; dar vaierele ei îneacă harfele nemuritoare. Tare și mai tare via muzică peste văzduh plutește, Slabă și mai slabă lumina zilei asfințește; și rotile învîrtitoarei bezne Porniră în solemne revoluții. Pămîntul, de durere frînt, zbătîndu-se, Se leagănă încoace și încolo și plînse-amar la geamătul lui Enithármon. 30 Și totuși fíravele harfe și glasuri de argint alină așternutul cel trudit, Însă din peșterile nopții celei mai adînci, suind în nori de ceață, Iarna-și întinde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pradă Și nu au hrană vieții. Să le Creăm Perechi, 410 Căci fără trup Creat Năluca-i Moarte Veșnică". Los tremurînd răspunse: "Acum povară aprigei căințe-o simt. Nu tremura așa, Enitharmon, de teama groaznicelor porți Ale sărmanei tale Inimi frînte. Te văd ca pe o umbră veștejindu-te Parcă-n afară Existenței; dar iată! privește! primește mîngîiere! 415 Întoarce spre năuntru Ochii 213 și-acolo pe Mielul Domnului privește-l Învesmîntat în hainele de sînge-ale lui Lúvah cum se pogoară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a strănutat; O lacrima de sînge din fiecare ochi îi curse; din nou se odihni În brațele Mîntuitorului, în brațele duioasei mile și ale iubitoarei bunătăți. 20 Apoi Los zise: "Privesc Divină Viziune prin Porțile sfărmate Ale sărmanei tale inimi frînte, uimit, topit de Dragoste și Milă". Și Enitharmon spuse: "Văd Mielul Domnului pe Muntele Sion". Cu dragoste și Teama, minunîndu-se, asupră-le simțit-au mîna cea divină; Căci nu era nimic care să-i poat' opri pe morții din Beula
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de cruzimea dulce și-nșelătoare A Femeii-Întunecate, departe de Fiicele lui Beula coboară ei Și Intră-n capiștea lui Urizen, lui Enitharmon făcîndu-i-se milă, si porțile Inimii sale sînt sfărîmate în bucăți; prin Poartă Milei se coboară ei, Poartă inimii frînte a lui Enitharmon [care ajuns-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan.] Ea suspinînd îi súflă înainte peste vîntul Golgonoozei. Los îi primi Căci Los putea intra într-al lui Enitharmon sîn să cerceteze-ntortocheatele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan.] Ea suspinînd îi súflă înainte peste vîntul Golgonoozei. Los îi primi Căci Los putea intra într-al lui Enitharmon sîn să cerceteze-ntortocheatele Hătișuri acum că inima-Împietrită era frînta Afară din Războiul lui Urizen, si Tharmas îi primi 35 În mîinile-i. Atuncea Enitharmon înaltă Războaie de Țesut în Porta lui Luban Și le numi Cathedron 240; și în Războaiele acestea de Țesut ea țesu Spectrelor Trupuri Vegetale, cîntînd cadențe-alinătoare241
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Morți pe Om pun stăpînire! 515 Slabele-i gemete zdruncina peșterile și ies prin stîncile puștii, Si Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme îl aude, 520 Și-acuma vajnicele-i gheare și le-înfige-n stîncă ascuțită, Și-acum greul văzduh cu uriașele-i arípi îl
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i discipolul... Te stoarce de vorbe, le ține minte ca pe niște legi și după aceea le întoarce împotriva ta. Fără milă. Octav: Adevărul este că ești un pișicher simpatic... ești valoros, ce mai...! Și util. Groparul: Na-ți-o frîntă că ți-am dres-o! Eu credeam că, într-adevăr, ai descoperit ceva bun la mine... Dar să-mi spui că sînt util! Octav: Păi nu ești?! Groparul: Fir-ar să fie! Înseamnă că ceva nu e-n regulă! Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mai mult decât atât, nu orice Întâlnire fizică este dublată și de una spirituală. Conveniențele de tot felul ne obligă și la replieri formale, fără substanță și miez: așa se cade, așa este „civilizat”. Apoi, unele Întâlniri sunt doar Începute, frânte, eșuate, duse până la sfertul sau jumătatea drumului, pentru că timpul nu are răbdare, nu apar momente prielnice, resorturile interne nu s-au potrivit sau nu au avut aceeași cadență. Evident, nu toate Întâlnirile au altitudinea sperată, la fel cum nici toate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
paginile unei cărți proaspăt ieșite de sub tipar, pentru a cărei apariție, pe lângă geniul și sacrificiul autorului, s-au depus atâtea eforturi și mult suflet ca să ajungă la cei avizi să cunoască subtilitatea existenței, a vieții și a visurilor, fie ele frânte. Și totuși am un mare regret. Nici până acum nu am ajuns la casa unde, mi s-a spus, părintele lui Corneliu Popescu a făcut un adevărat memorial în amintirea fiului dispărut. Dar sper să ajung pentru a aduce un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită ponciful și viziunile nebuloase, versul nervos fiind răsucit și frânt, într-o violentă mișcare prozodică, tentată de ritualul abscons. În poeziile de după Aliquid, fizionomia eului liric se modifică. Captând ecouri barbiene, poetul cultivă acum un balcanism cutreierat de vedeniile unui delir oniric, în turnură expresionistă. Dincolo de asemenea înrâuriri și contiguități
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
fugind de pe cruce (Duhovnicească). Jertfit întru eternitate, „singur și nemernic” (Psalm). Alături, disperarea muritorului de a nu afla așezare și odihnă: „Unde ne ducem? Cine ne primește? În poarta cui să cerem crezământ?/ Hai, calule, hai, câine, pământește,/ Să batem, frânți, cu pumnii în pământ” (Două stepe). Demiurgic, A. poate afirma accesul la Spirit prin artă: „Port în mine semnul, ca o chezășie,/ Că am leacul mare-al morții tuturor.” Odată cu astfel de acorduri titaniene, el are, însă, o dragoste și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
La fântâna Leahului (1963) prefigurează universul tematic și problematica etică a prozelor sale de amploare. Era, pentru acea perioadă, semnalul apariției unui scriitor format, care putea evolua în scurta etapă de dezgheț politic de la mijlocul anilor ’60. Abia romanul Zbor frânt (1966) îi dă însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre atmosfera de suspiciune din perioada postbelică, durează atât cât el trece Nistrul pe sub apă de la un mal la altul. Imaginea copilului amenințat de pericolul războiului
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
poemul tragic Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoașterii de sine (1988). Îndrăgostit de soția prietenului său, Filimon contribuie la moartea acestuia. Crima are rădăcini adânci în mediul familial și în cel social. Ca și în Zbor frânt, timpul fizic e limitat, în vreme ce timpul psihic e nemărginit. Filimon își face introspecția în trei zile și trei nopți, timp în care e obligat să revadă „o viață și o lume”. Atât mediul familial, meschin-pragmatic, cât și mediul social, marcat
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
A tradus din Longos, Erasmus, Harriet Beecher Stowe, K. Fedin ș.a. SCRIERI: Zbânțuilă, Chișinău, 1956; Vacanța mea, Chișinău, 1959; Buftea, Chișinău, 1962; Gălușca lui Ilușca, Chișinău, 1963; La fântâna Leahului, Chișinău, 1963; Vrei să zbori la lună?, Chișinău, 1964; Zbor frânt, Chișinău, 1966; Patria sovietică, Chișinău, 1971; Acasă, Chișinău, 1976; ed. (Nepotul), Chișinău, 1998; Isai, Chișinău, 1976; Ignat și Ana, Chișinău, 1979; Durere, Chișinău, 1979; Suflul vremii, Chișinău, 1981; Sânge pe zăpadă, Chișinău, 1985; Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
1998; Isai, Chișinău, 1976; Ignat și Ana, Chișinău, 1979; Durere, Chișinău, 1979; Suflul vremii, Chișinău, 1981; Sânge pe zăpadă, Chișinău, 1985; Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoașterii de sine, Chișinău, 1988; Cumplite vremi, Chișinău, 1990; Zbor frânt. Pădurea albastră. Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo..., Chișinău, 1992; Nepotul, 1993; Jurnal (1986-1988), Chișinău, 2002. Traduceri: D. Mamed-Kuli-Zade, Cutia poștală, Chișinău, 1967; K. Fedin, Orașe și ani, Chișinău, 1970; Longos, Dafnis și Hloe, Chișinău, 1970; Harriet
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
sclavi... ce-adesa sânt Feciori de regi a căror singură Nenorocire-a fost bravura-n luptă, Ce nu au altă vină pe-ăst pământ Decât c-au fost ceea ce-au fost... Văzut-ai Tu un triumf?... Văzut-ai regi bătrâni, Frânți obosiți, adânc * nefericiți, Trăgând la car, carul triumfător? Ți-nchipuiești [tu] mii de mii de ochi, Reci, nemiloși, privind acel spectacol? O crudă bucurie înmiită! Încât nimic nu samănă Nenorociri[i]-adînci în care a căzut aceia Decât rușinea ce o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om. O, caos plin de stele, coboară în poet, Șoptește-i armonia cu glasul tău încet. SILFII DE LUMINĂ (de sus cătră LUMINĂ) Tu, ce din ceriuri pe lume cazi, Lumină sîntă! Precum pe-al mărei amar talaz O rază frântă, Acum la nouri te depărtezi Strălucitoare. Căci de acolo pe lumi veghezi Din sântul soare (de jos cătră MUREȘANU ) A tale gânduri, palide bard, Cu fruntea-n laur Sunt stele-eterne ce-n ceruri ard Cu raze de-aur. Cântă dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un act 2254 [PERSOANELE] MUREȘANU MORS INDIFERENTIALUL (NIRVANA) GENIUL LUMINEI IRIS (Scena înfățișază un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de-o parte stânci crăpate, unele țepene, altele răsturnate, de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a[unui] sat de colibe, risipite ca cuiburi mari în dosul stîncelor. Mai în avanscenă turnul vechi și negru a bisericii satului. Biserica de lemn cu ferestre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]