1,684 matches
-
lăsatul secului, la băcănie: „toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț acu de-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări teribile de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
orice anotimp, pe orice fel de vreme. Mama îi punea în spinare plasele de nuiele (kakolak, în bască), îi dădea o palmă prietenoasă pe crupă: "Du-te!" și măgarul pornea singur pe poteci, cu pasul lui liniștit, "pasul mărunt și frânt", cum spune atât de frumos Francis Jammes, poetul asinilor. Reținută încă puțin de vreo treabă domestică, stăpâna îl urma, după vreun sfert de oră. Trei ore mai târziu, ajungea și ea la "venta": animalul era acolo, o aștepta cuminte în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ideea posibilului eșec la examene, sunt că tipologie vise profetice, deci avertismente mai mult sau mai putin deghizate asupra unor evenimente ulterioare. Că structura și sens, visele protagonistului configurează, așadar, o "mitologie personalizată"9, însă una a prăbușirii, a zborului frânt și a eșecului. Deși impresia protagonistului este una cu totul contrară. Căci Ion Theodorescu și-a dezvoltat, încă de la debutul aventurilor onirice, deci din copilărie, obsesia unui potențial salvator: cea a unui straniu om în cenușiu (poate un ecou din
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate de secure, năvălește vuind ascuțit, se contopește cu limbile de foc, le mână și le nvolburează, iar copacii, izbiți de iureșul fierbinte și mistuitor, se prăbușesc din rădăcină, frânți; când ard așezări omenești, suflă, gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dimensiunile înainte ca atenția să fie centrată asupra detaliului. Fiecare sinuozitate care apare pe traseu trebuie să fie justificată de existența unui obstacol sau de panta terenului, fără ca acestea să fie bruște sau să formeze în plan coturi și linii frânte și nici linii prea sinuoase. Dacă un obstacol impune mai multe curbe succesive, ele trebuie astfel amenajate încât să nu se vadă concomitent curba și originea celor două contracurbe. De asemenea, nu este bine să se vadă dintr-o dată două
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
învăluia; piesa însă a ieșit de la sine, fără a mă fi raportat la vreo dramă anume a lui Ibsen (s.n.)"111. Așadar, ecoul ibsenian e mai mult un pigment și se reduce, în ultim resort, la tehnica dialogului: "[...] acel dialog frânt, care trebuie să fie așa și e cea mai admirabilă inovație a lui Ibsen, încolo lucrarea e proprie, și acțiunea e reală (înțelegi: existentă)". Altminteri, ideea de fatalitate, care conferă intrigii un caracter de stringentă necesitate, pare să fie împrumutată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
toate acestea doar în vederea obținerii de efecte pur teatrale, fără alt scop115. Rezumând: deși voise să scrie o piesă cu personaje și dialoguri ibseniene, pe canavaua unei structuri de tragedie, Lovinescu compune în fapt un "hibrid" în care înlocuiește "dialogul frânt", abia șoptit (admirat la dramaturgul norvegian), cu pledoaria emfatic-grandilocventă, și atribuie fatalității o motivație mai mult biologică decât literară, în linia detestatului teatru naturalist. Dacă autorul nu ar fi ținut morțiș la ideea de tragic, De peste prag putea deveni o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă primară: rupse(tema perfectului) - rupt (tema participiului), frânse(tema perfectului) - frânt (tema participiului) etc. Sintagma perfectului compus este disociabilă. Între auxiliar și tema de participiu a verbului se pot introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și: „Și se tot duce... S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de obosit și sufeream. Eu cred că sufeream de prea mult suflet.” (L. Blaga, 52), „Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.” (E. Barbu, 214), „Piciorul îl durea de atâta drum, seara cădea frânt, nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Am crezut că am să leșin așa, de exasperare.” (C. Petrescu, Procust, 303) • adjective: „Și cum s-a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga, ne va salva, nevoie care începe cu mirarea în fața misterelor ce ne înconjoară și care continuă și după ce am dat la o parte unele din faldurile grele ale vălului lui Isis. Chiar dansul, țâșnit dintre umbre, e aprig și frânt. Scurt, gestul în aerul dens, ca-ntr-un bloc s-a sculptat. Cad stelele, cad și se-mplântă-n pământ. Pământul e ars și-i ca sticla, sonor și curat. Pământul viril se purifică-n ploaia de stele, și cerul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Roger Bacon, Sfîntul Bonaventura, Duns Scottus la franciscani, Sfîntul Albert cel Mare și Sfîntul Thoma d'Aquino la dominicani. 2. Scrierea. Cunoaște o evoluție paralelă cu cea a artei: se acoperă de unghiuri ascuțite și reia verticalitatea, aspectul colțuros, arcul frînt al arhitecturii gotice. Aceasta nu vădește doar o apreciere generală asupra esteticii, un simț al formelor, ci răspunde și unor rațiuni de natură materială. Necesitatea multiplicării manuscriselor curente pentru uzul lumii universitare incită la comprimarea textelor; verticalitatea literii gotice permite
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
prin diminuarea zidurilor. Modelul linear al miniaturilor este subliniat de linii negre care înconjură desenul, așa cum rețelele de plumb susțin bucățelele de sticlă colorată (Histoire des Macchabés, 1285). Unele se prezintă într-o suită de medalioane, dispuse ca în arcurile frînte ale vitraliilor (Bible moralisée, 1250). Și chenarul multora dintre miniaturi, compus din arcuri frînte, timpane, turnuri, rozase, amintește de arhitectura timpului. Tehnica decorării se caracterizează prin aplicarea foițelor de aur pe fond, prin apariția filigranelor și a bordurilor împletite, prin
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
desenul, așa cum rețelele de plumb susțin bucățelele de sticlă colorată (Histoire des Macchabés, 1285). Unele se prezintă într-o suită de medalioane, dispuse ca în arcurile frînte ale vitraliilor (Bible moralisée, 1250). Și chenarul multora dintre miniaturi, compus din arcuri frînte, timpane, turnuri, rozase, amintește de arhitectura timpului. Tehnica decorării se caracterizează prin aplicarea foițelor de aur pe fond, prin apariția filigranelor și a bordurilor împletite, prin dezvoltarea literelor împodobite cu scene narative, care înlocuiesc complet inițialele ornate și nu mai
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un misionar creștin tipic, se transformă într-un vizionar social, într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține „imagini superioare de mare poezie” (G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
respectiv au însemnat foarte mult pentru biserica și comunitatea locală. În anii aceștia biserica a format oameni de valoare pentru lucrarea lui Dumnezeu cât și pentru societate. Totul a fost posibil datorită faptului că Dumnezeu niciodată “nu rupe o trestie frântă”. MULȚUMIRI În realizarea acestui istoric am avut nevoie de colaborare, înțelegere și ajutor din partea mai multor persoane. Mulțumesc Comitetului Bisericii Creștine Baptiste Cuvin pentru aprobarea cercetării arhivei și de asemenea mulțumesc Comunității Creștine Baptiste Arad pentru aprobarea cercetării arhivei. Mulțumesc
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
întreabă dacă nu vrei să faci cutare lucru, și decât să te întrebe el, mai bine găsești tu singur, dovedind astfel și că ai spirit de inițiativă. În meseriile liberale, nu-i alta situația, muncești ca să te afirmi. Ajungi acasă frânt și tot ce mai poți face e să te trântești în fața televizorului, nu mai ai vlagă pentru altceva, căci americanul trăiește pentru a munci, nu muncește pentru a trăi. Aici magazinele sunt deschise și sâmbăta și duminica, sărbătorile sunt șase
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
La fântâna Leahului (1963) prefigurează universul tematic și problematica etică a prozelor sale de amploare. Era, pentru acea perioadă, semnalul apariției unui scriitor format, care putea evolua în scurta etapă de dezgheț politic de la mijlocul anilor ’60. Abia romanul Zbor frânt (1966) îi dă însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre atmosfera de suspiciune din perioada postbelică, durează atât cât el trece Nistrul pe sub apă de la un mal la altul. Imaginea copilului amenințat de pericolul războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
poemul tragic Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoașterii de sine (1988). Îndrăgostit de soția prietenului său, Filimon contribuie la moartea acestuia. Crima are rădăcini adânci în mediul familial și în cel social. Ca și în Zbor frânt, timpul fizic e limitat, în vreme ce timpul psihic e nemărginit. Filimon își face introspecția în trei zile și trei nopți, timp în care e obligat să revadă „o viață și o lume”. Atât mediul familial, meschin-pragmatic, cât și mediul social, marcat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
A tradus din Longos, Erasmus, Harriet Beecher Stowe, K. Fedin ș.a. SCRIERI: Zbânțuilă, Chișinău, 1956; Vacanța mea, Chișinău, 1959; Buftea, Chișinău, 1962; Gălușca lui Ilușca, Chișinău, 1963; La fântâna Leahului, Chișinău, 1963; Vrei să zbori la lună?, Chișinău, 1964; Zbor frânt, Chișinău, 1966; Patria sovietică, Chișinău, 1971; Acasă, Chișinău, 1976; ed. (Nepotul), Chișinău, 1998; Isai, Chișinău, 1976; Ignat și Ana, Chișinău, 1979; Durere, Chișinău, 1979; Suflul vremii, Chișinău, 1981; Sânge pe zăpadă, Chișinău, 1985; Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
1998; Isai, Chișinău, 1976; Ignat și Ana, Chișinău, 1979; Durere, Chișinău, 1979; Suflul vremii, Chișinău, 1981; Sânge pe zăpadă, Chișinău, 1985; Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoașterii de sine, Chișinău, 1988; Cumplite vremi, Chișinău, 1990; Zbor frânt. Pădurea albastră. Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo..., Chișinău, 1992; Nepotul, 1993; Jurnal (1986-1988), Chișinău, 2002. Traduceri: D. Mamed-Kuli-Zade, Cutia poștală, Chișinău, 1967; K. Fedin, Orașe și ani, Chișinău, 1970; Longos, Dafnis și Hloe, Chișinău, 1970; Harriet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
a sesiza implicațiile pe termen lung ale posibilităților alternative de acțiune. Ea nu ne poate ajuta să ocolim alegerea, dar ne ajută să alegem bine printr-o tehnică de acțiune rațională, să ne atingem scopurile în limitele necesității. 6. ZBORUL FRÎNT AL GÎNDIRII ECONOMICE "Știința fără conștiință nu este decît o ruină a sufletului" (François Rabelais) In epoca postmodernă, știința economică parc a se situa într-o zonă a mitului. Afectată de o necontenită repunere în cauză, reconsiderări și ambiții mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
științei economice, pentru o lărgire a sferei sale de analiză, astfel încît ea să devină o știință multidimensională, integrînd valori-dimensiune etice, morale, poli-tice ș.a.m.d. "Au vrut unii să se apropie prea mult de soarele cunoașterii globale? Astăzi, zborul frînt al gîndirii economice lasă, față cu problemele timpului nostru, economistul de-zarmat, cu cunoștințele sale fragmentate, cu vederile sale parcelate și acest fascinant abis între un edificiu teoretic în căutarea coerenței și o lume în căutarea soluțiilor și a răspunsurilor"63
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
comunitarianism 184 5.4.1. Capitalul virtute 184 5.4.2. Individ și comunitate 188 5.4.3. Subiect colectiv sau unu -multiplu 194 5.5. Instituționalism versus neoclasicism 204 5.6. Știința economică și acțiunea umană 207 6. ZBORUL FRÎNT AL GÎNDIRII ECONOMICE 212 6.1. Ritmuri economice 224 6.2. Arheologia ciclurilor economice 228 7. NOUL HERMETISM NOUA GNOZĂ, ÎN ȘTIINȚĂ 240 BIBLIOGRAFIE 274 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bibliografice: Mihai Ungheanu, Planetă de tânăr, LCF, 1974, 29; Ioan Adam, O cantată a zborului, „Scânteia tineretului”, 1974, 29; Ulici, Prima verba, I, 177-178; Tudor-Anton, Ipostaze, 177-178; Iorgulescu, Scriitori, 197-198; Alex. Rudeanu, Metrul pătrat, SLAST, 1983, 11; Mircea Iorgulescu, Zbor frânt, RL, 1989, 17; Voicu Bugariu, Davidovici, LCF, 1989, 18; Dumitru Dorin Prunariu, Doru Davidovici, SPM, 1989, 18; Cornel Marandiuc, Zborul salcâmului, T, 1989, 8; Radu Aldulescu, Un scriitor, o carte, un zbor cu motorul defect, RL, 1992, 2; Mirodan, Dicționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]