8,186 matches
-
ele explicitează originalitatea personajelor și luminează trama narativă. De o notabilă precocitate intelectuală, Negruzzi dovedise - încă de copil - talente poliglote evidente. La doar 13 ani era interlocutorul lui Pușkin, exilat pe atunci în Basarabia; cînd începe să scrie proză, știa franceza, greaca veche și modernă, germana, italiana, se descurca în rusă, în latină și în slava veche. Orizont remarcabil, cu atît mai mult cu cît autorul își folosește cunoștințele lingvistice pentru a citit în original literaturile respective, în special poezia, și
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
celor doi termeni, proletcultism și realism socialist, atât la Moscova, cât și la București. Întregul documentar, pentru Moscova, a fost reconstituit de Michel Aucouturier în volumul Realismul socialist, tradus în română în 2001 la Editura Dacia (din păcate, traducătoarea din franceză, neștiind rusă, nu transpune cum ar trebui numele rusești - le ortografiază ca în franceză, rezultatul fiind o aproximație supărătoare prin semidoctism). Întorcân-du-ne la surse, detaliile ne apar un pic mai complicate. Ar fi de parcurs două trepte ale întoarcerii la
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
Întregul documentar, pentru Moscova, a fost reconstituit de Michel Aucouturier în volumul Realismul socialist, tradus în română în 2001 la Editura Dacia (din păcate, traducătoarea din franceză, neștiind rusă, nu transpune cum ar trebui numele rusești - le ortografiază ca în franceză, rezultatul fiind o aproximație supărătoare prin semidoctism). Întorcân-du-ne la surse, detaliile ne apar un pic mai complicate. Ar fi de parcurs două trepte ale întoarcerii la surse: prima, la origini, la disputele sovietice în jurul celor doi termeni din anii 1917-1946
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a toutes leș personnes", Libération, 13.03.1978) sau chiar intranzitiv ("On était dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991). și substantivul țîre este înregistrat de TLFI în expresia "vol a la țîre" - furt "cu tragere", adică trăgând din buzunar sau geantă, sau
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
ale prefeței semnate de Andrei Zanca: Rezultatul este asemănător celui dintr-un dans, în care cei doi parteneri își Ťinventeazăť în deplină sincronizare, netulburați de vreo impunere, pașii necesari într-o armonie fluidă și simbiotică: rostirea românească se reîntoarce în franceză într-o mlădiere congenială de ecou". Ne slujim de prilej pentru a ne exprima adînca mirare în legătură cu faptul că nici o editură din România, inclusiv Institutul Cultural Român, aflat acum sub o nouă conducere, nu s-a arătat pînă azi dispusă
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
albă, pantofi din lac, inel cu piatră prismatică și un lanț de aur care conferea decență și stil, și nu opulență, se apropie de el și Îi strânse mâna cu o oarecare răceală. S-au schimbat saluturi de rutină În franceză, limbă pe care Ștefan o știa cu aproximație, ceea ce Îl deranjă vizibil pe arab. Întrebat ce limbă cunoaște mai bine, acesta răspunse că ... româna. Directorul general, care era și administratorul fabricii de țesături, așa cum avea să afle mai târziu, Îl
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Mă numesc Amina și răspund de comerț și protocol la firma BCD din Tanger. Ștefan a fost surprins de buna cunoștere a limbii române, a spus un Bună ziua și Sărut mâna!, apoi a așteptat să vorbească directorul. Acesta vorbea În franceză, iar Amina Îi traducea. Bine ați venit În Maroc și la BCD! În legătură cu cantitatea de cincizeci de tone fire răsucite vă comunic faptul că aproximativ 30% prezintă diverse deficiențe din care cele cu corzi predomină. Dorim să primim aceeași cantitate
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cele două fabrici și despre țările lor, despre tradiții. Masa a fost Încărcată cu bucate din gastronomia internațională, din care Ștefan mai cunoștea câte ceva, despre celelalte a aflat de la Amina, așezată Între cei doi bărbați pentru a Înlesni traducerea din franceză În română și viceversa. Din cele prezentate, Ștefan ajutat de Amina a ales să mânânce sau doar să guste din: Ciombella cu rodie, Caviar Akmas, Trufe Alba, Vita Kobe, Zillion Dollar și Pizza Royale 007. Nu a Întrebat deși, despre
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prezintă, în panopticumuri, diverse vietăți cu două capete, de la viței la broaște țestoase și purici. Ar mai fi de spus doar că orașul are o echipă de fotbal - SCO Angers - care se zbate în apele mlăștinoase ale ligii a doua franceze. Pe la mijlocul romanului, SCO Angers, dintr-o confuzie generală, va promova, pentru o noapte, în Ligue 1. A, să nu uit: aproximativ prin mijlocul orașului trece râul Maine. La periferie, a crescut din asfalt, prin anii ’80, un bloc de opt
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ca să-i facă un cadou de aniversare. Și ce cadou! Asta presupunând că autoritățile ar putea avea sentimente. Cel mai greu a fost să-și dovedească asimilarea. A început prin a nu mai vorbi deloc limba română. Făcea totul în franceză: gâfâia în franceză, înjura în franceză, ofta în franceză. (Făcea și alte lucruri în franceză... când i se ivea ocazia; din anumite motive, ocazia asta i se ivea destul de rar. Mai exact, o dată pe lună.) Ajunsese să nici nu mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un cadou de aniversare. Și ce cadou! Asta presupunând că autoritățile ar putea avea sentimente. Cel mai greu a fost să-și dovedească asimilarea. A început prin a nu mai vorbi deloc limba română. Făcea totul în franceză: gâfâia în franceză, înjura în franceză, ofta în franceză. (Făcea și alte lucruri în franceză... când i se ivea ocazia; din anumite motive, ocazia asta i se ivea destul de rar. Mai exact, o dată pe lună.) Ajunsese să nici nu mai viseze în română
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aniversare. Și ce cadou! Asta presupunând că autoritățile ar putea avea sentimente. Cel mai greu a fost să-și dovedească asimilarea. A început prin a nu mai vorbi deloc limba română. Făcea totul în franceză: gâfâia în franceză, înjura în franceză, ofta în franceză. (Făcea și alte lucruri în franceză... când i se ivea ocazia; din anumite motive, ocazia asta i se ivea destul de rar. Mai exact, o dată pe lună.) Ajunsese să nici nu mai viseze în română, ceea ce, să recunoaștem
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cadou! Asta presupunând că autoritățile ar putea avea sentimente. Cel mai greu a fost să-și dovedească asimilarea. A început prin a nu mai vorbi deloc limba română. Făcea totul în franceză: gâfâia în franceză, înjura în franceză, ofta în franceză. (Făcea și alte lucruri în franceză... când i se ivea ocazia; din anumite motive, ocazia asta i se ivea destul de rar. Mai exact, o dată pe lună.) Ajunsese să nici nu mai viseze în română, ceea ce, să recunoaștem, nu e ușor
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
putea avea sentimente. Cel mai greu a fost să-și dovedească asimilarea. A început prin a nu mai vorbi deloc limba română. Făcea totul în franceză: gâfâia în franceză, înjura în franceză, ofta în franceză. (Făcea și alte lucruri în franceză... când i se ivea ocazia; din anumite motive, ocazia asta i se ivea destul de rar. Mai exact, o dată pe lună.) Ajunsese să nici nu mai viseze în română, ceea ce, să recunoaștem, nu e ușor, românii fiind niște visători consacrați. A
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se apropie amenințător de biroul lui Lionel. Grișa întreabă în română: — Muncim și duminica? Vaniușka are impresia că lui îi este adresată întrebarea și răspunde: — Da. Grișa îl privește ca pe un imbecil, ceea ce și este. Lionel, panicat, întreabă în franceză: — De la inspecția muncii? Grișa ignoră întrebarea - sau nu înțelege o boabă de franceză, ceea ce e foarte plauzibil. Pune a doua întrebare în aer: — În urmă cu planul? — Da, se repede Vaniușka să răspundă, interpretând încă o dată greșit cine este destinatarul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
duminica? Vaniușka are impresia că lui îi este adresată întrebarea și răspunde: — Da. Grișa îl privește ca pe un imbecil, ceea ce și este. Lionel, panicat, întreabă în franceză: — De la inspecția muncii? Grișa ignoră întrebarea - sau nu înțelege o boabă de franceză, ceea ce e foarte plauzibil. Pune a doua întrebare în aer: — În urmă cu planul? — Da, se repede Vaniușka să răspundă, interpretând încă o dată greșit cine este destinatarul întrebării. De data asta, Grișa îi dă un pumn în burtă haidamacului, care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cât pe-aci să răspundă „Nu!“, dar un gest al lui Grișa spre subsuoara mâinii stângi, unde ține pistolul, îl reduce la tăcere. Lionel începe să înțeleagă despre ce e vorba. Puteți vorbi în română, eu o să vă răspund în franceză. — Bonjour, camarade professeur, rostește Grișa singura expresie pe care o ține minte din cei opt ani de franceză făcuți la liceul agricol din Chișinău. Așa e bine? Ionele, să nu mai pierdem vremea. Treaba stă cam așa: uită-te pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pistolul, îl reduce la tăcere. Lionel începe să înțeleagă despre ce e vorba. Puteți vorbi în română, eu o să vă răspund în franceză. — Bonjour, camarade professeur, rostește Grișa singura expresie pe care o ține minte din cei opt ani de franceză făcuți la liceul agricol din Chișinău. Așa e bine? Ionele, să nu mai pierdem vremea. Treaba stă cam așa: uită-te pe geam, în spatele tău, și spune-mi ce vezi. Lionel se uită printre jaluzelele verticale și vede parcat, vizavi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la nivelul biroului și o înclină periculos peste planuri. Cad câteva picături de benzină. Cineva care ar fi ascultat la ușă s-ar fi mirat, pe bună dreptate, de cât de bine se înțeleg doi oameni care vorbesc unul în franceză și altul în română. Cineva chiar ascultă la ușă. Și cum nu-și poate explica tonul ridicat al celui care vorbește română, intră pe ușă. Și nu singur, ci cu o bâtă de baseball în mână. Lionel vede, pe deasupra flăcării
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
casieriile băncilor. Lionel, sigur de câștigarea pariului, face o excepție de la regula pe care și-a impus-o acum cinci ani și i se adresează în română: Cât costă un ghicit? — Pardon? se miră Esmé. Vă rog să vorbiți în franceză. — Cât costă ghicitul? reia Lionel rușinat în franceză. — O sută de euro de persoană. Și nu e ghicit, e prezicere. — V-am spus eu că mai bine mergem la curve. Cu o sută de euro, le luăm pe gemenele albanezului
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o excepție de la regula pe care și-a impus-o acum cinci ani și i se adresează în română: Cât costă un ghicit? — Pardon? se miră Esmé. Vă rog să vorbiți în franceză. — Cât costă ghicitul? reia Lionel rușinat în franceză. — O sută de euro de persoană. Și nu e ghicit, e prezicere. — V-am spus eu că mai bine mergem la curve. Cu o sută de euro, le luăm pe gemenele albanezului, spune realist Roman. — Nu faceți reduceri la grupuri
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Roman și vrea să iasă, dar ușa e blocată. — ...și o să mori din cauza unei sinucideri, își continuă Esmé, imperturbabilă, prezicerea. — Eu să mă sinucid? Niciodată! răsuflă ușurat Kiril și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă Esmé. — La franceza ei... șoptește Lionel. — Ce are franceza mea? — Mă scuzați. Esmé trage aer în piept și-și îndreaptă privirea spre Roman. — Rusule, ești pregătit? Nu sunt rus, sunt polonez! se enervează Roman. — Slavule, ești pregătit? Nu vreau s-aud! Păstrează-ți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ușa e blocată. — ...și o să mori din cauza unei sinucideri, își continuă Esmé, imperturbabilă, prezicerea. — Eu să mă sinucid? Niciodată! răsuflă ușurat Kiril și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă Esmé. — La franceza ei... șoptește Lionel. — Ce are franceza mea? — Mă scuzați. Esmé trage aer în piept și-și îndreaptă privirea spre Roman. — Rusule, ești pregătit? Nu sunt rus, sunt polonez! se enervează Roman. — Slavule, ești pregătit? Nu vreau s-aud! Păstrează-ți banii, nu vreau s-aud! Face
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ei a mai fost un al treilea imigrant: un român, Lionel Frunza. — Îl știu, i-am făcut verificările pentru naturalizare: luni o să primească cetățenia. S a integrat perfect, nimeni nu l-a auzit vorbind românește. Și când înjură, înjură în franceză. Complet atipic. La noi în fișe figurează ca Dansatorul din Nantes. — De ce? — Prea vrei să știi multe. Când îmi spui sursa ta, îți spun și eu sursa poreclei. — Am o veste proastă: n-o să mai apuce să fie francez pentru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
deși, încă de dimineață, recalculează pe ce i s-a dus salariul din aprilie. Îl invită pe Gérard să ia loc. Acesta se conformează și-i întinde o carte de vizită. Anghel o citește atent, după care întreabă, într-o franceză de baltă, condițional-optativul nefiind punctul lui forte: — Cu ce v-aș putea ajuta, domnule Clément? — Nu pe mine trebuie să mă ajutați. Pe conaționalul dumneavoastră, Lionel Frunza. Anghel se lasă cu scaunul pe spate și râde superior. — Istoria aia cretină
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]