59,437 matches
-
că-n aste chinuri, răbdând, Miron nimic n-a zis, Antipatros Dregătorul, prin Diavolul s-a sinucis. Apoi în Cetatea Cizic, lui Miron capul i-au tăiat Iar DOMNU' Păcii-n Veșnicie, Mucenic l-A-Încununat ! .......................................... Sf.Mc.Flor și Lavru. Au fost frați nu doar de sânge, dar și în Dreapta Credință Pentru CHRISTOS îndurat-au și moartea prin suferință.! Au fost săpători în piatră, ucenici-meșteșugește Sfinților Proclu și Maxim, ce i-a format Duhovnicește ! Le-au fost uciși Îndrumătorii, sub Dregătorul Licheon C-
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
a convertit ! Sau slujitorul Memertin, cu fiul său vătămat La ochi de o pietricică, tămăduit, s-au Botezat ! La lucrul lor, Lavru și Flor, fost-au ajutați de Înger Sfințind capiștea-n Cântări și Rugăciune către Cer, Cu 300 de frați săraci, primeau Lumina cea de Sus Minunată-n strălucire, A Slavei DOMNULUI IISUS ! Săracii, Mamertin și fiul, la ardere-au fost osândiți Iar Flor și Lavru-n Licheon, în Credință, neclintiți ! Au fost aruncați în puț...cu pământ acoperiți... Moaștele-s
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
locuitorilor din zonă care nu mai suportau muzica dată la maxim, până spre orele dimineții. La avalanșa de plângeri, primăria 2 și stilistul le-a dat cu flit, dreptatea nu se cere, se câștigă, așa că „ușor cu pianul pe scări” fraților, mai va... Și astfel, Dumnezeu a făcut dreptate. Mai ține și cu oamenii simpli care, zdrobiți de munca zilnică și alte servituți și angarale doreau și ei nițică odihnă binemeritată, nu să stea la cheremul „pușlasmalelor” care fac din noapte
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe langă cimitirul, unde, lângă biserică, tata își dormea somnul sub rădăcinile plopilor, zgomotul roților pătrundea, desigur, până la el și-i cutremura oasele. Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din cimitir (...) Când dăm să ieșim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neașteptat, în noapte, un strigăt de copil: Trăiască România dodoloață!” Activitatea s-a încheiat cu un concurs ce a constat în
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
întregului neam./ Aceasta-i povestea Ardealului nostru și-a neamului nostru viteaz, / Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe trăiește-n unirea de azi. /Treceți batalioane române Carpații, la arme cu frunze și flori, / A noastră-i izbândă, ai noștri sunt frații, trăiască în veci trei culori.” (Treceți batalioane Române Carpații - fragment, de Nicolae F. Iancu) La mulți ani România! La mulți ani români de pretutindeni! Cornelia Vîju Referință Bibliografica: Sunt mândru că-s român! / Cornelia Vîju : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
pe dată pricepu ce-l mistuia. Îi vorbi de una, de alta, făcându-l pe moment să-și uite neliniștile. Dar a doua zi îi călcă bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce-l apăsau pe Filu. Grija de frate îi dăduse curajul să-l supere cu vorba pe namila de om lat în umeri, supt la mijloc, cu picioare lungi pe a căror rotunjime ițarii dădeau să plesnească, cu brațe vânjoase... ce mai, în stare să mute vechiul nuc
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
și cunoștea pe mulți. Îi părea c-ar fi zărit și el anul trecut un fecioraș oacheș, tare subțirel, înveșmântat în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă. Dădu binețe și, nici una nici două, îl întrebă pe Filu dacă se simte vrednic să-i
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
subțirel, înveșmântat în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă. Dădu binețe și, nici una nici două, îl întrebă pe Filu dacă se simte vrednic să-i fie ucenic, deoarece auzise că taman asta și-ar dori. Copilul, după clipa întâi de uimire, înțelese că
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
în acest domeniu, cu care a colaborat multe luni de zile în Spania. Dar, oricât de bine te-ai simți și oricât de mult ai fi apreciat într-o țară străină, dorul de acasă, nu te lasă. Pe acest fond, fratele Profesorului din România, insista mereu să se întoarcă, însă Profesorul: - Hai, hai, lasă-mă cu România, că doar nu de drag am venit aici,în Spania. Dar, pe măsură ce vremea trecea, fratele din România intuia că dorul de țară va fi
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
dorul de acasă, nu te lasă. Pe acest fond, fratele Profesorului din România, insista mereu să se întoarcă, însă Profesorul: - Hai, hai, lasă-mă cu România, că doar nu de drag am venit aici,în Spania. Dar, pe măsură ce vremea trecea, fratele din România intuia că dorul de țară va fi aliatul său și că Profesorul se va întoarce și, nu în București, ci, chiar la Buzău. De multe ori Profesorul râdea, nu că nu i-ar fi convenit ci, pentru că: - Ce
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
ci, pentru că: - Ce localuri, mai ales din Buzău, ar dori un bucătar, la pregătirea sa, să facă artă din această meserie. Aici, la noi, umple omul burta de mici, friptură, sarmale, ciorbă de burtă, cârnați cu fasole... Și, totuși, dorința fratelui de a-l știi aproape, a fost atât de mare, încât, când a venit pe acasă Profesorul, a plecat cu el la Complexul turistic Măgura. La Investitorii-inteligenți și valoroși, pe care-i cunoștea. Cândva fiind și el salariat aici. Unde
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
în brazdă și s-a angajat în legiunea străină. Eu, jurnalist de provincie ce nu va face niciodată reportaj pe linia frontului. Nu am energie cât să-mi imaginez cum ar fi să vorbim acum, aici, despre Patrie. Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
față de atotputernicul Dumnezeu și față de întreaga lume. Potrivit spuselor Sfântului Clement Alexandrinul, "dacă trecem la iu¬bire, martirul este fericit cu adevărat când mărturisește iubirea divină, pe Dumnezeu și pe Iisus Hristos, pe care iubindu-L, L-a recunoscut ca frate și s-a dăruit lui cu totul". Prin urmare, vom susține cu toată tăria și convingerea că, trăind experiența împărăției Cerurilor prin slava hristică a mucenicilor și martirilor, Biserica contemplă viața veșnică, prin intermediul sau cu ajutorul soteriologiei și eshatologiei, în cuvintele
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul Constantin este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
a călăului. Au urmat apoi capetele fiilor Constantin, Șerban și Radu. Când veni rândul lui Mateiaș, mezinul de numai 11 ani, îngrozit de trupurile care se zbăteau, împroșcând cu sânge în toate părțile și de privirile reci, întipărite pe chipurile fraților săi, ale căror capete au fost desprinse de corpuri, se aruncă la picioarele sultanului, promițând că se va face musulman, dacă va fi cruțat. „Mai bine să mori de o sută de ori, decât să-ți lepezi credința”, auzi Mateiaș
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
liniște necunoscute până atunci. Se ridică în picioare, și merse direct către călău, așezându-și capul pe trunchi. „Vreau să mor creștin! Lovește!” În doar câteva clipite capul destrupat al lui Mateiaș avea aceeași expresie rece, parcă nepăsătoare ca a fraților săi. La urmă, lângă balta de sânge a fiilor săi, ce lucea sub razele amiezii, a fost omorât și bătrânul Constantin Brâncoveanu de aceeași lovitură nemiloasă a călăului. Oribilul spectacol s-a încheiat, după obiceiul otoman, cu purtarea capetelor în
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților și surorilor lor. De aceea Viețile Sfinți¬lor au fost transmise Bisericii în scris, ca să arate urmașilor modul de a se conduce în viață, după poruncile lui Dumnezeu - Cel în Treime Slăvit și Lăudat! ... Referințe bibliografice: 1. Pr. Prof. Ion
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
înseamnă ce cred eu? - Ce crezi că înseamnă? - De fiecare dată când se dărâmă palatul de clestari toate mizeriile pe care le-ai menționat revin în lume, ca s-o destrame din nou, ca să fure credința oamenilor și să întoarcă frate contra frate, ceea ce mai înseamnă că la baza palatului de clestari stăceva rău. - Într-adevăr, ai făcut o conexiune adevărată. - ...dar dacă la baza palatului de clestari stăceva rău și toate astea se dezlănțuie în lume odată la un interval
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
cred eu? - Ce crezi că înseamnă? - De fiecare dată când se dărâmă palatul de clestari toate mizeriile pe care le-ai menționat revin în lume, ca s-o destrame din nou, ca să fure credința oamenilor și să întoarcă frate contra frate, ceea ce mai înseamnă că la baza palatului de clestari stăceva rău. - Într-adevăr, ai făcut o conexiune adevărată. - ...dar dacă la baza palatului de clestari stăceva rău și toate astea se dezlănțuie în lume odată la un interval de timp
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
Marin Sorescu, pictorul” și e organizată în colaborare cu Muzeul de Artă Craiova. La vernisajul de astăzi au participat și Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă Craiova, și Ion Sorescu, reprezentantul Fundației „Marin Sorescu” - dar mai interesant e că e fratele mai mic al scriitorului Marin Sorescu. Din partea Muzeului de Artă Brașov a vorbit Arpad Bartha, directorul instituției, iar din partea filialei US Bv - președintele Doru Munteanu. Domnul Arpad Bartha a povestit în general despre pictura lui Marin Sorescu, dar și despre
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
Brașov (1989). Florin Rogneanu și-a amintit despre prietenia lui Marin Sorescu cu pictorii olteni, Doru Munteanu a citat mult din poezia lui Marin Sorescu, rememorînd unele întîlniri cu poetul, iar Ion Sorescu a povestit mai multe întîmplări din viața fratelui său celebru care, spune el, scria cu dreapta și picta cu stînga, uneori în același timp. „Am două mîini și le pun la muncă pe amîndouă”, a zis odată Marin Sorescu, în cerdacul casei din satul natal, cînd picta cu
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
mai tare decât alții. După ce am inceput sa vorbim câte ceva din Biblie, Alexa s-a decis să ne spună povestea vieții sale: ,,De mic copil am cunoscut ce este suferință, aveam doar șase ani când eu și cu ceilalți trei frați ai mei eram acasă singuri târziu în noapte, mama și tata erau plecați la niște rude. Cand casa noastră a luat foc iar focul s-a extins cu putere a ars toată casă până la temelie. Vecinii au venit și au
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_suferinzilor_2_eugen_oniscu_1384773586.html [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
casă până la temelie. Vecinii au venit și au încercat să stingă focul însă nu au reușit, au intrat în casa sa ne salveze pe noi copiii, reușind doar pe doi eu și o soră ce avea opt ani. Ceilalți doi frați mai mici au murit din cauza fumului, a fricii cine stie. Era un spectacol tragic să privești acea casă arzând și apoi ruinele ei fumegânde. Mama nu a mai putut să-și revie niciodată după cele intimplate nu putea accepta faptul
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_suferinzilor_2_eugen_oniscu_1384773586.html [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
lumea la răzmeriță, ...o lume care și-a păstrat cu înverșunare o înaltă conduită morală și o mentalitate specifică, nearătându-se prea amatoare să și-o schimbe sub amenințările regizorilor experți în rebeliuni, ...o lume care mi-a crescut un frate relativ vitreg cu niște principii de viață total diferite de ale mele, dar care au încolțit imediat în mintea mea atunci când am dat pentru prima dată mâna cu el, ...pe când aveam doar 14 ani, timp după care tata mi le-
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > POCĂINȚĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ajungând ca și-un proscris, ( Că de asta eu sunt bun ) Fraților, azi m-am decis: Pe șpriț gura n-o mai pun, Că satana m-a tentat Cu un șprițuleț de vin, De făcui mereu păcat, Să mă ierte Ăl divin(!) Vorbe rele mi-au ieșit, Iar prestigiul meu, se pare
POCǍINŢǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Pocint_valeriu_cercel_1384187342.html [Corola-blog/BlogPost/363180_a_364509]