58,680 matches
-
piele, Și-ai dat de-o rună scrisă cu pleoapa unei stele Și de-o peniță prinsă pe degetul cel mare, Cu un belciug de aur, de rob fără scăpare. Te-ncumeți să m-aștepți pe dealul din cetate, Cu frați-ți laolaltă, flămânzi, pe jumătate. Postul în lut e-o clipă și-un veac de așteptare, Cât inima visează și-aluatul ei mă doare. Tu știi ce nu-ți spusese, până la capăt, Sfântul: Că gura omenirii o-astupă doar pământul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
traducerea romanului Răscoala al aceluiași scriitor român, care urmează să apară în aceeași editură din Istanbul, tot în colecția ,Seria literaturii universale", în care a apărut prima traducere. Nu știm pe ce cale au parvenit în țară aceste informații, deoarece fratele traducătorului, criticul și istoricul literar Cavit Yamaç, comunica vestea autorului doar la 5 noiembrie 1942, prin următoarea scrisoare aflată în arhiva Liviu Rebreanu de la Academia Română: ,Maestre, Vă scriu în timpurile acestea atât de cețoase pentru omenire, din cetatea celor șapte
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
o carte care se intitulează Asilmișlar Ormani și care în limba turcă înseamnă Pădurea spânzuraților. Este traducerea în limba turcă a prețiosului Dv. roman, în care frământările tânărului ardelean Apostol Bologa sunt atât de măestrit clădite. Traducerea este făcută de fratele meu, învățătorul Ziya Yamaç, care ca și mine, cunoaște și iubește literatura română. Concomitent cu apariția romanului la editorul, semnatarul acestor rânduri a publicat în două numere consecutive din revista ,Servetifünun" din Istanbul, unde mă găsesc ca redactor, un articol
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
deosebite stime ce v-o poartă și să vă rog să-l scuzați că nu v-a putut scrie personal. Vă rugăm să binevoiți a ne trimite din operele Dvs. semnate, precum și două din recentele Dvs. fotografii. Una pentru noi, frații Yamaç, și cealaltă pentru editorul și scriitorul Avni Insiel (traducătorul lui Gide în limba turcă), care a tipărit prima traducere din literatura română și care speră, împreună cu noi, o a doua ediție precum și alte opere de Rebreanu. Actualmente eu lucrez
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
la perfecție limba română și să fie orientați în literatura noastră. Atât articolul din ziarul ,Viața", cât și scrisoarea lui Cavit Yamaç sunt revelatoare pentru ceea ce se întreprindea în acel moment în domeniul relațiilor literare româno-turce. Faptul că cei doi frați Yamaç traduceau cu regularitate din literatura noastră și că popularizau opere de succes (același traducător publică în aceeași colecție romanul lui Petre Bellu Apărarea are cuvântul) în literatura turcă este un merit de preț peste care nu putem trece, mai
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
ar ajuta să înțelegem mai bine tragedia acestei eroine care nu a putut să opteze pînă în ultima clipă între iluzia salvării prin căsătoria cu prințul Mîșkin și acceptarea destinului prin fuga cu Parfion Rogojin, care era situat la antipodul fratelui său de cruce, dar nu o iubea mai puțin. Valoarea scrisorilor lui Emil Brumaru către Lucian Raicu e dată în ultimă instanță de faptul că ele exprimă obsesiile unui cititor împătimit, care poate mărturisi: ,Una din marile mele disperări de
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
și eu în legătură cu Dosto al său și nu pot să nu constat cît de serios este, de fapt, neseriosul de Brumaru în comparație cu unii colegi ai săi foarte serioși, altfel, care nu se sfiesc să afirme că autorul Demonilor și al Fraților Karamazov ar fi un scriitor depășit, cu care nu merită să-ți mai pierzi vremea. Dar, cu toate acestea, nu pot să nu mă gîndesc ce figură făcea pudicul Raicu în fața scrisorilor lui șocante, la care nu i-a răspuns
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
deasupra capului, începuse să fie dependent de doamna Sonia Larian, cu care, de altfel, întotdeauna a comunicat mai bine decît cu oricine. Și nu știu de ce, uitîndu-mă la ei ca pentru totdeauna, mi-am amintit că Marin Preda le spunea: ,Frații Raicu".
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
corbul lui Benedict nu are moarte. Deși i se termină călătoria odată, Corbul terestru cu corbul ceresc se întâlnește, precum în Ecclesia Domini, noi și rudele cerești. Pe Benedetto al Umbriei natale, pe născutul în a Norciei vale, pe el, fratele bun al Scolasticei, sfânta și sora, pe constructorul și pe legiuitorul, în răceala muntelui, îl caută. pelerinul, turistul naiv, călătorul. Când simte că-i ultima, ora. Acolo, la izvoarele pulsând sub piatră, pe piatră, șuvoi din pisc, mă simt eu
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
pe chei bani destui nu aveai să-i răscumperi durerea (tânărul strivit de pavaj avea ochii deschiși l-au lăsat în blugi și tricou băieții n-au găsit nici azi alt clăpar) și ce să-ți spună el, copil, el frate de arme, cum să alunge el moartea ce vorbește în ochii tăi când spui tandre cuvinte? coșmarul e treaz la capăt ruinele unui oraș ruinele altui oraș de mult ai poftit dușmanul la masa ta te aud îți pregătești capcanele
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
plecat odată cu soarele la drum. Cu lacrimi a scris tot dealul. Spre seară a ajuns și el pe culme și-n fața bisericii mici, din lemn a lăsat cazanul jos, pe frageda, speriata iarbă. Soția și copiii și mama și frații pe care niciodată nu i-a avut au început să care gălețile cu apă să umple golul. Lui îi picurau acum lacrimile în acest clopot întors. La fel cîteva păsări au presărat din cer busuioc și gențiane în apa în
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
se ducă odată la pensie și să ne mai lase! - Mulțumesc, domnu' doctor, o să vă cinstesc din prima pensie și, dacă mi-o da Domnu' zile, o să vă fac campanie electorală când o să ajungeți ministrul Sănătății. V-a murit un frate geamăn acu' zece ani, era un doctor și mai bun ca dumneata, da' n-a avut zilele dumitale, o să te judeci într-un proces mare cu un pacient și o să-l pierzi, mulțumesc mult încă o dată, pot să iau și
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
de aer și îmbâcseala hainelor în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc, o chemă pe asistentă care nu-i răspunse. Cine a fost femeia asta și câte prostii a mai putut îndruga, dar de unde a știut de Silviu, fratele lui geamăn, endocrinolog, găsit mort într-o bună dimineață, după un stop cardiac? Ciudat! Ieșise cu fișa din cabinet și se întrebase ce-o apucase să-i spună doctorului toate astea, în fond fusese un tip simpatic și cooperant, se
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
apă dar n-am văzut decât spinarea de oțel a rechinului. Pereții casei mele sunt făcuți din coajă de pâine neagră. Lumina miroase a copil părăsit. Mă rog seară de seară pentru surorile tale mamifere. Mă gândesc mereu la dinții fraților tăi carnivori. Odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni. Cred în tine dragă eternitate dar nu cred în eternitatea acestei foi de hârtie. Vocea ta nesigură să tun și să fulger să fac spume la gură să
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
flutură roșii batiste pentru nimeni în amiaza încremenită. Habar n-are că e la Roma, că a nimerit în dreptul unei flori ceva mai veșnice, dar care, vai, s-ar putea să nici nu-l vadă murind. Mă simt, o clipă, frate cu el, eu, cel ce știu, totuși, că Triunghiul meu păzitor, care nu există, stă aici, lângă mine, mut, așteptând. Doar așteptând. Are răbdarea Îngerului. Și mă tem că mă va învinge. SARCOFAGUL ETRUSC Mult le-a trebuit restauratorilor - zice
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
Toate poveștile cu basarabeni sunt mai mult sau mai puțin îndurerate. Venise din Chișinău la București, la un simpozion sau alt gen de manifestare științifică. S-a împrietenit repede cu toată lumea. Se simțea atît de bine aici, printre ai săi frați de peste Prut, încît n-ar fi vrut să se mai întoarcă acasă. Îi plăcea mai ales cum sună limba română autentică, vorbită de bucureștenii cultivați. La Chișinău, ea se vorbea și se vorbește cu accent rusesc, așa încît pare altă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în folclorul românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a avut loc la sfârșitul anului 2004, când a apărut impunătoarea monografie a lui Ion Taloș, Cununia fraților și nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (Editura Enciclopedică, 959 p.), impunătoare atât prin importanța, cât și prin întinderea ei (1-371 p. studiu, p. 373-916 texte). Este un studiu exhaustiv atât asupra versiunii Cununia fraților (cu 283
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Taloș, Cununia fraților și nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (Editura Enciclopedică, 959 p.), impunătoare atât prin importanța, cât și prin întinderea ei (1-371 p. studiu, p. 373-916 texte). Este un studiu exhaustiv atât asupra versiunii Cununia fraților (cu 283 documente), cât și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație cu deosebire în județele Maramureș, Cluj, Bistrița Năsăud, Sălaj, Hunedoara, Suceava, Argeș, Sibiu, Alba, Bihor, Brașov, Satu Mare, Mureș, iar cea de-a doua Nunta soarelui (cu
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Botoșani, Suceava, fiecare din aceste spații beneficiind de examinări aparte, despre geografia și istoria temei. Un amănunțit demers critic disecă multitudinea aspectelor materialelor românești: aria geografică a temei, densitatea punctelor anchetate, tipologia și funcția textelor, examen scrupulos și nuanțat, Cununia fraților având nu mai puțin de nouă subversiuni. Urmează analiza protagoniștilor și a psihologiei lor, a încercărilor la care este supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și motive esențiale, ca vizitarea iadului și raiului
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și motive esențiale, ca vizitarea iadului și raiului; în schimb, există motive comune ale versiunilor românești din sud-est cu ale slavilor: "întrebarea adresată fețelor bisericești dacă e permisă căsătoria între frați, construcția bisericii pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat-o muzicologul Adrian Vicol în Recitativul epic al baladei românești (București, 2004), lucrare apărută cu puțin timp înaintea cărții lui Ion Taloș, fapt care explică nemenționarea ei. în fine, și monografia, și autorul ei vor
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
invită pe cel vizat la ,o clipă de sinceritate" fredonînd șlagărul Corinei Chiriac. Spre a preveni o reacție ostilă la observațiile sale critice, dăruiește Guvernului, într-o ședință comună a celor două Camere, un exemplar al jocului , Nu te supăra, frate!". Pe un ministru de Interne îl acuză, în plenul Camerelor reunite, de lipsă de virilitate și cere fără zăbavă înlocuirea lui cu un bărbat. (Cu zece luni mai tîrziu, în septembrie '91, Guvernul avea să cadă din cauza ignorării acestui imperativ
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
parte Mona, Dora și Cornel, au plecat sau n-au mai plecat la Costinești, de cealaltă parte ea și Albert, hotârâți să-și vadă de drum. Ana-Cristina l-a îmbrățișat pe Cornel, cu drag nu cu dragoste, ca pe un frate și l-a sărutat, tot așa, frățește, pe obraz. Să ai noroc, i-a urat ea. Apoi, împreună cu Albert s-a suit în rapidul de Timișoara. Cei trei rămăseseră pe peron, aiuriți, credeau că au halucinații. Ana-Cristina și Albert n-
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]