19,543 matches
-
procedat acum vreo doi ani, d-na Marta Petreu, în România literară, dovedind că un curs de metafizică al aceluiași profesor prea mult îndatorat unei cărți a unei autoare din Anglia, Undherhill, din care se inspirase, pînă la idee și frază. Edificată asupra metodei practicate de profesorul român, d-na Marta Petreu aprecia că pentru a detecta împrumuturile nemărturisite ar trebui convocate competențe recunoscute în materie; adunate într-o sală și, în urma unei lecturi cu voce tare al cutărui curs să
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole, cenzura și celelalte... Descrierea
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
literare în care se angajase Lovinescu. Revenirile acestuia, revizuirile pe care le opera neîncetat asupra propriilor judecăți sunt urmărite cu minuție; scopul este reliefarea evoluțiilor stilistice care însoțesc fiecare nuanțare. Lovinescu făcea mai ales revizuiri stilistice - Negoițescu urmărește schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
numără, de exemplu, cuvintele din unele texte, cum ar fi interogatoriul medical luat poetului cu trei zile înainte de moarte, sau anunțul îmbolnăvirii dat de Românul și cel dat de Timpul, sau titlurile din ediția Maiorescu, sau cuvintele din cele două fraze finale ale biografiei călinesciene din 1932 ("Scrie G. C. o biografie cu parolă - ori vrea să-i imite pe francmasoni?", se întreabă dl Georgescu la p. 17), precum și din altele, și obține fatidicele cifre 24, 48 sau 64, toate, parole
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
N-ar fi exclus ca în curând, prin repovestirea unor enunțuri sau chiar prin pastișarea stilului filosofului, să se constituie o operă apocrifă. Soarta gândirii lui Petre Țuțea este să devină folclor. Ce anume face ca o carte compusă din fraze sentențioase declamate în mijlocul unor prieteni, din sincerități teatrale, din invective copilărești la adresa unor sisteme politice să fie un best-seller? Gabriel Liiceanu a reflectat cu binecunoscuta sa gravitate asupra acestei inevitabile întrebări și a dat un răspuns: "trebuie risipită din capul
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
să schițeze gestul strângerii ei de gât. Cineva lipsit de imaginație se poate îngrozi înregistrând o asemenea comportare, aparent inconsecventă. Însă ea constituie jocul însuși al dragostei. Scrierea unei cărți te obligă să respecți un anumit protocol. Trebuie să construiești fraze complete, să nu te repeți, să nu te contrazici, să-i menționezi pe autorii care te-au precedat în tratarea unei teme, să păstrezi de la prima până la ultima pagină același ton (să fii, deci, monoton!), să joci comedia modestiei (fiindcă
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
anii primei afirmări artistice, capitolele finale îngrămădind cumva evenimente de vitală pondere politică, istorică. Oricum, eroul de la capătul cărții avea 28 de ani... Stilul este hașurat, astmatic, augmentativ în suita propozițiunilor, cumva în genul prozelor lui Zaharia Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
de la Sade la Kafka, de la muzică la cinematograf. Tonul este aspru, autorul nu iartă nimic. Bineînțeles, o mare parte din invective sunt rezervate poporului german și nazismului în general. Formulările sunt surprinzătoare - este cunoscută stăruința cu care Adorno își lucra frazele, rezultatul constând în mari concentrări de înțelesuri și de trimiteri livrești. La un moment dat amintește de sexualitatea lui Schiller și, trecând prin fanatismul idealiștilor, concluzionează: "Acțiunea pură este ca violul proiectat asupra cerului înstelat de deasupra noastră". Parodia crudă
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
de vedere, Istanbul, mon amour, Visul Alzheimer), cartea oferă nu puține elemente de continuitate și coeziune. Cele trei "povești" - numite, ușor ironic, "simplă", "de dragoste" și, respectiv, "clinică" - au același personaj central (la vîrste diferite, e drept), același ritm al frazelor și, detectabil de la prima la ultima pagină, același tip de comentarii, pline de clișee exhibate ca atare, încărcate de aluzii la poveștile livrate nouă de filmele de mîna a doua sau de cărți consacrate. Iată, s-ar zice, suficiente argumente
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
inadvertențele" - intenționate - din biografia personajului, iscînd suspiciuni și nedumeriri cititorului mai puțin dus la școala perversă a literaturii, neconcordanțe ce periclitează unitatea ansamblului, fără a o distruge însă. O primă plăcere stîrnită la lectură este dată de curgerea vioaie a frazelor - firească, ne vom zice, căci, la urma urmei, cea care le notează (bătrînul pretext al jurnalului!) este o sprințară fată, trăindu-și o adolescență tîrzie, dar nu mai puțin nărăvașă. Însă nici atunci cînd juna va deveni "doamna Mona" sau
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
zice, căci, la urma urmei, cea care le notează (bătrînul pretext al jurnalului!) este o sprințară fată, trăindu-și o adolescență tîrzie, dar nu mai puțin nărăvașă. Însă nici atunci cînd juna va deveni "doamna Mona" sau o "bătrînă doamnă" frazele nu-și vor pierde fluiditatea și naturalețea, căci vocea narativă uzează frecvent și cu abilitate de stilul indirect-liber, ce lasă să răzbată, autentic și savuros, palpitul limbii vorbite. Frapează, apoi, în triptic, numărul copleșitor de replici săltărețe, acide, de observații
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
indirect-liber, ce lasă să răzbată, autentic și savuros, palpitul limbii vorbite. Frapează, apoi, în triptic, numărul copleșitor de replici săltărețe, acide, de observații vădind un acut simț al realului (ce nu exclude însă împăienjenirea sufletului în fantasme, după cum vom vedea), fraze care vorbesc despre un anumit tip de inteligență și de sensibilitate feminine - ușor de recunoscut în România post-decembristă. Lucidă, ironică și autoironică, tăioasă, capricioasă, cu o puternică și necenzurată inițiativă erotică, experimentînd și înscenînd minuțios, din curiozitate, sau marșînd pur
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
un blestem, peste o întreagă istorie... O istorie care - dincolo de cele cîteva filme ale ei "învecinate cu desăvîrșirea" - poate fi citită ca o istorie a șanselor pierdute și a capetelor de pod rămase suspendate... "Istoria" lui Valerian Sava începe cu fraza: "La mijlocul secolului, filmul românesc nu exista". Probabil că o altă istorie, a viitorului, va începe așa: În anul 2000, filmul românesc nu exista.
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
ades citindu-și versurile, este o fineță". Instrumentele cu care reconstituie viața poetului sunt tipic călinesciene - în plus, preia situații anecdotice din diferite surse (I.M.Rașcu, G. Călinescu, Agatha Grigorescu-Bacovia sau Cezar Petrescu) și le enumeră cu falsă sobrietate în fraze academice pline de ironie. Partea a doua este dedicată liricii bacoviene. Sunt analizate succint, în ordinea apariției, toate volumele de poezie. Comentariul este unul tradițional fără nici un fel de pretenție, expediat aproape, amintind de scopul în care a fost scrisă
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
viciului personificat, chiar celei îndreptățite, nu îi va reuși niciodată. Trebuie vorbit așadar despre puritate în termenii unei acțiuni consecvent reluate - despre purificare în fapt, în loc de a mai pierde vremea cu iluzia naivă a conservării ei nealterate. De exemplu, în fraza: "Puritatea idealurilor Revoluției din decembrie 1989 a fost întinată" fals este dramatismul ei neputincios, căci nu la un rezultat definitiv, stătut, ascetic tămâios trebuia să ne așteptăm, ci la o mare purificare, la o restabilire activă a dreptului de a
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad György, în care cunoscutul disident maghiar meditează la ceea ce ar trebui să spună despre politica central-europeană a Ungariei la conferința liber-democrată de la Seghedin (1993). Frazele în general scurte, bătrânește cântărite parcă în nodurile de la batistă mi-au creat o anume iritare și impresia că autorul lor le socotește adevărul pe degete. Atâta interes trudit, pentru idei dintre care destule îmi păreau banale! Și cu toate
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Cine se-ndoiește de valoarea lui Darwin, lăsînd la o parte consiliul educației din statul american Kansas? Tournier, de asemenea, m-a pus pe gînduri, nu e defel de la sine înțeleasă pasiunea lui pentru Spinoza, din care citează chiar o frază anume, cu adevărat tulburătoare: "la joie que nous eprouvons a voir souffrir notre ennemi n'est pas une joie pure, car il s'y mele toujours une secrete tristesse." În aceste cîteva cuvinte stă, fără îndoială, un întreg roman, chiar
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
souvenirs de Georges Enescu, Paris, Flammarion, 1955). Mulțumiri d-nei dr. Elena Bulai, directoarea "Centrului Tescani"; de asemenea, d-nei secretare Daniela Munteanu. 2 În traducerea în limba română (Amintirile lui George Enescu, București, Ed. Muzicală, 1982, 87), s-a scos următoarea frază, fără ca măcar să se marcheze aceasta prin[...], ci s-au pus...: "Pauvre maison, pauvre domaine, aujourd'hui disparu dans les tourmentes de la révolution". Măcar șí pentru că atât casa, cât și domeniul sunt astăzi "eliberate", ele însele, cei doi proprietari trebuie să
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
textelor, poetul decodează planul cultural și înțelege să-și apere supremația față de lucrurile (metafore în text) care îl înconjoară dar nu cuvîntă. Cu supărare mare el se adresează iubitei (cea care îl visează perpetuu) topindu-și disperare în cuvinte frumoase, fraze limpezi, fără echivoc, se înțelege. Din adîncimea spirituală a lucrurilor, domnul Poet, în cazul în care e același cu domnul Paul Vinicius, revendică, pe bună dreptate Scriitorul complicat și complex al cuvintelor obținînd o formă poetică anume pentru rutină, conjugînd
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
cel mai entuziast mesaj adresat României în ultima jumătate de secol de vreun personaj politic marcant. De fapt, mă exprim greșit: doar unei jumătăți din România, ai cărei reprezentanți se află momentan la putere. Pe câtă vreme oamenii raționali reacționau normal la frazele d-lui Blair, echipa din jurul lui Ion Iliescu și aliații săi tradiționali se prefaceau că nu înțeleg despre ce e vorba. Trebuie, într-adevăr, să fii nesimțit rău de tot dacă șeful executivului uneia din marile puteri mondiale îți acorda
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-o ipostază aproape kafkiană - daca ironia bulgakoviană nu ar elimina patetismul: "Chinuit de dragostea mea pentru Teatrul Independent, prins de el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
pe drum/ cum lași noroiul de pe tălpi pe covorul din hol./ arăt că o vrabie care tocmai a înghițit un munte.// atunci se scurge în acum/ mîine cade în gura deschisă a lui azi.// iar cuvîntul acela obscen strălucește în mijlocul frazei/ că un lingou de aur în pămîntul negru/ că o biserică tristă într-un șes înghețat" (Și cuvîntul acela). Sau următoarea mixtura tipică de dematerializare și materializare spectrala: "din pîntecul tău mare aflat în luna a noua/ nu se naște
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
căruia odată apărut în fața noastră un chip străin ne atrage imediat atenția, șomează privirea să îl contemple, să îl admire, si constrînge memoria să îl rețină. Hoții de frumusețe mi se pare a fi un raspuns explicit la o celebra frază sartriană: "Celălalt este pentru mine în același timp cel ce mi-a furat ființă și cel ce face să existe o ființă care e ființă mea". Protagoniștii lui Bruckner sînt niște eugenici pe dos: încercarea lor de exterminare a frumuseții
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
celeilalte povești, cea cu adevarat pasionanta. Povestea pacientului, un ins pe nume Benjamin Tholon, scriitor care își cîștigă o existență obscură practicînd o îndeletnicire ce i se pare extrem de rușinoasă și periculoasă: scrie cărti-colaj, adică române în care aproape nici o frază nu îi aparține lui: totul e preluat din alți scriitori, tăiat și remixat după principiul lui copy and paste. Tholon e veșnic terorizat de brigandismul lui literar, obsedat că într-o bună zi va fi prins, ca impostura îi va
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]