1,758 matches
-
fond nu ține să fie remarcat) și se caracterizează printr-un fel de absolutizare a nuanțelor și un haz ușor de trecut cu vederea de către cei neatenți ” (p. 46). Hazul difuz al operei de geniu e anevoie discernabil, prezența lui freatică - dedesubtul tragicului, tensiunilor, fatalităților - fiind acoperită de prestigiul clișeelor culturale (vreau să spun : și al clișeelor juste) ; perceperea lui e testul ultim al inteligenței, care, traversând cu bine toate dificultățile, poate capota aici. Citind fragmentul acesta mi-au venit irezistibil
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și evacuare a apelor provenite din zona platoului înalt. Dintre soluțiile acceptate, cele cu rezultate viabile ar putea fi: interceptarea și dirijarea scurgerilor de suprafață afluente din zona de platou, în afara alunecării; intercepția, colectarea și evacuarea apelor provenite din fronturile freatice care alimentează alunecarea din zona platoului înalt ce ar realiza captarea izvoarelor care apar aproape ca un brâu continuu pe râpa principală de desprindere. Lucrări de interceptare, colectare și evacuare a apelor din cuprinsul suprafețelor alunecate. În acest sens, se
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
suprafață lacustră din județul Iași ( cca 352 - 360 ha ), al doilea ca volum ( cu 13,1 milioane m3), având lungimea digului de 6 Km, înălțimea digului de 6m și adâncimea de 7m. Construirea Lacului Tansa a determinat ridicarea nivelului apei freatice pe întreg teritoriul comunei Belcești cu aproximativ 1m. Spre comparație, lacurile de acumulare de la Podu Iloaiei ( amplasate pe Bahluieț), au o suprafață mai redusă ( de 150 ha), însă sunt asemănătoare în privința volumului (13,4 miloane m3). Procese și forme actuale
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la proiectare. În aval de barajul de la Tungujei, pe teritoriul comunei Țibănești, reducerea debitului prin consum și programarea unei scurgeri relative constante, va determina o reducere efectivă a lungimii și amplitudinilor meandrelor, dar și o posibilă coborâre a nivelului pânzelor freatice prin diminuarea cantitativă a acestora. Abraziunea țărmurilor poate duce la apariția unor marmite de abraziune și la retragerea falezelor, care se pot forma, iar efectele șiroirii și ale eroziunii difuze, în general, devin maxime atunci când versanții sunt dezgoliți de vegetație
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în principal pentru irigații, deficitul pluviometric fiind adesea caracteristic acestei zone. Acest lac antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului apelor freatice, in amonte, dar scăderea lui în naval, accelerarea proceselor de eroziune a versanților, ce a dus la degradarea și abandonarea unor porțiuni de drum modernizat, diminuarea suprafeței de imaș din împrejurimi, etc. Alte amenajări hidrotehnice de pe teritoriul comunelor Țibănești și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cauzele naturale care concură la apariția lor sunt riscurile climatice, declanșatoare de noi riscuri, și în special, precipitațiile, la acestea adăugându-se și alți factori potențiali de risc: unghiul de înclinare a pantei, gradul de rezistență a rocilor, adâncimea pânzei freatice, regimul precipitațiilor, rezerva de apă din stratul de zăpadă, gradul de umezire a solului, tipul de sol, gradul de stabilitate a versantului, gradul de înnierbare sau împădurire, ritmicitatea fenomenului înghețdezgheț. Impactul antropic produce riscuri de natură geomorfologică prin utilizarea nerațională
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
chimice pot fi dăunătoare, azotul în surplus se poate combina cu substanțe organice, în fermentație, dând azotați, care distrug fauna acvatică. Poluarea urbană se manifestă prin evacuarea apelor menajere fie prin canale în râuri sau ocean, fie infiltrate în pânza freatică. Există zone unde mortalitatea infantilă produse de boli transmise prin apă depășește 40%, iar statisticile arată că pe Glob, 25% din bolnavii din spitale sunt victime ale poluării apelor. Hidrocarburile constituie principalii poluanți ai apei, petrolul este considerat dușmanul mărilor
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
trebuia săptămânal evacuată împreună cu dejecțiile cu ajutorul unor pompe în niște fose uriașe, și de aici prin canalele exterioare de evacuare în bazinele de decantare. Toate bune și frumoase, dar numai teoretic, pentru că la amplasare nu s-a calculat debitul pânzei freatice și aceasta nu asigura decât lunar umplerea canalelor din grajduri, și nu săptămânal, cum era nevoie. Aceasta a dus la următoarea situație tehnică: bălegarul, care este mai ușor ca apa, creștea ca o cocă pusă la dospit, ieșea din grătare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al Academiei suedeze de științe clasează România printre primele zece țări din lume în ceea ce privește poluarea aerului. Trist record, la care se adaugă unul și mai trist: numai o cincime din apele țării noastre mai sunt ape bune de băut! Pânza freatică este în România în bună parte otrăvită cu substanțe dintre cele mai nocive, deșeuri ale industriei petrochimice, insecticide și îngrășăminte folosite fără noimă, gunoaie de tot felul. Să ne mai mirăm atunci când se urmărește, de ani de zile, cu o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Partea Întâitc " Partea Întâi" Fierul de călcat dragosteatc " Fierul de călcat dragostea" Criza pubertății se consumase, paradoxal, În afara Poeziei. Cărțile rămăseseră, totuși, prieteni statornici, lucrând asupra „dublului” meu și a limbii sale. După intrarea la facultate, bibliotecile bucureștene acceleraseră mișcarea freatică a cuvintelor: din când În când, se auzea straniul glas interior, știut și totuși altul. Dublul ieșea, ca un scafandru hipnotic, din străfundul limbii Îngânate, fără voce, și devenind, iată, Vocea, În care nu mai poți evita să te recunoști
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adevărat?”. Rest ne-aritmetic, de fapt. Mai curând o funcție cu multe variabile operând În câmpul imponderabilelor diferența dintre ceea ce ar fi vrut și ceea ce a izbutit scriitorul, Între prezumția vocației și realitatea Înfăptuirii, Între eul aparent și cel codificat, freatic al interiorității, unde biografia se subminează și se izbăvește prin scris. Chinuitoare zădărnicie, dăruire maladivă față de o himeră? Ne salvează totuși, atât cât se poate, de mediocritatea cotidianului și de mediocritatea din noi Înșine. Scrisul transcende când și când efemerul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Totuși, nu poți vorbi de postfără să aduci În discuție o viziune a lumii marxistă, cea care-i precede lui post-, deci cea modernă. Aici, desigur, disputele pot curge: de ce să nu fie postun după al avangardelor, trecînd sub tăcere freatica lor ideologică? Cam asta se Întîmplă În România. Apoi, de ce ar fi postun dupăMarx, În viziunea unor americani care n-au nici un regret de a nu fi văzut Revoluția Întîmplîndu-se În altă parte decît În mințile oamenilor, pentru care autorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Într-o existență care nu le mai inspiră nici o dorință metafizică, o existență care se supune, În termenii foucaldieni, unei „analitici a finitudinii”. În mod surprinzător, pînă și situația lor economică este onorabilă, iar lupta, dacă mai e una, devine freatică. Nu Întîmplător, unele personaje echenoziene sînt niște paria: lupta cu ceea ce a mai rămas palpabil din, să zicem, „le Șa” devine un fel de condiție existențială cotidiană și, iarăși deloc aleatoriu, scena protagoniștilor minimali este cotidianul, cu toată banalitatea lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
monologul, discreditează polifonia rațională a romanului realist și pretenția estetică a armoniei. În sfîrșit, din preeminența monologului interior În fața celorlalte forme de discurs reiese ultima tendință Întruchipată de cartea lui Emmanuel Adely, minimalismul formal. În ciuda tematizării, cel puțin la nivel freatic, a excesului, veți fi remarcat deja: romanele franțuzești nu sînt lungi. Nu sînt lungi pentru că Istoria a făcut infarct, memoria o poate cel mult parazita, hrănindu-se cu ceea ce, intempestiv și capricios, Învie din ea cînd și cînd, ca-ntr
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști. Continuitatea populației autohtone pe meleagurile la care ne referim se leagă fără îndoială de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
zonă. Cel mai important izvor captat în zona se află în punctul dominant La Cazan (înălțimea fiind de aproximativ 345 m), existând și o serie de izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m.
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5 m sau că izvoare de coastă. În șesul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5 m sau că izvoare de coastă. În șesul Bahluiului, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5 m sau că izvoare de coastă. În șesul Bahluiului, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și elementele particulare ale amplasamentului și anume: - denumirea investiției; - persoana juridică achizitoare (denumirea, sediul); - proiectantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - consultantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - organizatorul licitației (denumirea, sediul); - localitatea; - topografia; - climatul și fenomenele naturale specifice zonei; - geologia, descrierea solurilor, nivelul freatic; - împrejurimile, vecinii; - perioada de execuție; - accesul la amplasament, drumuri, cai ferate, aeroport, ape etc.; - telecomunicații; - asistența socială și servicii medicale; - organizarea de șantier; - limba folosită în corespondenta și relațiile dintre părți; - alte informații speciale; - descrierea investiției (se va face o
HOTĂRÎRE Nr. 592 din 2 noiembrie 1993 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109645_a_110974]
-
și elementele particulare ale amplasamentului și anume: - denumirea investiției; - persoana juridică achizitoare (denumirea, sediul); - proiectantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - consultantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - organizatorul licitației (denumirea, sediul); - localitatea; - topografia; - climatul și fenomenele naturale specifice zonei; - geologia, descrierea solurilor, nivelul freatic; - împrejurimile, vecinii; - perioada de execuție; - accesul la amplasament, drumuri, cai ferate, aeroport, ape etc.; - telecomunicații; - asistența socială și servicii medicale; - organizarea de șantier; - limba folosită în corespondenta și relațiile dintre părți; - alte informații speciale; - descrierea investiției (se va face o
HOTĂRÎRE Nr. 592 din 2 noiembrie 1993 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109646_a_110975]
-
situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții. 3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convențională; nivelul maxim al apelor freatice). 3.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 3.3.1. Pentru clădiri: aria construită; aria desfășurata și numărul de niveluri. 3.3.2. Pentru rețele: lungimi și diametre. 3.4. Principalele utilaje de dotare a construcțiilor (cazane de abur sau apă
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
ce urmează a fi ocupat de obiectivul de investiții (definitiv și/sau temporar). 2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convențională; nivelul maxim al apelor freatice). 2.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 2.3.1. Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, număr de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit. 2.3.2. Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc. 2.4
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
obișnuit să desfacă în patru firul ideilor, dar e mai puțin un om de acțiune. În loc să-i vorbești românului despre conceptele postmoderne ale ecologiei, despre indicii de puritate a aerului, despre găurile din stratul de ozon și despre îngustarea pânzei freatice, îi pui o găleată și-o cârpă în mână și-i spui ce are de făcut. E singura metodă eficientă. Ca dovadă, indivizii care văd în curățenie un atentat la programul lor politic s-au pus cu ciomegele pe Băsescu
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]