35,905 matches
-
puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 ,795** ,755** ,228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme. Din această categorie cele mai frecvente în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4,00 Analizând indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analizei, este operaționalizată distincția public/privat și, de aici, a consecințelor privind dificultățile pe care le întâmpină cei care trăiesc în familii monoparentale. Problematica familiei monoparentale este evaluată și în termenii drepturilor celor implicați: copii și părinți. În cele mai frecvente cazuri, sunt analizate obligațiile părinților față de copii, iar drepturile sunt tratate secundar (în cazurile familiilor complete, drepturile sunt subînțelese; în cazurile conflictuale între părinți, drepturile părintelui care nu este tutore sunt dobândite de multe ori prin sentință judecătorească)14. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
România, numărul copiilor născuți în afara căsătoriei a crescut, de la 18,3% în 1990, la 25,5% în anul 2000. Numărul copiilor născuți de mame necăsătorite reprezintă circa o cincime din totalul născuților vii (I.N.S., 2002, p. 10). Un alt fenomen frecvent, dar greu de surprins în studiile sociologice este separarea, situație în care, în fapt, cuplul se destramă, iar relațiile părinților cu copii sunt marcate de conflictele dintre adulți. Pe lângă constatările de ordin cantitativ, pot fi invocate drept bune argumente pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o lungă perioadă de timp, chiar și după căderea comunismului, la o serie de alte fenomene regretabile, cum au fost: instituționalizarea copiilor abandonați, fenomenul copiii străzii, numeroasele și controversatele adopții internaționale, traficul de copii. Situația de monoparentitate nu era una frecventă. În cele mai multe cazuri, copiii erau recunoscuți, astfel încât părinții lor să nu fie sancționați la locul de muncă 6. Protecția familiei monoparentale apare mai ales ca protecție a maternității. Acest fapt era vizibil sub populara formulă „mama și copilul”7 arătând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie nu s-a pierdut nici în societatea contemporană, unde este înțeleasă mai ales în termenii a ceea ce pot face rudele unele pentru altele: servicii domestice, furnizare de informații despre locuințe, oportunități de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi gândite decât în strânsă legătură cu alte tipuri de politici, cum ar fi cele legate de locuire, politicile destinate educației, politicile de factură economică, inclusiv privind forța de muncă și protecția categoriilor defavorizate pe piața muncii 21. O abordare frecventă a problematicii familiei s-a consacrat în legătură cu preocupările ce vizează starea generală a populației, gândind familia drept cadrul în care au loc, în fapt, cele mai multe dintre fenomenele legate de starea populației. Interesul privind populația a cunoscut forme de largă circulație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aspecte privind drepturile omului (luarea liberă a deciziilor și asumarea responsabilă a îndatoririlor de familie, creșterea și educarea copiilor) și motive de dreptate și echitate privind anumite beneficii sociale, recunoașterea drepturilor părinților naturali (I. Mihăilescu, 2000, p. 194). O abordare frecventă a problematicii familiei este realizată din perspectivă medicală. Astfel, sunt avute în atenție problemele legate de sănătatea mamei și a copilului, intervalul optim dintre sarcini, elemente legate de nutriție, mortalitatea infantilă. Se conturează două poziții teoretice distincte: familia ține de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care sunt reglementate relațiile interpersonale), apoi în comunitate, adesea pasivă, indiferentă față de deteriorarea continuă a calității vieții persoanelor vârstnice (atunci când au loc, intervențiile de susținere sunt făcute ocazional, în sensul practicilor creștine: „pomana”). Femeile singure în vârstă, în cele mai frecvente situații, și bărbații în vârstă, în cazuri mai rare, constituie împreună cu copiii lor adulți un tip aparte de familie monoparentală. Particularitățile unei astfel de familii decurg din necesitatea de îngrijire a părintelui singur. Acest tip de familie nu a constituit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
A deține putere poate însemna și a obstrucționa șansele de afirmare, de acțiune, de a afecta, după o expresie existențialistă, proiectul cuiva. Atunci când se intenționează deținerea controlului asupra cuiva, dominarea situațiilor de viață în care acesta se află, cele mai frecvente modalități sunt cele de influențare la nivel simbolic. Aceasta presupune modalități diverse, de la accentuarea unor stereotipuri (de pildă, femeile sunt sensibile, poartă de grijă, sunt preocupate de binele celorlalți) până la determinarea brutală a cuiva de a se conforma prescripțiilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că în societatea românească bărbații tind spre poligamie, prin căsătorii succesive, în vreme ce femeile sunt împinse spre monogamie prin fixarea într-o singură căsătorie. Aceasta se explică, în principal, prin faptul că femeile rămân cu copii în îngrijire. Față de bărbați, raportarea frecventă este cea a unui dublu standard (ei nu sunt la fel de incriminați pentru relații extraconjugale ca femeile, pot fi simultan tați onorabili de familie, soți convenabili și, extraconjugal, amanți minunați). De aceea, nu sexualitatea bărbaților este problematică, ci cea a femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femeilor ieșirea din izolare și să depășească, prin comunicare cu persoane care se confruntau cu aceleași tipuri de probleme, sentimentul de neajutorare. Ieșirea din spațiul privat, pentru a împărtăși problemele avute, este un demers important de emancipare. În izolare, sunt frecvente atribuirile negative de tipul: „Numai eu sunt de vină pentru ceea ce mi se întâmplă, din cauza lipsei mele de calități totul se încurcă” etc. Împreună cu alții care se confruntă cu dificultăți similare pot fi înțelese și demontate mai ușor problemele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din factorii de influență, pe lângă mediul geografic dat și stadiul general de civilizație al societății în ansamblu. De pildă, comunitatea tradițională romă are un specific, rezultat din caracteristicile străvechi de viață (o cultură orală, un stil de viață adaptat la frecvente migrații, ocupații tradiționale etc.). Familia monoparentală de etnie romă din grupurile tradiționale 112 are anumite atribute rezultate tocmai din apartenența la comunitate. De pildă, absența în numeroase cazuri a actelor de identitate (alături de alte tipuri de acte, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dificultate la autorități, reținerile privind reglementarea conflictelor în afara etniei sunt argumente împotriva recurgerii la divorț. În cazul unor conflicte în cuplu, forma cea mai probabilă este separarea membrilor acestuia. Familiile monoparentale în comunitățile rome tradiționale se compun, în cele mai frecvente cazuri, din mama singură și mai mulți copii. Aceștia sunt crescuți cu sprijinul familiei lărgite. Din cauza absenței actelor, se fac simțite mai multe forme de excluziune socială. De pildă, dacă familia nu-și poate dovedi statutul de monoparentalitate, nu poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
situația familiei complete, în care copilul este susținut de doi părinți (patru bunici, alte rude). În ceea ce privește structura rolurilor, familia monoparentală este considerată familie incompletă (Ioan Mihăilescu, 2003, p. 161), în care părintele singur, deși joacă rolul de mamă (cel mai frecvent) sau de tată, cumulează, în fapt, și atribuțiile părintelui absent. Inegalitățile de venituri față de familiile complete decurg din faptul că, în principiu, un singur venit (adus de persoana adultă din familie) este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fapt Îi dădea pe veresie atât de-ale gurii, cât și bani peșin; și că vecinătatea locuinței căpitanului, care comunica prin curte cu ușa din spate a tavernei și a odăiței Lebrijanei, ușura mult Întâlnirea lor deloc Întâmplătoare și destul de frecventă În patul ei. E adevărat că fostul soldat s-a dovedit Întotdeauna discret În prezența mea; Însă când locuiești cu cineva, chestiile astea nu pot trece neobservate. Cât despre mine, oi fi fost eu doar un băiețandru, și Încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ca să potolească țipetele și certurile iscate În spațiul rezervat lor. Pe scurt, gâlceava și Încăierările din cauza locurilor sau a intratului pe gratis, discuțiile furioase dintre cei ce Închiriaseră un loc pe bancă și cei care Îl disputau erau atât de frecvente, Încât se ajungea la Încrucișarea spadelor din cele mai neînsemnate motive, iar la reprezentații trebuia să asiste un magistrat municipal - un alcalde - ajutat de alguazili. Nici măcar nobilii nu erau străini de tevatura aceea: ducii de Feria și de Rioseco, rivali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
non-comercial pe de altă parte. Eroarea ar consta în fixarea ca obiectiv a reducerii sau extensiunii sistematice a unei anumite categorii în detrimentul celorlalte. Am văzut că frontierele dintre sectoare sunt greu de determinat și că, în plus, se înregistrează transferuri frecvente dintr-o parte în alta. Aceasta provine din faptul că noi am fixat categorii mai degrabă conceptuale decît reale, fiind vorba mai mult de o construcție mentală destinată să facă inteligibile diferitele situații. Caracterul fluctuant al celor patru categorii ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de fapt, pseudopiețe, excesiv reglementate și prea puțin preocupate de inovație. Recurgerea, accesul facil la finanțele publice, conduce la o slabă preocupare pentru rentabilitate. În plus, considerațiile și interesele politice produc imixtiuni contraproductive în activitatea întreprinderilor publice, producînd confuzie și frecvente contradicții. Comandamentele invocate ca paravan nu devin, în scurt timp, decît o scuză pentru performanțe economice slabe. Statul introduce multe elemente de rigiditate în gestiunea între-prinderilor publice, favorizînd birocrația și instituind standarde și valori false, astfel încît se poate aprecia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate de diferitele situații sociale defavorabile (șomaj, boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de jos); creșterea fiscalității și utilizarea mai frecventă a împrumutului public pentru finanțarea cheltuielilor sporite; inhibarea inițiativei și a înclinației de a muncii; creșterea datoriei publice, afectînd ratele dobînzilor și oferta de capital în economie, datorită efectului de crowding out; încetinirea creșterii economice, prin transferul de resurse din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
înșeală, aceasta se întîmplă deoarece termenii pieței nu sunt fixați dinainte. Dar pot ei fi fixați? Noțiunea de pasager clandestin (traducere din englezescul free rider) răspunde într-un anumit mod acestei chestiuni. Absența condițiilor necesare la apariția constrîngerii comerciale este frecventă și dă naștere unui comportament specific ce constă în încercarea de a obține un bun sau un serviciu fără a-i plăti costul. Este bineînțeles cazul hoțului, dar nu numai, căci noi suntem cu toții pasageri clandestini de îndată ce utilizarea unui bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-se, astfel, la a doua creștere anuală consecutivă cu mai mult de 20% și chiar la cea mai mare cifră consemnată în ultimul deceniu. Recordul precedent data din 1996, când 185 de jurnaliști au fost trimiși după gratii. Cele mai frecvente și, în același timp, cele mai dure acuzații aduse jurnaliștilor au constat în acte de terorism, lozinci împotriva statelor, trădare și subminare a ordinii în stat, cel puțin 132 de jurnaliști închiși sunt acuzați de comiterea unor astfel de infracțiuni
Număr record de jurnaliști închiși în anul 2012 by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80464_a_81789]