3,189 matches
-
un model de „autenticitate”. Faptul că Un om între oameni e scris la persoana a treia, în „tehnica „tradițională” a romanului „obiectiv”, nu înseamnă din partea lui Camil Petrescu o renunțare conjuncturală la concepția sa despre roman. Evident că o asemenea frescă istorică nu se poate scrie ca Patul lui Procust. Dar fresca aceasta (care reprezintă cel mai mare efort de construcție epică al unuia dintre marii noștri scriitori) este, ca și capodopera sa dramatică Danton, de care e consubstanțial legată, o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
scris la persoana a treia, în „tehnica „tradițională” a romanului „obiectiv”, nu înseamnă din partea lui Camil Petrescu o renunțare conjuncturală la concepția sa despre roman. Evident că o asemenea frescă istorică nu se poate scrie ca Patul lui Procust. Dar fresca aceasta (care reprezintă cel mai mare efort de construcție epică al unuia dintre marii noștri scriitori) este, ca și capodopera sa dramatică Danton, de care e consubstanțial legată, o operă despre noocrație și revoluție, temă fundamentală pentru autor. Cu Danton
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
știe câștigă”. În schimb, tinerii în blue-jeans și desculți, cu ghitara pe umeri, care merg pe jos sau cu autostopul pentru a privi în zare pe Arno de pe Ponte-Vecchio, pentru a sta pe treptele Domului de la Florența, pentru a contempla frescele exterioare de la biserica Arbore sau catedrala din Chartres repetă într-un fel sensul medieval al pelerinajului, de rândul acesta însă cu o accepție laică. Cred că exagerați. Să nu uităm că promiscuitatea a contrazis orice fel de ideal de civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
construcție narativă din Rătăcire este clasicul antagonism dintre țărani și boieri. Dragostea dintre doi tineri, protagoniștii romanului, proveniți din cele două straturi sociale aflate în neostoită înfruntare, nu poate înfrânge prejudecățile. Conflictul, plasat după 1860, constituie un element esențial în fresca evenimentelor politice și sociale. Diatriba, caracterul moralizator, critica la adresa corupției societății din capitală sunt însă stridente. În aceeași notă violentă, văduvită de valoare artistică, este scrisă și povestea de iubire dintre cele două personaje: țăranul Bujor și Duduia, fiică de
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decît cu frescele noi cu care parohul decorase acum cîțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, În care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai știu cine, poate Horea. Aici Însă Îl găsim pe Titulescu comparat cu Sf. Ioan Chrysostom
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
protagonistului e complicată și de teama de a-și pierde personalitatea prin „nivelarea” socială, de dorința de a-și păstra libertatea prin neimplicare. Alte câteva apariții mai șterse se află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M.
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
RVM, 1934, 10-11; Ilariu Dobridor, Gramatica, stilul și cultura d-lui Erasm Manoliu, DEP, 1934, 2141; Lovinescu, Scrieri, VI, 262-263; Pericle Martinescu, „Rabbi Haies Reful”, SDM, 1936, 1; Pericle Marinescu, „Tezaur bolnav”, SDM, 1936, 5; V. Copilu-Cheatră, „Rabbi Haies Reful - frescă”, „Freamătul școalei”, 1936, 3-4; Cicerone Theodorescu, „Tezaur bolnav”, „Floarea de foc”, 1936, 20; Biberi, Études, 187-189; Streinu, Pagini, V, 246-249; Horia Stanca, „Domnița Ralu Caragea”, TIA, 1939, 175; Alexandru Raicu, „Moartea nimănui”, „Tribuna tineretului”, 1939, 30-31; Theodor Rășcanu, Pentru Petru
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
laconică. O reușită o reprezintă romanul-cronică de familie Fetele lui Solomon (1999), mixaj de monografie a unei comunități rurale din Muscel, ai cărei reprezentanți de seamă, familia Solomon, se înalță și decad odată cu prăbușirea civilizației rurale sub comunism, și de frescă istorico-sentimentală. Apar aici personaje izbutite, contaminate poate de diverse modele (Slavici, Rebreanu, Preda), lăsate să evolueze în simplitatea lor complexă: Solomon, Vinița, femeia care nu și-a iubit soțul niciodată și a cărei dragoste și-o revarsă întreagă asupra copiilor
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
bizantină o simți că e numai altoi într-o mai veche înfăptuire” - nota eseistul, interesat de izvoade, într-o pagină din Focurile primăverii și flăcări de toamnă, mutându-și privirea de la gramatica poeziei moderne spre arhetipuri și practicând stilizarea în frescă. Ia naștere o pictură narativă cu rădăcini în basme, legende și balade, în magic. Nu s-ar putea spune că Drumul spre stele, lansat odată cu Joc secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.A. Philippide, ar fi o
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin, se nutrește din eresuri. Acolo unde altădată „clopote sunau, răsunau” de „clocotea și vuia cuprinsul”, acolo unde veneau „ologi în cârje, târgoveți în butci” - pretext de frescă feudală - „starețul roșu” bea vin din potirul făcător de miracole, sacrilegiu urmat de scufundarea mănăstirii în Ostrov. După o lungă etapă de contemplare în peisaj, odată cu Cântece de dragoste și moarte, titlul amintind de Cânt despre dragostea și moartea stegarului
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
toate direcțiile adaosuri, note suplimentare de subsol, paranteze, precum și pe mărturii ale celor mai mult ori mai puțin implicați în viața teatrului, nu lipsite de anecdotic, în intenția de reconstituire cât mai fidelă a atmosferei de epocă. Dacă sub raportul frescei istorice informația este într-adevăr copleșitoare, s-ar spune „excepțională” (Mircea Mancaș), M. nu-și propune însă nici un fel de sinteză ori ierarhizare a acesteia, după cum evită orice discuție ori polemică în planul ideilor teoretice, mulțumindu-se exclusiv cu rolul
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
spulberă însă repede: ca proaspăt domn, Răzvan moare apărându-și tronul. Acuzele se pot îndrepta acum spre Vidra, văzută de cei din preajma lui Răzvan ca o femeie aprigă, vinovată de câte se întâmplaseră. În dramă, H. configurează, mai întâi, o frescă istorică și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Grâu înfrățit (1950), Balada Bicazului (1951), Trandafir de la Moldova (1952), Macazul (1955), Din neagra țărănie (1957), Tinerețe fără tinerețe (1959), Milionarii (1960), La fântâna cu găleată (1962), Satul fără țărani (1974), Păsări călătoare (1975). Programatic, I. tinde să realizeze o frescă a vieții țăranului din Moldova în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Datorită valorificării literare a unui grai popular foarte bogat, adeseori cel care a scris Trandafir de la Moldova a fost considerat ca făcând parte dintr-o
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
tine-ademenită...” ( Când seara-n ceasuri de singurătate). Panourile reprezentând scene rurale sunt diafane, transparente; nu e satul transilvan al lui Coșbuc, cu particularitățile lui etnografice și sociale, ci satul ca tablou general, nelocalizat, într-o perspectivă deschisă reveriei. Tratate în frescă, la suprafață, figurile umane par lipsite de nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica mecanică, ceasornicul vechi
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
1984), al cărui titlu, parcă de scriere SF, „ascunde” biografia unui personaj din aproximativ aceeași generație cu autorul, medicul chirurg Ermil Pratt-Soveja (de aici, ciudata abreviere EPS). Prin ramificații și prin numărul mare de personaje cartea se constituie într-o frescă a unor segmente semnificative din societatea românească, observate de-a lungul a peste două decenii, de la începutul anilor ’50 până pe la jumătatea anilor ’70. Scris în cheie preponderent realistă (știința tehnicilor moderne, inteligent exploatate), dar nu lipsit de umor, romanul
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
băiat, și fată. Nu știu cum, n-am apucat niciodată să le renovăm. Aceasta este a fiului meu... Împinge o ușă albă lambrisată, care se deschide. Încremenesc unde sînt, cu gura căscată. Parcă e Într-un basm. Pereții sînt pictați cu o frescă ce Înfățișează coline verzi, cer albastru, păduri și ursuleți aflați la picnic. Într-un colț, e un pătuț pictat, În formă de castel; În celălalt, e un trenuleț roșu pe niște șine, destul de mare să stai În el, și În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Da, așa e, ZÎmbesc eu la gîndul amintirii. A fost atît de romantic. Întotdeauna o să ne aducem aminte de acele clipe de vis. — CÎnd am fost cu Luke la Ferrara, mi-amintesc că abia dacă ne puteam desprinde de toate frescele alea absolut fabuloase. SÎnt sigur că ți-a spus. Mă fixează cu ochii mari, nevinovați. Luke și cu mine n-am fost să vedem nici o frescă În Ferrara. Am stat la același restaurant În aer liber În fiecare după-masă, bînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu Luke la Ferrara, mi-amintesc că abia dacă ne puteam desprinde de toate frescele alea absolut fabuloase. SÎnt sigur că ți-a spus. Mă fixează cu ochii mari, nevinovați. Luke și cu mine n-am fost să vedem nici o frescă În Ferrara. Am stat la același restaurant În aer liber În fiecare după-masă, bînd Proseco și mîncînd cea mai gustoasă mîncare din viața mea. Și nu mi-a pomenit niciodată că a mai fost acolo, cu Venetia. Dar poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mîncare din viața mea. Și nu mi-a pomenit niciodată că a mai fost acolo, cu Venetia. Dar poate să aștepte mult și bine, n-o să recunosc În veci așa ceva În fața ei. — Sinceră să fiu, n-am fost să vedem frescele, zic În cele din urmă, examinîndu-mi unghiile. Luke mi-a povestit totul despre ele, firește. Dar mi-a zis că, după părerea lui, lumea face mult prea mare caz de ele. Face prea mare caz de ele? se arătă Venetia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de ele, aiurea În tramvai. Mă joc, ca din Întîmplare, cu verigheta, asigurîndu-mă că diamantul inelului de logodnă licărește cum trebuie În lumină. Eu sînt soția lui. Și știu mult mai bine care e părerea lui despre nenorocitele alea de fresce. Venetia dă să zică ceva, apoi renunță și Închide gura la loc, siderată. — Scuze! Luke intră iar În Încăpere, Își bagă mobilul În buzunar, iar Venetia Îl ia imediat În primire. — Luke, Îți mai amintești frescele alea din... — Au! mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
despre nenorocitele alea de fresce. Venetia dă să zică ceva, apoi renunță și Închide gura la loc, siderată. — Scuze! Luke intră iar În Încăpere, Își bagă mobilul În buzunar, iar Venetia Îl ia imediat În primire. — Luke, Îți mai amintești frescele alea din... — Au! mă apuc de stomac. Au. — Becky! Draga mea! veni Luke valvîrtej lîngă mine. Ești bine? A fost doar un junghi, Îi surîd curajoasă. SÎnt sigură că n-avem de ce să ne facem griji. Îi arunc o privire
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
popasuri mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
epoca hipertextului, George P. Landow susține cauza videologiei, utilizând inclusiv argumentul Înlesnirii, prin lectura hipertextuală, a participării observatorului la universul observat. Un experiment holografic condus În vara anului 1991 la Universitatea din Princeton i-a prilejuit autorului vizualizarea personalizată a frescei lui Pierro Della Francesca, Povestea adevăratei Cruci, aflată În capela San Francesco din Arezzo (Italia). O lucrare greu accesibilă și greu de analizat În detaliu la fața locului a fost transformată, cu ajutorul tehnologiei digitale, În realitate vizuală: Privitorul se poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mentalităților care iese din context. Care are relevanță și acum (În orice acum posibil), pentru că nu este limitat doar la nivelul acesta de trecere (obiectivă sau nu) În revistă. Simpla descriere nu are importanță prea mare, poate fi doar o frescă a unei epoci Încheiate și care nu are relevanță pentru o generație nouă. În momentul În care teoretizezi și conceptele sunt scoase În față, iar ambiția lor este clară, lucrurile se schimbă și textul Începe să acopere o arie mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scrierile târzii, „narațiunile” demonstrează atât spirit de observație, cât și fantezie, precum și un stil îngrijit, cu neașteptate scânteieri. Mozaicul este însă de dimensiuni prea mici pentru a avea efectul scontat. Rămas neterminat, romanul autobiografic Slujba din hol este interesant ca frescă parțială a vieții din redacția unui mare cotidian și prin efortul de autoportretizare. Fragmentare, jurnalele și „memorialele” înfățișează cu prea multă parcimonie întâmplări exterioare și lăuntrice prin care ar fi trecut scriitorul. SCRIERI: Interior, București, 1932; ed. îngr. și pref.
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]