25,627 matches
-
însuși ochiul cu care se uită la noi,/ Pe însăși urechea cu care ne-a auzit. (...) Din două părți pare să fie trupul său,/ Bine lipite, cît să poată fi date de-a dura,/ M-am aplecat asupra ei cu frică/ Și mă uit cum îi este lipită gura" (Din două părți). Alcătuirea lui Ieronim, personaj emblematic al adorației, e una obiectuală: "Doarme Ieronim cu capul pe brațele mele/ Și cu ochii deschiși, e tîrziu,/ Și mi-e frică să-i
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
ei cu frică/ Și mă uit cum îi este lipită gura" (Din două părți). Alcătuirea lui Ieronim, personaj emblematic al adorației, e una obiectuală: "Doarme Ieronim cu capul pe brațele mele/ Și cu ochii deschiși, e tîrziu,/ Și mi-e frică să-i scot brațele de sub cap/ Și e liniște și m-aplec către el.// Ai un ochi de sticlă, Ieronim,/ E puțin mai albastru decît celălalt/ Și puțin mai rotund și puțin mai adînc/ Și are valuri în el, ca
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Iar ursul să se-ndepărteze, călcînd încet peste pămînturi/ De parcă-ar merge mai departe pe umerii unei femei" (Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-mi mîna,/ nu-mi pasă că lipsesc trei oase din ea" (Aurelian, împăratul). Nu mai puțin spectrală e făptura femeii care imploră iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
și artificios atac la adresa lui Emil Constantinescu") că, în comparație cu Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu, actualul președinte e de preferat. Numai că, în felul acesta, dl. Constantinescu nu devine mai bun decât este! Pur și simplu, ne transformăm în prizonierii propriei noastre frici față de "mai rău"! Așadar, ține de politica și de conștiința celor care fac "22"-ul atitudinea publică aleasă. Atunci când din revistă dispar, unul câte unul, Emil Hurezeanu, Șerban Orescu, Dan Pavel și, iată, Gabriel Andreescu numai pentru că s-a întâmplat
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
adevărul lor. De ce atâtea grupări religioase? Din pur egoism. Poate din interesul clericilor. Trebuie să existe o balanță între credință și știință. Nu cred în dogme, în adevăruri date, pot accepta doar postulate. Mie anumite expresii din biserică îmi fac frică, de tipul "Teme-te de înfricoșata judecată a lui Hristos!" La noi nu se mai vorbește în astfel de termeni, asta ține de epoca medievală. Avem și noi reminiscențe medievale în biserică, de pildă celibatul preoților sau interzicerea întreruperilor de
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
să trăiască într-o singură încăpere. Apartamentul, cu deosebire biblioteca, a fost atent percheziționat, Ecaterina Bălăcioiu izbutind să salveze ineditele (jurnalul, care acum se publică, și manuscrisul romanului Mălurenii), în timp ce cărțile sînt "arestate" și duse cine știe unde. Îi era teribil de frică pentru mama ei care, curajoasă foarte, s-a îmbrăcat, la propriu, cu aceste manuscrise, transportîndu-le la ambasada Franței, de unde au ajuns la Paris, la fiica ei. Ca să trăiască la Paris, încă în octombrie 1948 a tradus romanul lui Const. Virgil
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
am trezit la realitate doar când au început să ne croiască zdravăn pe spinări cu bicele pe care, în inconștiența noastră, le-am dat în grijă! Pe nebăgate de seamă, am intrat în cel mai dramatic dintre scenarii: ajungem, de frică, să-i sprijinim "pe-ai noștri", fără să ne întrebăm dacă, la rândul nostru, "suntem ai lor"! N-ar fi normal ca lucrurile să stea invers: și anume, ca politicienii să se adreseze societății civile și intelectualilor, pentru a le
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
încearcă dl. Ciocârlie să-i readucă pe scenă nu vor fi decât o pătură imorală de codoși, niște iresponsabili, abili, poate, în mânuirea condeiului, dar totalmente lipsiți de onoare. Oricât de mare ar fi spaima de revenirea hoardei iliesciene, mai frică ar trebui să ne fie de lichelele care au batjocorit - cu girul nostru - speranțele a milioane de români. Trăim, deja, în posteritatea acelei vinovății.
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
e grevă. Sau poți, dar e posibil să fii tratat cu aceeași unitate de măsură, a grevei personale a elevului. Asta în timp ce mulți profesori se plîng de lipsa de respect a elevilor care nu-i iau în serios decît de frică. Cu aceeași problemă au de-a face și guvernanții, de mai mulți ani încoace - vor respect, dar nu se comportă respectabil. Profesorul, aici e nenorocirea, la el la clasă e tot un fel de guvernant care poate folosi pîrghii pe
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
și nu un observator solitar. Adună informații, le prelucrează, formulează opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
român să se implice în viața politică, iar apoi să fie dezavuat pentru că se implică în viața politică. O analiză laborioasă și nuanțată a ceea ce s-ar putea numi drama necomunicării dintre români și basarabeni poate fi găsită în eseul Frica de diferență, scris la îndemnul lui Andrei Pleșu pentru revista Dilema. Eseistul își mobilizează o impresionantă cultură istorică pentru a explica malentendu-ul prin care se caracterizează raporturile dintre țara din dreapta și aceea din stânga Prutului (se dovedește astfel încă o dată că
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
ajungă limfatice, ca textele lui Gabriel Andreescu. Un exemplu semnificativ - și alarmant - îl constituie post-scriptum-ul adăugat la un extraordinar comentariu pe marginea studiului Raporturile României cu Republica Moldova, elaborat de Gabriel Andreescu, Valentin Stan și Renate Weber, sub egida Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, articole, eseuri, cronici literare, București, Editura Fundației Culturale Române, 1999. 304 pag.
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
Universitatea din Calcutta". În țară Nae Ionescu se îngrijea activ să-i procure bani de la cîte o bancă sau de la Ministerul Artelor, suplimentari bursei sale. Deși mereu se iveau complicații neprevăzute în încasarea banilor în valută și, pe deasupra, îi era frică să nu i se suspende bursa și să fie rechemat în țară. În august 1929, împreună cu Dasgupta și fiica sa, (Rubi, viitoarea sa eroină din Maitreyi) se află în vizită la Tagore: "și am vorbit mult cu acest bătrîn genial
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
bun-augur: Este nevoie să ne re-dedicăm unii celorlalți la intrarea în noul secol. Cum să fie cineva nepăsător la comentariile săracilor citate anterior?" Și iată că ni se mai furnizează un exemplu grăitor de la sine: * La început mi-a fost frică de toți și de toate; de soțul meu, de sat, de poliție. Astăzi nu mai mi-e teamă de nimeni. Am propriul meu cont în bancă. Sînt conducătoarea grupului deponenților din satul meu. Le povestesc surorilor mele despre mișcarea noastră
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
-și continua lecturile în limba germană - de pe atunci o pasiune devorantă - descoperă duritatea educației germane. "Trebuie să existe ordine și disciplină", era lozinca. Atunci a început experiența acelui amestec de "fericire a contactului cu muzica și literatura germană" dar și "frica de nuiaua germană, de lagărul german de concentrare, pe scurt, de barbaria germană". Începând din 1933, dar mai ales din 1936, când numeroși profesori și directori de liceu s-au înscris în partidul național socialist și au început să apară
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
a determinat-o - sînt fără de întoarcere. În absolut, nu sîntem jucăria sorții, ci dotați, pînă la capăt, cu liber-arbitru, pare a spune Volkoff, ca și Rafael. De altfel, dacă nu cedezi la mită și nu închei pactul nici mînat de frică, poți deborda - precum Lord Jim - pentru că ai imaginația prea fertilă. Dar Lord Jim nu-și ratează și a doua șansă. Preceptul " Intrați prin poarta cea strîmtă" (Matei, 7, 13), pe care-l ilustrează Visul cavalerului nu e deloc ușor de
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
plebeiană, revendicativă, în fața aristocraticei culturi. Suferința generală a condiției umane e proletarizată, deci contrasă într-un caz particular: "Trestie/ ce cuvînt frumos, Domnule/ Pascal// dar n-ai spus trestie de carne,/ de vîrtejuri de nervi/ de celule care încremenesc de frică,/ care se blochează, se descompun/ cînd vuiește neantul prin ele// dar trestiile care se răsfrîng în/ paharele cramelor?/ Crîșma e un eleșteu cu nuferi/ iradiind deasupra:/ vuum! vuuum!/ Să fie doar vîntul cel care ne-a/ înfrigurat?" (ibidem). În asemenea
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
inimă" (Mi-am pierdut). Imagini argheziene pătrund și într-o poezie ca Sfârșit, urmărind aceeași poetică a absenței. Viziunea eshatologică a unei lumi părăsite de Dumnezeu e impregnată de o spaimă copleșitoare, cu accente de Duhovnicească: "M-am aruncat în frică și-mi caut pipăitul/ Să aflu o mână prietenă pe ziduri./ Îmi vorbesc bâlbâitură". Cel pornit să-l afle pe Dumnezeu simte "aerul oțetit și tare": "Aerul mă sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
nu-mi pasă, eu merg înainte, curajoasă și, chiar dacă mi-e teamă, n-o arăt, nu mă plâng. Mă mănâncă lupul, nu mă mănâncă? Nu am de unde să știu. Îl întâlnesc pe Dumnezeu - Doamne ferește, că aș muri pe loc de frică! - în drumul meu? Dar dacă, totuși, îl întâlnesc? Și în toată aventura asta trag totul după mine, mă las dusă spre un loc îngrozitor de necunoscut, inaccesibil vreodată pe o altă cale, mă acopăr de răni, rănesc și pe cei din jurul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
-mi dă niciodată restul, lipsindu-mă de cîteva sute bune de lire italiene. Mare lucru. Totuși, ce mă frapează, este aerul șmecheresc cu care mă privește băiețelul, - și hoț și temător - cînd îmi ia banii, uitîndu-se la mine cu o frică încordată a lui, - să vadă dacă îi cer sau nu restul... Nu i-l cer niciodată. Îi zîmbesc acru, doar. Fără a-l face să priceapă că eu știu că mă trișează, regulat. O singură dată, rușinat de mica lui
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
Pentru a-și satisface o curiozitate?! b) Pe 6 decembrie 1989 i se propune să semneze o scrisoare de contestare a regimului, redactată de mai mulți intelectuali timișoreni. Își dă acordul de principiu, dar rezultatul imediat este că o îngrozitoare frică de consecințe îl terorizează în zilele de până la declanșarea generală a revoltei, care va face scrisoarea inutilă. Sentința sa: Halal disident! Justificarea posibilă: În fond, ar fi semnat scrisoarea, odată cuvântul dat, iată ce rămâne cu adevărat important! c) În
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Liebhardt la centenar de către Cornel Ungureanu (" Avea - cum să spun? - goetheanitate. Olimpianism, siguranță, harul de a transforma cultura în viață și viața în cultură, puterea de a domina împrejurările și de a rămâne senin. Nu știu dacă în literatura propriu-zisă frică. Cît despre Sorin Titel, s-au mai întîlnit apoi, au vorbit despre studenție, și el n-a acuzat pe nimeni. Scrisoarea I de la Botoșani a premierului Cronicarul se întreabă ce vor face cotidianele de-a lungul unui întreg an Eminescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
înțeles lucrurilor ce par a nu avea niciunul." Inteligența și tenacitatea, "fiicele Legii", precum și simțul comun ("Poți fi oare Fiul lui Dumnezeu dacă nu ești în stare să ieși dintr-o încurcătură și te lași luat drept un răufăcător?") trădează frica de oameni și de necunoscut ("Pentru ce mă tem? Ce pot să-mi facă oamenii?... Ce pot să-mi facă trădătorii?"). Interesat de cazurile de flagrant delict, acest personaj trăiește într-o sete acută de evidențe și se refugiază în
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
basta - nu mai e de susținut. Noi toți aparținem unei culturi universale, care e în aceeași măsură a noastră ca și a altora. Vecinătatea e o problemă de viziune socială. Pentru mine, a fi vecin înseamnă să nu-ți fie frică de celălalt și nici lui de tine, ci să vă completați unul pe altul. Ca să nu-ți fie frică de vecinul tău, trebuie negreșit să-l cunoști sub toate aspectele, să fii deci informat cu privire la activitățile lui și chiar să
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
ca și a altora. Vecinătatea e o problemă de viziune socială. Pentru mine, a fi vecin înseamnă să nu-ți fie frică de celălalt și nici lui de tine, ci să vă completați unul pe altul. Ca să nu-ți fie frică de vecinul tău, trebuie negreșit să-l cunoști sub toate aspectele, să fii deci informat cu privire la activitățile lui și chiar să colaborezi la ele. Același lucru se petrece și în cultură. Dacă ești reprezentantul unei culturi minoritare, într-o relație
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]