1,005 matches
-
În propriii lor ochi, evreii s- au Împărțit În două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al II-lea, referindu- se la omul de afaceri evreu Max Auschnitt : „Jidanul tot jidan rămâne, oricât de simpatic ar fi el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încet, cu un rânjet În colțul gurii : Jidove... Deie Domnul ca niciodată să nu-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe Mihai mititel, îl duceam în covățică la prășit și el gângurea în legea lui iar un soldat rus l-a luat în brațe și l-a sărutat, și-o fi adus aminte de ai lui de acasă. Eu eram fricoasă și am țipat dar rusul mi l-a dat în brațe, nu-ș ce bolborosea pe limba lui, m-a salutat militărește și a plecat, privind spre copil; − Apăi la ei s-au schimbat multe de atunci, Marie, n-ai auzit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu sentimentul că suntem în război. Când am intrat în PC, în una din seri, era și comandantul Blanariu acolo, pe podiumul acela de la direcționale, în fața planșetei. Era în izmene, cu cămașă de corp și cu casca pe cap. Era fricos. Acum, poate sunt nedrept, dar eu, în unitatea mea, am avut respect, să spun, doar pentru două persoane: pentru Șeful de Stat major, căpitanul Ioan Ardeleanu... M. M.: Da, bun copil! S. B.: Îmi amintesc un episod cu Ardeleanu. Noi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o lecție de democrație, argumentând că e normal să gândim altfel (chiar în toate privințele?) și că, în general, suntem, până la, sau începând cu nivelul biologic, complet diferiți. Omul de marmeladă e oportunistul indecis (oportunistul decis alege uneori masca fanaticului), fricosul care se teme până și de umbra unei opțiuni, abilul care slalomează printre „puncte fixe”, șmecherul care evită prostia angajării clare. Deschide toate ușile, având grijă să le lase - pe toate - întredeschise. Ca să iasă sau să reintre, după împrejurări. Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care defulează și înnobilează pe deasupra? Ne-au năpădit disidenții, revoluționarii, eroii. Ne calcă în picioare turma celor bravi. E greu să mai găsești în ziua de azi un om care (ca tot omul pe vremuri) să se mai și teamă. Fricoșii au devenit o raritate. Toată lumea, de la oameni simpli la celebrități, sfidează. În fața unui magazin privatizat, un nenorocit de descărcător, pe jumătate beat și din cap până în picioare murdar cum nu se mai poate, foarte supărat pe condiția sa ingrată, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
zic mereu în gând: „lacăt la guta ta, cheia-n mâna mea”. Am făcut de multe ori așa cum mă învățase mămica, dar tot cu frică, și tot trăgeam cu coada ochiului la câine. Eram, poate că și acum sunt, foarte fricos. Mă temeam de tauri că mă vor împunge, de berbeci și chiar și de oi. Învățasem de la copii de seama mea că dacă voi găsi o potcoavă, sau o bucată de potcoavă, s-o iau în mână, să scuip de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cum ajung la gara din Târgul Frumos. I-am spus că am să plec de acasă de dimineață pe la ora 7,30 și am să merg pe jos până la gară. Ne-am despărțit și mi-am zis „cât sunt de fricos”. I-am spus soției că trebuie să merg la București pentru a fi martor într-un proces, iar ea, biata, a împrumutat bani de la vecina Zâna, ca să-i cumpăr de la București o pereche de pantofi. La timpul potrivit, de dimineață
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
bine încălzite de la hotel. Jos, în holul elegant, lângă bar, era un televizor color la care stăteam o oră, iar apoi ne adunam în câte o cameră, unde spuneam bancuri cu Bulă și râdeam pe săturate. Câte un primar mai fricos ne atenționa atunci când bancurile deveneau politice: Aveți grijă că pereții au urechi! Amuțeam cu bancul încă nespus, privindu-ne unii pe alții. Colega mea se pricepea puțin la pantomimă și ne oferea un mini-spectacol mut, care stârnea hohote uriașe de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
gingașe ale acestei țări, eram eu, să fac un lucru În contra convingerilor mele și contra atâtor interese, numai și numai pentru că un amic al meu era avocat Într-un proces? Mă credeți d- voastră pe mine om atât de fricos, credeți că mă tem atât, ca să comit acte de acele care sunt reprobabile și față de conștiința mea și față de conștiința țării, numai și numai ca să nu dau ocaziune „Voinței Naționale” să zic că am Împărțit 200000 lei cu domnul Buicliu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fiecare celulă, în structura sa anatomică. Lumea cu obiectele transformate în fantome de coșmar, dar de o realitate concretă, palpabilă. Citindu-l, te întrebi cum s-a suportat pe el însuși, de ce nu s-a sinucis încă din adolescență. Pentru că fricoșii se tem de frică, și moartea este frică, spaimă, covârșitoare panică. În sfârșit, despre cea de a patra categorie menționată, scriitori bolnavi psihic și opera reflectând personalitatea creatorului. Sunt mulți nebunii creatori. De obicei deteriorarea mintală severă nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era ocupat de nouri leneși, consistenți și opaci, nu se vedea nimic. Nu semăna vremea cu un Crăciun clasic. Aproape de miezul nopții, când așteptam, examinând cerul să apară Luceafărul sau eventual altă stea -, s-a ivit, misterios, un câine vagabond, fricos, plin de scaieți, dar foarte interesat de slănina afumată. În această formație, așteptam un semn de la cerul mohorât, o minune, să se retragă nourii care se adunau, leneși, opaci, sporind întunericul... La douăsprezece fix, amândoi am "văzut" minunea așteptată. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lucru Baronului Marshall Von Bieberstein, mărturisindu-i, neîndemînatic, ce anume lăsau să se întrevadă instrucțiunile de la Viena. Într-o clipă, colegul său și Wilhelmstrasse, la pîndă, au văzut ce folos puteau să tragă. Marshall este imediat primit de sultan, mereu fricos în fața forței germane și, la întrebarea rituală, de curtoazie, a lui Abdul Hamid, cu ce anume putea să-i fie de folos, el solicită și "smulge" pe loc, între două cești de cafea, un decret imperial care hotăra construirea căii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al secetei), Lăcustă-vodă și alții. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust, cu aluzii la stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone și a lui Tartaglia. Dintre piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade de la 1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcția istorică, creîndu-și totuși și în cronică un stil personal, poate iritant pentru unii, nu mai puțin real, constând într-o înfășurare industrioasă a opiniei într-o cămașă de aluzii. În contribuțiile documentare, criticul merită o încredere desăvârșită prin atenția fricoasă pe care o dă examenului. În paginile biografice despre Caragiale, Șerban Cioculescu dovedește chiar talent, de o anume speță. Metoda e insinuația, revenirea în desen la aceeași idee, strecurată în toate formele, printre lungi digresiuni, între ceremonii de politeță ("În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de unde sora ta autobuzul? -Ea autobuzul din fața școlii. -Ce șoptit Mihai colegului său? - cerut gumă.” 44.Scrie propoziții cu diferite înțelesuri ale cuvintelor: război și poartă. 45.Grupează perechile de cuvinte cu sens opus: pașnic, bogat, harnic, viteaz, războinic, leneș, urmaș, sărac, fricos, strămoș. 46.Completează propozițiile următoare: plimbat prin Grădină Botanica. Noi suntem urmașii unui harnic și viteaz. Auzind despre noua piesă dus la teatru. Dimineață, sculat, spălat, îmbrăcat și grăbit spre școală. Când trezit în mijlocul pădurii dat seama că rătăcit. de neamul meu n-a
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
libertatea cea mai nemărginită a presei", "republica democratică și socială", în sfârșit zice Clevetici: "Vreu să imitez în țara mea toate frazele Revoluțiunii Franceze ă...î Sunt novator, am idei mari, idei revoluționare, vreu să răstorn" etc., dar, dealtmintrelea, e fricos (ca și Conu Leonida). El se sperie când, în mijlocul discursului său incendiar, aude afară tobe: "Aoleo! Ce să fie?... Am crezut că-s ei!" Acest Clevetici, în 1862, e liberalul de pe vremea aceea. În Clevetici, Alecsandri a voit să caricaturizeze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu e o pârghie a stării noi de lucruri, ci un mititel șurub al mașinii. În Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale, voind să scoată un puternic efect comic, pune frazele cele mai războinic-revoluționare în gura unui personaj ridicol de fricos, care tremură și de umbra lui. Pentru a face cât mai puternic contrastul dintre frica personajului și "ideile" profesate de el, Caragiale le exagerează pe acestea din urmă. De aceea - uzând împărătește de toată permisia acordată satirei de a exagera
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
l. Tăblița 37 ne povestește despre campania geților împotriva tracilor precum și necazurile venite peste Bisto în acele vremuri. ,,Nobilul boero Bisto și-a adunat cu grijă nobilii să-și îndemne caii pentru a lovi și a tăia în bucăți pe fricoșii traci. Astfel la întoarcerea însoțitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele șchiopăta(era rănit) și a fost adus iar pe fața falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
învins. Neamul lui Cotizo s-a culcat dar fiul său a fost rănit în piept de o săgeată. El striga de durere și a fost adus de la Roma la Sarmisetuzo pe jos(pe corcie, targă). După lupta cu aceste cățele fricoase, pe noi toți ne-a cuprins durerea. Cînd el a sosit, eu Cotizo am ieșit doborît și am adus pentru noi prima apă sfințită -agheasmă - a lui Zoe și săpăligă. Fiul a fost dus pe țol prin toată cetatea și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mereu în gând: „lacăt la guta ta, cheia-n mâna mea”. Am făcut de multe ori așa cum mă învăț ase mămica, dar tot cu frică, și tot trăgeam cu coada ochiului la câine. Eram, poate că și acum sunt, foarte fricos. Mă temeam de tauri că mă vor împunge, de berbeci și chiar și de oi. .învățasem de la copii de seama mea că dacă voi găsi o potcoavă, sau o bucată de potcoavă, s-o iau în mână, să scuip de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cum ajung la gara din Târgul Frumos. I-am spus că am să plec de acasă de dimineață pe la ora 7,30 și am să merg pe jos până la gară. Ne-am despărțit și mi-am zis „cât sunt de fricos”. I-am spus soției că trebuie să merg la București pentru a fi martor într-un proces, iar ea, biata, a împrumutat bani de la vecina Zâna, ca să-i cumpăr de la București o pereche de pantofi. La timpul potrivit, de dimineață
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
el real sau doar potențial. Alții precum Montesquieu, dimpotrivă, nu au descris starea naturală ca fiind o stare de război în care fiecare stat vrea să îl cucerească pe celălalt, ci ca o stare în care oamenii ar fi temători, fricoși și din acest motiv nu au deloc ideea de a domina sau instinctul violenței. Nu sunt sigur că putem tranșa între aceste interpretări diferite ale stării naturale, deoarece aceste interpretări trimit la teorii diferite despre natura umană. Totuși este mai
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]