1,835 matches
-
și vor rămîne avangarda ce deschide bătălia. Scrisul lor e o trîmbiță fermecată care propagă aspirațiile unui neam“ <footnote Octavian Goga, Însemnările unui trecător, Arad, 1911, p. 7. footnote> . Pentru aceasta era dispus să intre în dispută cu mai vîrsticii fruntași politici din Partidul Național din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni amestecul scriitorilor în viața politică. „Acești oameni, spunea Goga, firește, nu vor înțelege niciodată că în lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
intelighenția noastră, ce număra Încă, În ciuda valului tot mai masiv de emigranți culturali, nume sonore și valoroase, de ce oare nu a reușit, făcând front comun, să opună dictatorului tot mai „nebun”, Înconjurat de nulități și părăsit În ultimul deceniu de fruntașii lumii libere, o rezistență cât de cât semnificativă, care să impună Încă o dată respect marii mase de cititori, atenți și solidari ca niciodată cu noii „maeștri ai condeiului”?! Da, e adevărat, acest „front comun” s-a realizat mai mult prin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
septembrie 1918, de către doi teroriști unguri. În zilele premergătoare datei de 1 Decembrie 1918, trenurile care mergeau spre Alba-Iulia cu delegați români au fost atacate și ciuruite de gloanțe. După Marea Unire, în Beiuș, o echipă de secui a silit fruntașii români din oraș să-și sape singuri groapa, după care i-a ucis. Tot atunci, o bandă compusă din foști militari unguri, echipată și plătită de I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decât datoria. În continuare, organele de ordine și siguranță au primit sarcina să intervină „cu o deosebită energie” pentru a reprima orice infracțiune săvârșită contra autorităților, iar la nevoie să efectueze percheziții domiciliare, atât la sediul mișcărilor cât și la fruntașii politici cunoscuți. La începutul anului 1935, D.G.P. a aflat că liderii comuniști din România au analizat situația mișcării și au ajuns la concluzia că aceasta se află „în plină dezorganizare”, din cauza lipsei de cadre, unele fiind arestate, iar altele refugiate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
17 persoane judecate și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al comunității bulgare și corespondent al ziarului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
C.F.R. și avea un câștig lunar de 15000 pengö, pentru serviciile aduse Ungariei. Un alt individ dovedit de Corpul Detectivilor că a lucrat informativ pentru statul vecin a fost dr. Alexandru Baszormenyi, avocat și director al U.G.I.R. pentru Ardeal, fruntaș al minorității maghiare din România, dar și personaj „cu mari influențe” la Budapesta. Toate datele obținute grație funcțiilor sale, în special cele privind investițiile industriale în favoarea armatei, erau transmise săptămânal, tot prin curierii Legației, în Ungaria. Au fost obținute dovezi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a amenințat că, pe viitor, alții le vor lua locul, aluzie la comuniști, singurii de altfel care aveau inițiative propagandistice și de sabotaj. Astfel de comentarii au provocat, după cum era și normal, o profundă impresie în cercurile politice românești. Fruntașii național-țărăniști și liberali au considerat ca «nemeritat» acest atac, dar și ca o neînțelegere a evenimentelor și a situației din România, oferind și explicații în acest sens. Ei considerau că, dacă aliații ar fi debarcat în Balcani, iar armatele lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că e bine ca doi oameni „de credință” din partea mănăstirii Dancu „să arate până unde este locul mănăstirii și să giure.” Egumenul însă „n-au găsit oameni giurători”. A mai socotit mitropolitul că „3 oameni mai bătrâni, care vor fi fruntași dintre dânșii (armeni), să margă să giure în biserica lor. Să arate până unde este loc drept ținterimul bisericii și de este cât l-au îngrădit.. Si giurându în acesta chip să-și stăpânească locul ținterimului bisericii lor, drept câtu-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au fost împărțiți în mai multe categorii și anume: fruntași, cei care aveau cel puțin două perechi de boi, mijlocașii, cu o pereche, codașii, care nu aveau vite de muncă, ci numai o vacă sau două, cărora li s-au adăugat, sub influența galițiană, căsașii și colibașii, care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cereale, care storcea lumea satelor și totuși datorită tenacității țăranului bucovinean, satele au început să renască și prin 1948 au reușit să se așeze în vechea matcă. Liniștea a durat foarte puțin, pentruca în anul 1949, vine altă nenorocire, cănd fruntașii satelor sunt luați noaptea și duși la canal sau în Bărăgan pentru refuzul lor de a duce cerealele la aria comună de unde se luau mai întâi cotele obligatorii. Refuzul țăranului bucovinean de a lucra pământul la grămadă sub forma întovărășirilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
căruia albanezii Îi sunt catalizator, se va repeta În România, rămasă În eventualitatea nedorită a victoriei NATO următoarea sulă În coasta acestuia... Și sper, În al 24-lea ceas chiar cu recentele dovezi de ostilitate pe care le-au dat fruntașii noștri că nu vom deveni al 11-lea corn al dihaniei Apocalipsei lui Ioan, pe care un prieten jugoslav vai, ce pleonasm! o evoca, asociindu-i cele 10 coarne cu tot atâtea state agresoare... Și, dacă n’o fi așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
monument și-l predă la chestura poliției. A găsit însă înțelegere și ocrotire la Legația Română, unde prezența sa a produs mai întâi multă curiozitate și mai apoi mult entuziasm. Prin intermediul funcționarilor Legației, Badea Cârțan a făcut cunoștință cu mulți fruntași ai vieții publice italiene, filo români, care arătară o deosebită admirație pentru ciobanul nostru - filozof - cum îl numeau ei, având astfel șansa să viziteze Senatul, Forumul, Capitoliul și multe alte însemnate instituții ale Romei. În această călătorie făcută «per pedes
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu lipsea, îi dădeau prilejul de a-și manifesta dragostea sa înfocată pentru neamul din care se ridicase. Acolo între fruntașii ardeleni din acele vremuri, între discursurile patriotice și cântecele naționale, pieptul lui se umplea de bucurie. Atunci, când biblioteca lui din Oprea Cârțișoara numără multe mii de volume, Badea Cârțan pleca la astfel de manifestațiuni încărcat de cărți românești; acum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
familie de nemți, iubită și respectată în sat. 14.Bucurenci Constantin, fruntaș, n.27.12.1920, fiul lui Traian și Emilia Bucurenci, regimentul 18 Dorobanți P.S., căzut pe frontul de la Sud de Stalingrad la 21 11.1942. 15.Budac Coman, fruntaș, n.1920, fiul lui Vasile și Ana Budac, regimentul 38 Infanterie, căzut în luptele din Bistrica-Crimeea, lovit de un glonte în zona capului în 27.11.1943. 16.Budac Victor, fruntaș, n.1922, fiul lui Nicolae și Aurica Budac, batalionul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întreaga suflarea a satului, toți fiii ei dispersați în cele patru vânturi ale lumii, pot fi mobilizați de conducerea democratic aleasă a comunii, la aniversarea unei cifre relativ rotunde de 530 de ani de existență atestată documentar. Este cazul ca fruntașii desemnați ai satului, în această perioadă istorică în care trăim un moment al deplinei libertăți de exprimare, de trecere fără opreliști a granițelor României, țară ce aspiră la acceptarea ei într-o modernă formă de organizare a lumii, Uniunea Statelor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bine spunea Tacitus, "trădătorii sunt odioși chiar și acelora care îi folosesc". Abia acum s-a aflat, la deschiderea arhivelor, că era cât pe ce să fie luați pe același bilet și incluși în lotul "vânzătorilor de țară" încă doi fruntași ai partidului: I.G. Maurer și Corneliu Mănescu. Au scăpat datorită unor intervenții la vârful puterii întreprinse de rubedenii cu influență în partid. Cum se desfășurau anchetele? Lena Constante a declarat ce i s-a cerut după ce i s-a smuls
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se vedea în jur era jalnic... dezolant. S-a făcut recensământul vitelor, orătăniilor și produselor agricole... S-au introdus cotele obligatorii, sărăcindu-l pe țăran până la ultima sită de făină... Ziarul opoziției, „Dreptatea”, miercuri 5 februarie, publica un portret al fruntașului țărănist Iuliu Maniu.. „..Nume de legendă. Figură de apostol. Icoană de mântuitor în vremuri de restriște. Orizont de viața liberă pentru neamul său. Nu seamănă, cu niciun om politic din sudestul Europei. Disprețuiește oportunismul și nu-i plac imitațiile. Din cauza
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clica lui de lachei și de zbiri și-au primit pedeapsa. În fruntea celor ce au partea lor de vină în dezastrul țarii se află Iuliu Maniu...” Și atacurile continuă „Opinia”, vineri 19 septembrie... „În fața justiției” „..În cursul lunii Octombrie, fruntașii partidului național țărănesc vor fi aduși în fața justiției pentru a da socoteală de activitatea de subminare a intereselor vitale ale țării, care aveau să degenereze în acte mai grave-crime de trădare de neam” Graba cu care acționau comuniștii înfricoșa. „Moldova
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai apropiate... începură să bată de sfârșit de vecernie, și, dangătul lor vuia în văzduh spărgându-se în zidurile orașului A doua zi era duminică... Ziarul „Opinia”, duminică 16 noiembrie, 1947, publica, pe prima pagină, cu majuscule următoarele... „..În fața procesului fruntașilor țărăniști, masele populare au manifestat public, satisfacția pentru condamnările pronunțate..!” Mulți alți fruntași țărăniști și membri ai partidului național țărănesc, cu sutele de mii, au fost târâți prin procese sumare și condamnați la temniță grea. Comuniștii au sfărâmat și au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în văzduh spărgându-se în zidurile orașului A doua zi era duminică... Ziarul „Opinia”, duminică 16 noiembrie, 1947, publica, pe prima pagină, cu majuscule următoarele... „..În fața procesului fruntașilor țărăniști, masele populare au manifestat public, satisfacția pentru condamnările pronunțate..!” Mulți alți fruntași țărăniști și membri ai partidului național țărănesc, cu sutele de mii, au fost târâți prin procese sumare și condamnați la temniță grea. Comuniștii au sfărâmat și au înlăturat tot ce le-a stat în cale, în planurile lor diabolice. Casa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cooperatiste pentru realizarea planului de producție și financiar al acestora; împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, propun conferirea de titluri, ordine și medalii unităților și cooperatorilor care obțin rezultate deosebite instituie un sistem propriu de stimulare materială și morală a fruntașilor în întrecere; organizează acțiuni pentru generalizarea experienței unităților fruntașe; ... o) reprezintă interesele cooperativelor agricole, ale asociațiilor și consiliilor intercooperatiste, în raporturile cu organele și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești; ... p) organizează asistență juridică a unităților agricole cooperatiste și consiliilor
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
de odihnă. Articolul 10 Cererile de înscriere la excursiile în grupuri organizate și la călătoriile în interes personal ale oamenilor muncii se aprobă de organele de conducere colectivă ale unităților și de organele sindicale în următoarea ordine de prioritate: a) fruntașii în producție, muncitorii, maiștrii, tehnicienii și inginerii din sectoarele de producție, care au contribuit efectiv la realizarea sau depășirea planului de productie al unității; ... b) inventatorii și inovatorii; ... c) cercetătorii, proiectanții, specialiștii cu înaltă calificare, ale căror lucrări sînt apreciate
LEGE nr. 7 din 17 octombrie 1980 privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127206_a_128535]
-
cele trei module de specializare: filozofie, sociologie și psihologie. Astfel că dacă secția clujeană de filozofie-istorie ar fi intrat în competițiile universitare mondiale, cel puțin după indicatorul raportulului dintre numărul cadrelor universitare și al studenților, s-ar fi plasat printre fruntași. Am ales psihologia, încredințată de adevărul cuvintelor lui Sofocle: ,,pe lume-s multe mari minuni, mai mari ca omul însă nu-s". Deja, din anul doi, lucram, cu pasiune, la teza de licență pe tema creativității de grup la copii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
n-a vrut să publice convorbirile cu fostul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, prima mea carte de acest fel. Stereotipurile culturale și politice funcționau în sens invers. Întocmai cum regimul comunist îi ,,aruncase în groapa de gunoi a istoriei" pe fruntașii partidelor interbelice, tribunii noii democrației voiau să le impună ,,foștilor" tăcerea. Se reactivase și alt stereotip de tristă carieră: ,,cine nu-i cu noi, e-mpotriva noastră". În anticomunismul general declarat, puteam reprezenta periculosul pattern al ,,împăciuitoristului", tratând ,,dușmanul" în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]