1,212 matches
-
au pierdut. Și unele substantive puternic referențiale (clasa A) pot fi extinse prin asociere cu un grup prepozițional care aduce precizări suplimentare referitoare la membrii grupului denotat. Substantive ca armată sau guvern pot fi extinse, iar substantive ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze îngălbenite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze îngălbenite (ii) posibilitatea de a apărea în poziție predicativă (criteriu legat de independența referențială) Acest criteriu separă substantivele colective non-referențiale (clasa C) de celelalte două tipuri de colective: (33) a. Aceasta este o armată. (clasa A) b. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vedere cognitiv: (35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37) a. O parte din guvern s-au contrazis
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
s-a întîmplat! refacem principiul literaturii fantastice și improvizăm și ce e de punctat într-un scenariu, nu e rău! ne-am orientat în carnea retoricii de la disecțiile pe cadavre! Bîrnova ora 8,50, pădure din toate părțile, malul în lipsa frunzișului pe coame, fundături boreale ale grădinii raiului, tunelul Bîrnova stinge planul și o surdă impresie, a caracterului firesc al privării de senzații, coasta cu halta Piciorul Lupului, cărăruie după șină, studentul recidivează ca medicinist cu răspunderi la cămin, grijile propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o dată, prin stratul de zare, s-a făcut înghițitură, nici în nor nici sub pămînt, prefacerea unui soare de înecat! toate Videle se rotesc în sensul sistemului, sondele în mișcare, bec rotitor pe mașina de intervenție, valea ferește orașul în frunzișuri negre, tencuiala Liceul industrial de petrol și gaze, personalul Videle Giurgiu locomotivă de serie nouă smulsă cu viteza de accelerat, numele stației prins cu atît mai prompt, halta Anghelești clădire dezafectată, km 40 cîmp petrolifer, soarele cîmpului de grîu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
da' mie nu mi-e frică! tu ai impresia că la examen te mai șoșotești cu cineva? își pierde profesoru' pîinea pentru proști? Cîinenii Mari hidrocentrala în construcție, Perișani 22 km limbi de munți, geme de verde, pilon electric roșu, frunzișuri calea ferată în subutilizare, neelectrificată, munții mă liniștesc, cu spatele la zid în viul lor verde, ruine halta Valea Fratelui, județul Sibiu "Complexul turistic Căprăreț", mereu profilul tău, talpa de adidas pe brațul scaunului din față, ține buzele întredeschise, nasul, Lazaret cămin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca în povești, Cum curgeai în jos, de lină, Să-ți sorb apa din izvoare, Pe la «Moara de hârtie», Ziua în arșița mare... Șopotindu-mi numai mie ! Dar voi, văi cu zmeuriș, Dar voi, fete și feciori, Cu pitulici în frunziș Cu obrajii roșiori, Și cărarea cea umbroasă, Mai jucați o învârtită, Pe unde urcam voioasă ? Colo-n lunca cea vestită ? Fruntea Malului Și acuma văd aevea O cărăruie pe muchea unui deal, în asfințit de soare, Cînd alergam cu picioarele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cosmos verticalizat 113, căci nimic nu e mai frățesc și mai măgulitor pentru destinul spiritual sau temporal al omului decât să se compare cu un arbore secular, împotriva căruia timpul n-are putere, cu care devenirea e complice cu maiestatea frunzișului și cu frumusețea înfloririi 114. Și asta cu atât mai mult cu cât, la vremea aceea, Ipoteștii erau împăduriți, iar codrul bătea la ușa Botoșanilor, atât era de întins. Din străinătate, poetul tânjește îndoit, pentru că era departe de casa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
toată; atunci fire-ai tristă 143, iar din acel moment intimitatea va fi căutată în spațiile închise, care preiau funcția protectoare a codrului. Intimitatea ființei cu pădurea este atât de mare încât, la rându-i, aceasta îi spune povești: Din frunzișul fremătos/ Povestești așa frumos/ De m-adormi în iarbă jos, iar inflexiunile metrului popular se simt în povestirea-i ca-n adormirea copilului mic, legănat de mama sa: Tragănă-se tragănă/ Frunza de mi-o leagănă.144 Poetul se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de la mine. Îmi place să nu-i Înșel așteptările. Îmi place să stăm de vorbă despre romanul meu, Îmi place mult de tot aicea-n biroul directorului Restoiu. Prin ferestrele mari intră ciripit de vrăbii și multă lumină filtrată prin frunzișul pomilor. De aici nu se vede năpasta aia de statuie, ci doar parcul de pe malul lacului Herăstrău, care pare să se transforme În pădure. Tonul familiar al domnului director mă umple de speranță. — Asta vroiam să te Întreb, Înțelegi? Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
arăt lumii aceleia, golite de orice valori, declinul mizer al trupului meu. Am râvnit singurătatea unei păduri sacre în care să părăsesc viața neștiut de nimeni; n-am iubit niciodată atât de mult ca acum stranietatea naturii. Obscuritatea fremătătoare din frunziș, murmurul difuz al apei, ciripitul păsărilor de aici aduc sufletului meu însetat de liniște o seninătate nesfârșită, aproape religioasă. Mi-a fost teamă că la Roma n-aș fi știut să mor împăcat. Aici nu mă mai tem de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Aia îngână adesea un cântec în care toamna e preludiul efemerității existenței: De ce codre mi te pleci fără ploaie, fără vânt, cu crengile la pământ? Și de ce nu m-aș pleca dacă trece vremea mea? Scade ziua, noaptea crește și frunzișul mi-l rărește. Alterare Când vine canicula, pojghița materiei începe să se altereze. În piatră, în pielea animalelor, în țesătura compactă a lucrurilor apar fisurări ascunse care permit atomilor să interacționeze unii cu alții: viața infinită se evidențiază printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cărări umbroase, evitând să întâlnim triburile războinice care nu mă acceptă pentru că sunt roman, și nici pe el, un aliat al romanilor. De aceea ne-am abătut prin locuri virgine, neexplorate, unde auzeam doar grohăitul mistreților și ciripitul surdinizat. Sub frunzișul compact al copacilor seculari era permanent întuneric și veverița sperioasă arăta că nu se teme de ființele omenești. Tocmai în locul acela am înțeles că totul rămăsese într-o stare originară: fiare, păsări, arbori și izvoare. Dăinuia o puritate sălbatică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
critică literară, vol. V, pp. 16-25 5 idem, p. 22 6 Pagini de critică literară, vol. II, pp. 99-104 55 postumității cosmice”, dar s-a eliberat cu greu de influențe copleșitoare: Bacovia, Georg Trakl, Arghezi. Virgil Carianopol (Scrisori către plante, Frunzișul toamnei mele, Scară la cer1Ă este la începuturile sale îndatorat lui Esenin. Criticul observă ironic: „D.Virgil Carianopol are o genealogie ușor de identificat, e din părinți cunoscuți, cum se spune; i se poate deci ura să sporească ceea ce a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
munții de coastă din North Queesland și se varsă, trecând peste marginea unui platou, În cheile râului Herbert de la distanța de 278 m. În inima unei păduri tropicale, pârâul Stony șerpuiește la vale prin desișul de arbori și arbuști, În frunzișul cărora se filtrează lumina dimineții 30. În zonele de podiș bogatele resurse subterane de ape asigură, alături de cele de suprafață, irigarea culturilor și pășunilor pe care cresc uriașe turme de ovine și bovine. Cea mai mare parte a Bazinului Carpentaria
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de interdicție a vânării lor și crearea de rezervații speciale 58. Oposumul trăiește numai În pădurile din sud vest, hrănindu-se cu nectar și polen, pe care Îl adună cu vârful limbii acoperit de perișori. Oposumii cu coadă stufoasă preferă frunzișul copacilor, planând de la un arbore la altul folosinduse de pliurile de piele dintre membrele anterioare și cele posterioare ca la niște aripi Dintre marsupiali se mai Întâlnesc lupul marsupial, cârtița marsupială, ursul marsupial, tigrul marsupial ș.a.59. Monotremele sunt cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tropicală din zona Cairns Învăluie dealurile litorale ca o mantie verde protectoare, constituind una dintre numeroasele obiective ale Australiei Înscrise pe lista Patrimoniului Universal (1988). Este o dimineață senină, cu soare blând care-și Împrăștie cu dărnicie razele mângâietoare, prin frunzișul de palmieri, eucalipți și bambuși. Circa două sute de turiști, În vestimentație ușoară, predominant de sorginte britanică, dar și francezi, spanioli, americani, asiatici așteaptă disciplinați pe peronul vechii gări Îmbarcarea În trenul „de vacanță”, cum este denumit de localnici. În vagon
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dansuri Înfățișează scene de vânătoare, dar și din viața curentă, dansul transformându-se Într-o pantomimă. După ce felicităm interpreții pentru măiestria execuției, suntem invitați de gazdele noastre din rezervație să ne familiarizăm cu habitatul aborigenilor, simple colibe sau adăposturi din frunziș și crengi de copac, să degustăm preparatele lor naturiste (În special semințe și fructe) aranjate pe o platformă de lemn. Ni se face pe loc o demonstrație de obținerea focului prin frecare sau sfredelire. Primul procedeu constă În frecarea unei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
formată În Întregime din kurrajongul deșertului, scrub de mallee și din spinifex, o priveliște cu adevărat Înviorătoare după monotonia tufelor de mulga... Kurrajongul deșertului (Brachychiton gregorii), cu trunchiul lui neted de un verde deschis și cu simetricele lui coroane de frunziș verde plin de sevă, este unul dintre cei mai frumoși copaci ai deșertului. Cum acești copaci sunt relativ rari, crescând numai În ținuturile aride, departe de apă, doar puțini botaniști au avut norocul să-l vadă. Acești copaci cresc laolaltă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sursă minunată de hrană pentru băștinași. Ei gătesc tinerele vlăstare ale pomilor, scot coaja și mănâncă miezul dulce, macină semințele din care obțin făina și, la caz de nevoie, pot scoate și apă, smulgând din rădăcini un pomișor, arzându i frunzișul și strângând apoi În vasele lor de lemn seva care picură din crestătura făcută pe rădăcină”359. Pe latura sudică a monolitului Uluru, iazul Mutitjulu, numit și Maggie Springs, este de obicei plin de apă, cu excepția perioadelor foarte secetoase. Aborigenii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tunet răzleț, răsări din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noaptea de femelă 537. Papagalii curcubeu se găsesc În Indonezia, Australia, Noua Zeelandă, numele datorându-se coloritului uimitor al penajului: albastru, portocaliu, galben și verde, spre deosebire de majoritatea papagalilor care sunt de culoare verde pentru a se putea mai bine camufla Între frunzișul copacilor. Cățărători agili, se hrănesc cu semințe, fructe, flori, petrecându-și cea mai mare parte a timpului În curățirea penelor cu ciocul. Papagalii pitici din Indonezia și Noua 535 În 1926, o expediție americană condusă de Douglas Burden În insula
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
artei tradiționale. Treptat s-a dezvoltat o arhitectură colonială, osmoză dintre tehnicile locale și monumentalitatea occidentală 596. 594 Templul are În centrul primei curți, sanctuarul principal Înălțat pe trei terase, decorate cu medalioane circulare, cu animale ce se transformă În frunzișuri, cu panouri rectangulare ilustrând Ramayana, În a doua curte un edificiu curios decorat cu șerpi puternici purtați În procesiune de personaje, iar În a treia curte un turn-sanctuar și o terasă Înconjurată de reliefuri (ibidem). 595 Ibidem, p.976. 596
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]