1,190 matches
-
și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ahd-name în care se stipula, de obicei, că: 1) domnul era ales de țară și trebuia să fie de rit creștin „după datina veche”; 2) domnul devenea prieten prietenilor și dușman dușmanilor sultanului; 3) se reglementa schimbul de negustori, regimul fugarilor și al prizonierilor; 4) se reglementa regimul vamal, cu păstrarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru mărfurile turcești. Domnul era obligat să trimită anual la Poartă un haraciu, care, pentru dar-al-ahd, avea semnificația răscumpărării păcii. Cuantumul haraciului era redus de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulți senatori „pătrunși de evlavie, socoteau să nu fie dat spre chinuire un bărbat de neam mare și nevinovat, care se încrezuse în ei și se adăpostise în țara lor ca într-un liman sigur. În cele din urmă, pentru că fugarul era cerut sub amenințarea cu război și pentru că polonii pregăteau o expediție împotriva lui Frederic, marchionul de la Brandenburg și mare maestru al Ordinului prusian, regele Albert, ca să lase toate sigure în urmă-i, porunci să fie tăiat Ilie în Cichov
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
limba spaniolă și care mi s-a părut că era o persoană avizată, un cunoscător al raporturilor interstatale, poate chiar un "diplomat mascat". Urmăream disputa și îmi dădeam seama că persoana ce fusese încătușată era fie un dizident, fie un fugar din România, care reușise să ajungă în Spania, dar spre ghinionul lui diplomații români mascați îl prinseseră și îl duceau pachet înapoi, în raiul comunist. Era prima oară când asistam la un astfel de spectacol penibil, chiar revoltător. Ca fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
simulacrului de proces (ceea ce este o crimă împotriva umanității, ce nu se prescrie niciodată!), oficialitățile au simulat că a evadat, veneau noaptea dubele de securiști în Dragomirești și-o terorizau pe mama și neamurile, făcându-se că-l caută pe fugar prin pivnițe și poduri, prin clăile de fân și șoapre, așa că mama nu s-a căsătorit timp de 15 ani, așteptându-l pe tata să vină acasă, și abia în 1965, după ce au fost eliberați toți deținuții politici, a aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nou mormântul și i L-a dat să-L Îngroape pe Domnul Iisus În el. Și cum știm că au pecetluit și păzit mormântul ostașii lui Irod. Dar Baraba tot prin văgăuni din apropiere și tupilat urmărea și așa era fugar și tâlhar. Dar conștiința nu-l lăsa În pace, Îl mustra. Așa că urmărea și după miezul nopții a venit o adiere caldă de vânt răspândind miros puternic de flori mirositoare, Înflorise peste tot natura. O minune! Se petrecea o mare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
locuitori ai acestui sat „au început a pribegi în târgul Huși, unde cumpărând locuri își fac case și, fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în care reprezentanții autorităților locale, oamenii boierului și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându-se în satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie 1848, mazilii din Băsești-Fălciu se plâng Isprăvniciei că șapte dintre ei au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate nimic”. Mazilii din Deleni-Fălciu reclamau la Isprăvnicie, în ianuarie și februarie 1847, că din satul lor au fugit patru oameni. Rezoluția oficialităților obliga la plată pe cei rămași, până la aducerea fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a vă despăgubi de la ei când se vor găsi sau din cele ce le va fi rămas în urmă: casă, vii sau părți de pământ ca niște răzeși”. Un mazil
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în urmă: casă, vii sau părți de pământ ca niște răzeși”. Un mazil a fugit din Bunești-Iași la Bumbăta-Fălciu, alții au fugit din Cotoroaia-Tutova la Isaia-Fălciu și din Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții cartierelor însoțiți de slujitori. Cel mai mare număr de fugari provenea din satele de pe malurile Prutului. Comunicația, relativ ușoară, între cele două maluri permitea realizarea unor strânse legături
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Cotoroaia-Tutova la Isaia-Fălciu și din Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții cartierelor însoțiți de slujitori. Cel mai mare număr de fugari provenea din satele de pe malurile Prutului. Comunicația, relativ ușoară, între cele două maluri permitea realizarea unor strânse legături între locuitori. Așa, spre exmplu, în satul Vicoleni-Fălciu, încă din anul 1846, erau semnalate treceri ale locuitorilor peste Prut. La 6 august
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să prezinte situația cu privire la locuitorii din Berezeni, Vicoleni și Pogănești, fugiți peste Prut. Într-un raport trimis de ispravnicul ținutului la 6 decembrie 1848, se specifica că locuitorii rămași în târg sunt obligați să plătească dările pentru 145 oameni, majoritatea fugari. Raportul sublinia că „dintre toți locuitorii acestor mahalale numai trei (au, n.a.) câte doi boi, iară cielanți toți numai cu palmele”. Dregătorul revine cu un alt raport, la 4 iulie 1849, în care atrăgea atenția că sărăcia este atât de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau siliți să achite și suma de 100 lei pe an, ca urmare a abuzurilor și delapidărilor comise de autoritățile fiscale. Consecințele ce puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cuba "cimarrones", nume generic dat tuturor animalelor domestice cai, vite, câini, care scăpau din "ograda stăpânului". Pe la 1530 se menționează în Cuba o asociație a proprietarilor de sclavi ai căror membri plăteau cotizație de un ducat pentru urmărirea și prinderea fugarilor cu haite de câini special dresați. La 11 februarie 1571 o ordonanță regală preciza că pentru a pune capăt furturilor și pagubelor cauzate de negrii fugari, sclavului fugit de 4 zile să i se aplice 50 de lovituri de bici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la picioare cu o greutate de 6 kilograme, iar sclavului prins după 2 luni 200 de lovituri și lanț la picioare pe timp de 4 luni. O hotărâre luată de autoritățile de la Havana la 15 ianuarie 1610 prevedea ca negrilor fugari să li se taie o ureche sau nasul "pentru a fi recunoscuți". Unii sclavi pentru a scăpa de viata lor mereu chinuită se sinucideau, otrăvindu-se sau spânzurându-se. Se apreciază, de exemplu, că în perioada 1855-57 majoritatea sinucigașilor erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu fuga lui Petru Dumitriu în Occident. Gazeta era calandrată și urma să plece la rotativă când au apărut aferați Paul Georgescu și Mihai Gafița, pe atunci secretar al Uniunii Scriitorilor. Aveau dispoziție să elimine de oriunde din pagini numele fugarului blestemat, al trădătorului de țară care-i fusese până ieri lui Paul unul dintre prietenii cei mai buni. Au luat amândoi revista la puricat, secundați de noi, băieții de la corectură, cu mare grijă să nu scape cumva în numărul de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul lor de-acuma vine; Sigur, decât noi bătrânii, dânșii face-vor mai bine, Iară eu închid azi cartea unde-odat-am gângurit Primul vers pe care dorul inimii l-a zămislit; Pun pecetea pe trecutu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unei autorități autentice asupra unei populații semianalfabete i-a facilitat ascensiunea la poziția celei mai dominante figuri din fragila societate columbiană. Deși a fost un criminal binecunoscut și de temut, în mare parte a vieții sale nu a fost un fugar, ci alternativa unui lider bine-plasat și intangibil. Așadar, chiar dacă nu a fost niciodată ales, Escobar s-a propulsat cu succes în președinția criminală reală a unei țări ale cărei inerente instabilități și corupții le exploatase și le amplificase atât de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
a boierilor din Valahia pentru discutarea crizei fiscale și a problemei fugii țăranilor. S-a decis ca orice șerb care se va întoarce de bunăvoie în sat să fie eliberat. Dat fiind că măsura aceasta reprezenta evident un stimulent pentru fugari, divanul a fost obligată să facă următorul pas logic, cel de a aboli pur și simplu iobăgia. Dacă boierul nu era de acord, țăranul își putea dobîndi libertatea în schimbul sumei de zece taleri. În 1749, cînd Mavrocordat a devenit din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Moromete. Care ajung la București. Mâncare pentru oameni în tranzit, pentru oameni aflați în trecere pe undeva, fără stabilitate. Parcă în perioada interbelică nici nu exista parizer. Când gospodăriile erau sănătoase, trainice, era o mâncare aberată. Parizerul, o mâncare pentru fugari, transfugi, exilați. Dacă stai să te gândești, uite, poți să găsești chiar și o gramatică a mâncării. Într-o frigăruie, de pildă. Subiectul - carnea, predicatul - focul. Complemente, atribute, precum ardeii, ceapa, roșiile. Sau conjuncții care juxtapun, leagă ca maioneza, uleiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
profeso rului că, probabil, fiindcă zeul Mercur, al negustorilor și al hoților la drumul mare, cel Înfățișat prin statui (o aflu și o spun acum după Herodot) cu podoabele lui virile În excelentă formă, era Închipuit cu aripi la călcâie, fugar pe drumuri la fel ca și metalul cel neastâmpărat. A fost destul ca tot restul anului eminenții clasei din primele bănci să mă onoreze cu teama lor quasirespectuoasă. Acei elevi [erau] eminenți nu din cine știe ce capacitate personală, ci mai degrabă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care mă Înțelegeam În aspirațiile mele altfel refor matoare decât ale majorității adunărilor noastre - și cu care rătăceam nopțile până În ziuă, pe străzi, sub focul juvenil al exaltărilor mele. Casa lui M.B. ne fusese pusă grațios la dispoziție de acest fugar din partidul liberal, venit cu intenții clandestine, de la Iași, În Bucureștiul ocupației nemțești, ungurești, turcești și bul gărești, convins că partida liberală este definitiv pierdută politicește și Încercând acum să-și croiască, ca tot românul, o „altă soartă“ sub regimurile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înțeles imediat că suntem în mare dificultate, fiind urmăriți. Într-o secundă, un coleg de dormitor a deschis geamul dormitorului, lângă care se afla o ramură groasă a unui castan care crescuse până la geamul nostru de la etaj. Noi, cei doi fugari am înțeles strategia, am ieșit pe geam, ne-am urcat în copacul de alături, colegii de dormitor au închis geamul, moment în care cel care ne urmărea „gafaind” după noi, a deschis ușa dormitorului, unde era sigur că va da
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
ani. A executat 3 ani. Eliberat în 1955, fără domiciliu obligatoriu. A doua oară arestat la 27 octommbrie 1958 și judecat la Oradea de Tribunalul Militar Timișoara. Vina: ajutor de infractor (a dat intențiuni unui preot condamnat în lipsă și fugar). A fost condamnat la 12 ani. A executat 6 ani. A fost eliberat la 30 iulie 1964. În cele două arestări a executat 9 ani închisoare. 10. Pr. Dominic Neculăeș, de la Fărăoani. 11. Pr. Gheorghe Coceanga, de la Fărăoani. 12. Pr.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]