909 matches
-
unită atât porție canonică ("eclejie"), loc de casă și de biserică, cât și „capeții” (catități de cereale) de la credincioșii lor constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților din Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764) a reușit să
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
posedă indubitabile conotații demiurgice cu trimitere expresă biblică. Fondul astral pe care se oglindește demiprofilul unui personaj puternic, inspirat parcă de statuile lui Michelangelo, ne plasează în zona începutului de lume. Trăsăturile puternic marcate ale chipului,barba ce curge în fuioare. Ochiul ce veghează neistovit și omniprezent, constituie argumente solide că ne situăm în prezența unui personak excepțional, apt să imagineze, să construiască și să domine un Univers veșnic. Este, în același timp, un „portret”al Artistului creator de frumos,o
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
acesta nu mai era satisfăcător în cazul folosirii în scop militar a parașutei, unde se efectuau mii de salturi. În 1941 Ștefan Șoverth asistă neputincios la prăbușirea sergentului Băjenaru, care își pierde viața prăbușindu-se cu o parașută Irvin făcută fuior. Puternic marcat de acest nefericit eveniment, Ștefan Șoverth devine preocupat de realizarea unei parașute cu funcționare sigură. În 1942 reușește să facă un prototip de parașută cu deschidere progresivă, cu care se fac multe lansări cu manechinul, fiind apoi utilizată
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
Dorojan s-a ocupat cu tălpuitul năticacilor și facerea diferitor feluri de opinci. Au existat femei care au tors și țesut la comandă. În anii grei ai războiului, în lipsă de alt material, s-au purtat poale și izmene din fuior care s-au confecționat în case. Costumația de duminica și sărbători, poale, cotrințe, bluze și șaluri din mătasă sau organdin, pentru fetele tinere și neveste, le-a cusut Doamna Iren a lu domnu Ionel, la oraș(Zrenjanin). În anul 1869
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
acestei unice creații folclorice: pădurea - simbol al lumii imaginare, fetele - simbol al gintei latine, somnul - simbol al uitării, al pierderii identității, cucul - simbol al indiferenței, șarpele - simbol al opresiunii, musca golumbacă - simbol al perpetuării și multiplicării răului, darurile - mreana și fuiorul de aur etc.
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
2 fețe și foarte diversă ca posibilități de expresie. Ea stă la baza multor soluții și invenții ornamentale și figurale, de cromatică și de tehnică inedită, moderne, în care să combine fire de lână, nailon, paie, rafie, talaș, sfoară, frânghie, fuior etc. cu fragmente de lemn, metal, sticlă, pietre sau chiar obiecte precum clopoței, cuie, sticluțe, rozete etc. Marea ei varietate actuală se înscrie între tapiserie murală, clasică (momentele ei strălucite fiind stilurile romantic și gotic ale Evului Mediu și cel
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
câmpului. Îmbrăcămintea lor diferă de a frătuților; ei poartă cămașă de bumbac lungă până peste genunchi, legată cu o curea peste mijloc, șubi albe, croite pe trup, cojoace scurte, pe cap poartă pălării și căciuli, iar frătuții poartă chimeși de fuior și lăor (?) mai scurte ce se leaga cu brăciri peste mijloc, poartă șubi cu gluga și cojoace largi și lungi și adesea clăbețe de miel pe cap". Damian Izverniceanu în cartea sa "Oltenii din Banat" (1935), ne face următoarea descriere
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
din Vârf, Gheoghe Bilan din Ganzova , Ion Dodolocu din Vârf, Gheorghe Bilan din Ganzova, Nicolce din Vidin (înfățișat apoi că trădător), Marin Lubenița și Nicolina Stambeana din Cosova, mosul Dumitru din Calinic și Goguta din Zlokutea, Mosul-Diura din Bracevat, Mihai Fuior din Iasenovat, Mosul-Stan din Rabova. Trebue să menționam că toate satele aci menționate din nordul Bulgariei, ținutul Vidinului, au fost și sunt până astăzi locuite de români. Numele persoanelor se văd clar românești. Vine, în al doilea rând, evocarea, cu
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
câmp înceta. Seara după cină, un grup de fete se adunau la un loc, „la gura sobei și la lumina unei lămpi, într-o casă apropiată (de regulă în casa unei văduve singure cu care fetele se tocmeau), își torceau fuiorul de cânepă și caierul de lână”. Aici avea loc și schimb de informații despre evenimentele petrecute în viața satului, sau era un prilej de încheiere a viitoarelor căsătorii.
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]