1,461 matches
-
din seria hipergeometrică; tot ce am mai avut de făcut a fost să redactez rezultatele, ceea ce mi-a luat doar câteva ore. Am vrut apoi să reprezint aceste funcții prin câtul a două serii; această idee era perfect conștientă și gândită; mă ghidam după asemănarea cu funcțiile eliptice. Mă întrebam care ar fi proprietățile acestor serii, în cazul în care ele existau, și am ajuns fără dificultate să formez seriile pe care le-am numit teta-fuchsiene. În acel moment, tocmai părăseam
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
p. 256) Capitolul 4 Școala între ceva și nimic 4.1. Educația ca narațiune Se vorbește de educație ca despre un proces de transmitere; sigur, referitor la transmitere există mai multe variante: transmiterea se deruleazăîntr-un cadru organizat anume, în modalități gândite ca fiind adecvate și deci eficiente, sub supravegherea sau coordonarea atentă a unor persoane cu pregătire de specialitate; firește, vorbim de școală, de curriculum, ca ansamblu de experiențe gândite să aibă un rol formativ, și de profesori; pe de alta
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai multe variante: transmiterea se deruleazăîntr-un cadru organizat anume, în modalități gândite ca fiind adecvate și deci eficiente, sub supravegherea sau coordonarea atentă a unor persoane cu pregătire de specialitate; firește, vorbim de școală, de curriculum, ca ansamblu de experiențe gândite să aibă un rol formativ, și de profesori; pe de alta parte, se poate vorbi și de o transmitere secundară, anexă a celei dintâi, care o însoțește, o completează și (eventual) o continuă; în acest caz, este indubitabilă prezența intenției
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale, mijloace), oferă non-servicii educaționale (mai concret, oferă instruire), rezultatul fiind non-absolventul (termen pe care îl introducem pentru a renunța la utilizarea termenului nimic, datorită conotațiilor sale negative). Toate aceste elemente trebuie gândite ca funcționând simultan, astfel încât acțiunea unuia "întreține" și sporește acțiunea celorlalte. Un non-loc poate fi descris prin absența unor caracteristici distinctive care să-l ancoreze într-un spațiu geografic anumit și într-un moment temporal specific. Fără să se revendice
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vorbi de o anumită resemnare la nivelul teoriei, de vreme ce eforturile de conceptualizare au fost orientate către încercarea de a sintetiza prin sintagma educație permanentă influențele celor trei forme ale educației: educația formală (rezervată din neputință activităților considerate neinteresante), educația nonformală (gândită ca o anexă a educației formale) și educația informală (prin acest concept se încearcă încă determinări cantitative în ceea ce privește influențele frecvent nefaste în registrul formării): "Educația permanentă este un concept care înglobează toate dimensiunile actului educațional atât sub aspect temporal prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
liderul are nevoie de o ierarhie care să-l susțină și de cooperarea membrilor grupului, care să-l urmeze (cu alte cuvinte, nevoii lui de a conduce îi corespunde nevoia celorlalți de a fi conduși); din aceste motive, școala trebuie gândită ca un spațiu complex, care să încurajeze constituirea de grupuri, constituirea de ierarhii și de relații de cooperare; reiese că arhitectura școlilor (la propriu), este la fel de importantă ca și geometria socială și afectivă a acestora; în fapt, ele sunt strâns
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
legate, consideră Gert Biesta: "Totuși, există o linie extrem de subțire între dorința de a aborda problemele sociale prin arhitectură și crearea unor forme noi de supraveghere și control care să limiteze oportunitățile acțiunii umane". (Biesta, 2006, p. 108) Există școli gândite să limiteze posibilitatea elevilor de a interacționa în afara ochiului atent al profesorului și există școli gândite să favorizeze interacțiunile ("întâlnirile") între elevi, dincolo și în afara supravegherii profesorului; în primul caz (exemplificat prin Mossbourne Community Academy din Londra) spațiul educațional este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sociale prin arhitectură și crearea unor forme noi de supraveghere și control care să limiteze oportunitățile acțiunii umane". (Biesta, 2006, p. 108) Există școli gândite să limiteze posibilitatea elevilor de a interacționa în afara ochiului atent al profesorului și există școli gândite să favorizeze interacțiunile ("întâlnirile") între elevi, dincolo și în afara supravegherii profesorului; în primul caz (exemplificat prin Mossbourne Community Academy din Londra) spațiul educațional este gândit ca unul colectiv, dar nu ca unul social (adică unul care să favorizeze întâlnirile, deci
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
social (adică unul care să favorizeze întâlnirile, deci creșterea densității țesăturii sociale); în al doilea caz (exemplificat prin Montessori College Oost din Amsterdam) spațiul educațional este gândit ca unul social, care să favorizeze întâlnirile întâmplătoare, spontane, lipsite de ritualul relațiilor gândite și permise de profesori. Un asemenea spațiu, al variabilității accentuate, în configurarea căruia funcția predeterminată este redusă la minimum, permite configurarea unor grupuri diverse ca geometrie și durabilitate, favorizând satisfacerea nevoii de leadership (deci de cooperare și competiție) a elevilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care pornește de la Nietzsche până la Platon, și de la Platon până la noi, traversând întreaga istorie a filozofiei, Heidegger arată că toate aceste doctrine nu sunt rodul extravagant al minții bolnave a gânditorului-poet, ci constituie sfârșitul esențial și ineluctabil al metafizicii occidentale, gândită riguros până la ultimele sale consecințe. De aceea, interpretarea lui Nietzsche ca moralist și psiholog este reducționistă și insuficientă, oricât de importante ar fi cuceririle psihologico-morale care îi sunt recunoscute (Klages); sau ca gânditor politic și critic al civilizației, oricât de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu poate fi condiționată de vreo determinare, concept sau definiție; aceasta este în esență ceea ce va alege să fie și ceea ce va deveni prin alegerea sa. Omul este ființa pentru care existența precedă esența și o determină. Existența și libertatea, gândite împreună în mod coerent, impun pe de o parte negarea lui Dumnezeu din moment ce, dacă ar fi admis, am avea eo ipso un principiu care ar determina esența omului înainte de existența acestuia și pe de alta, constrâng omul, abandonat sieși, să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Caracciolo și Luigi Pareyson, precum și școlilor respective de gândire. În operele amândurora, chiar dacă din perspective teoretice și cu argumentări diferite, analiza nihilismului ocupă o poziție centrală. Nihilismul este înțeles de amândoi ca o experiență decisivă a secolului XX. Aceasta trebuie gândită așadar până la capăt, în toate manifestările și consecințele sale, având convingerea însă că asimilarea teoretică a fenomenului deschide drumul depășirii sale. Această ultimă exigență explică legarea constantă fie la Pareyson, fie la Caracciolo de problematica sacrului și religiosului, în care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
direct și a celui cu minge că apărătorul nu urmărește faza, deci nu poate anticipa și nici nu intenționează să ocupe prim planul. În realitate, printr-o acțiune hotărâtă și energică, el Încearcă să intre În posesia mingii. Această acțiune, gândită, intenționată și calculată, trebuie efectuată rapid și cu certitudinea de reușită, deoarece prin ieșirea unui apărător din dispozitiv se creează un culoar, prin care atacanții pot Înscrie foarte ușor. Pentru a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
reprezintă o creație a oamenilor, el este posibil doar în cadrul comunității umane întrucât schemele conceptuale ale unui grup "poartă stigmatul contingenței în aceeași măsură ca și determinările genetice programate ale diferitelor specii de plante și animale"41. Diferența om-animal trebuie gândită și din perspectiva memoriei, care la animale este strict programată genetic, fiind specializată pentru a îndeplini cerințele specifice ale speciei, în timp ce la om este mai puțin specializată, dar este deschisă și multifuncțională 42. Mai mult decât atât, datorită memoriei, omul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acceptate modelele alternative de analiză a structurii și procesualității funcționale a învățării școlare. • Concepțiile moderne de clasificare a tipurilor/formelor învățării sunt axate pe matrici criteriale generatoare de modele productive, eficace pentru lumea actorilor educației. Condițiile învățării vor fi necesar gândite în modele operaționale rezultate din Țesătura și combinatorica lor nonrepetitivă pentru fiecare subiect care învață. • Proiectarea și aplicarea unui management strategic al învățării eficace se bazează pe seturi de strategii, metode, tehnici și proceduri stimulative pentru gestionarea câmpurilor experiențiale, substanțiale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
demonstrează spiritul, rigoarea autorului, capacitatea de sinteză și priceperea de a îmbina datele, documentele, exprimările orale spre a servi cititorului de azi și de mâine. Documentele inedite despre sat, biserică, școală, oamenii satului, personalitățile locale sunt într-o succesiune bine gândită și echilibrată, se constituie în mari merite ale lucrării. Ilustrarea cu fotografii sau xerografii ține de încercarea de a prezenta o contribuție personală cu adevărat remarcabilă. Cunoscându-l și apreciindu-l pe prof. dr. Dumitru V. Marin care se ocupă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
asemenea multor altor prieteni ai Sulmonezului, departe de a-i reproșa atitudinea sa de dinaintea exilului, i-o aprobau, i-o încurajau, i-o înflăcărau, în timp ce acum... și-au schimbat părerea. Dacă așa este "fie ca toate acțiunile tale, și cele gândite și cele mărturisite, să fie pe placul Cezarilor". S-ar putea crede că Ovidiu este sincer, că încearcă să se controleze și că, în ciuda dificultăților de care se lovește, vrea să adere și el pe deplin la o asemenea schimbare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mitralierea reciprocă dintre securiști și militari, dar și alte morți ciudate. De ce? Pentru a se legitima ceea ce K.G.B.-iștii aflaseră că este mai bine pentru viitorul comunismului în România. Prin urmare, "foarte multe dintre victime au fost sau inutile, sau gîndite diabolic, ca să creeze sînge. Este planul cel mai teribil care se putea studia și duce la îndeplinire" (Ibidem, p.41). În baza unui asemenea plan, specialiștii sovietici ar fi operat în întreaga Europă de Est cu o hermeneutică a fractalilor
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pe rând. Nu meritau viața, eu nu am făcut decât să scurtez sentința lor la moarte. Curat nu e nimeni. Fiecare, cred eu, are pe suflet una sau mai multe crime posibile sau foarte posibile. Că sunt adevărate sau numai gândite, ca om, ele sunt pasibile de o pedeapsă capitală. Nu cred altcumva. Mie nu-mi varsă nimeni binele în sticle ca, mai apoi, să-l sorb pe îndelete, seara, la un foc știu de mine și cu pușca încărcată! Nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu cadă în vâltoare, dar nu e sigur că nu spun și atunci câte ceva mărunt printre buze. Majoritatea femeilor vorbesc și prin somn, dar nu prea se înțelege ce spun. La academicieni, dacă nu au boala demagogilor, vorbele sunt bine gândite și argumentate prin documente, experimente de laborator, studii îndelungate etc. Unii portari și bodiguarzi vorbesc numai prin somn în timpul serviciului, alții vorbesc și se înțeleg de minune cu hoții și escrocii; vorbind, pun la cale fel de fel de "afaceri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
analiză O criză economică și financiară este cea mai bună dovadă că, minimal, politicile macroeconomice folosite de către autoritățile competente pentru economia reală - în această lucrare, restrângem, întrucâtva, conceptul de „economie reală” până la mediul de afaceri - nu au fost destul de bine gândite, dacă nu pentru a preveni intrarea în criză, atunci pentru a consolida suficient de mult structura și mecanismele economice astfel încât economia reală, în general, și mediul de afaceri în special, să poată suporta (ideal, practic fără nici un efect advers) impactul
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
clasele sociale (raporturi de producție) în interacțiunile din interiorul unui anumit cîmp (cultură, muncă, inegalitate "bărbat/femeie") de dispoziții și de sisteme de reprezentare. Comportamentele, opiniile, atitudinile sau reacțiile afective ale fiecărui actor din societate sînt în cele din urmă gîndite ca realizări și actualizări ale unor "programe" culturale care sînt așadar "incorporate" în conduitele de actori și ale căror origine și legătură cu raporturile de domnație și de putere sînt parțial necunoscute. Autonomia faptelor de reprezentare este totuși afirmată pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fizice. Healy critică prin această abordare atât concepția lui Mouzelis, cât și pe cea a lui Archer. În ceea ce-l privește pe cel dintâi autor, Healy argumentează că acesta interpretează greșit ideea principală a lui Giddens conform căreia structura trebuie gândită în termeni de reguli și resurse. Cât despre Archer, autorul crede că aceasta eșuează în definirea clară a conceptului de dependență de activitate. Relația dintre agenți și structuri, spune Healy, ar trebui mai curând definită ca una de superveniență. Spre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]