3,241 matches
-
-i căsăpesc de îndată. Păi, când mai vine câte unul dintre acești vajnici „vânători de ogradă” care foarte mândru de vitejia lui relatează reporterei că în ziua respectivă a împușcat nu mai știu câte zeci de mistreți ori sute de gâște ori rațe momite cu chemători electronice super sofisticate astfel că respectivele zburătoare nu mai au absolut nici o șansă ca să scape de moarte, îți mai vine ca să te lași convins de bunele sale intenții pe care le-ar nutri pentru poporul
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
de produse... Dragostea noastră devenise tot mai profundă, era un tot unitar, întâlnirile deveniseră o bucurie și despărțirile, până a doua zi, un coșmar. Abia așteptam să aibă loc nunta pentru a ne uni destinele și a locui împreună. Cu ajutorul gâștelor părinților mei și sprijinul unei verișoare de-a lor din Constanța, care a știut cui anume să le dea “cadou”, obținusem mutație în orașul Constanța, declarat la vremea aceea oraș închis de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe adresa unei mătuși. Acolo nu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
impus condiția să mă mut la ei la țară, dacă doresc să mă căsătoresc cu fiica sa, apoi să-mi fac o casă în curtea lui. Mă gândeam atunci, oare ce rost o mai fi avut să dea părinții mei gâștele la milițieni pentru mutație, dacă eu trebuia să locuiesc din nou la țară? “Până treci puntea, te faci frate cu Dracul!” - zice românul; așa am zis și eu, acceptând condiția, după ce m-am sfătuit și cu părinții mei. Cununia religioasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă, după ce mai bolborosi câteva cuvinte, trânti ușa, trase zăvorul și se tolăni în pat obosită după atâta trudă. A doua zi Leta lui Mandache își duse gâștele la apă, dar, cu cât se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup într-un colț noroios al gârlei. Înspăimântată de ce-i văzură ochii, își puse mâinile în cap și începu să urle disperată: - Aoleu, săriți, oameni
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Într-o pădure-ntunecată, Vulpea trăia, cam leșinată. Atât de foame îi era, Că doar din visuri se-nfrupta. Dormea, tânjind la iepurași, La rațe mari de pe imaș, La gâște multe, îngrășate, Și la găini împestrițate. Când foamea tare-o înghionti, Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că doar din
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că doar din visuri se-nfrupta.Dormea, tânjind la iepurași,La rațe mari de pe imaș,La gâște multe, îngrășate,Și la găini împestrițate.Când foamea tare-o înghionti,Pe loc din visuri se trezi,Porni agale pe cărare,... XVIII. PRIETENUL HAPSÂN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Doi prieteni se-ntâlnesc
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
se dezlănțuie prin ogradă. Găinile, începeau și ele a cotcodăci, caii începeau a necheza, vacile mugeau de mama focului de parcă le plesneau ugerele nemulse, oile începeau a behăi, porcii guițau ca puși în țeapă, rațele măcăneau, se mai trezeau și gâștele gârâind, și peste toate...începeau și câinii a lătra! Și să nu-ți vină să-ți iei lumea în cap! Cap de fier îți trebuia ca să faci față la toate cele. Iar când se sculau ai casei....atunci să te
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
norvegienii împodobesc brazi importați. Se scot cizmulițe în fața ușii, se agață șosete la gura căminului, se cântă colinde în coruri, se merge la restaurant cu colegii de serviciu. Unii se bucură și de-o jordiță, alții vor vin fiert și gâscă împănată. În puhoiul de obiceiuri exuberante, spaniolii trec aproape neobservați în propria lor țară. Dar nu și la ei acasă, aici e chițibușul. La loc de cinste, în fiecare cameră de zi, se amenajează ieslea, înfățișând nașterea Mântuitorului. Noi, când
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
o găină într-o paporniță. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuțe fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar băieții alergau prin clasă după berbec, încercând să-l călărească
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar băieții alergau prin clasă după berbec, încercând să-l călărească. În acea zi de martie, mai toată clasa adusese ouă, de se umpluse sertarul catedrei. Mai adusesem și eu două sticle cu vin, încât monitorul general
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
luat câteva ouă din sertarul catedrei și a început să arunce în celălalt băiat. Sportul acesta a plăcut copiilor, care, în scurt timp, au transformat clasa într-un câmp de luptă cu ouă. Și pe acest fond cu proiectile fragile, gâsca zbura peste bănci, găgăia speriată, iar berbecul lui Ionel behăia și da cu coarnele, alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieți după el, agățați de coarnele sau de lâna lui. Râsete, țipete, plânsete, răcnete. Și ouă aruncate. Iar peste tot
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
este maică-ta? Din continuarea raportului, identificarea „mămichii” de pe catedră și constatarea dezastrului din clasă, domnul Arsu s-a edificat complet cum stau lucrurile cu noi. L-a trimis acasă pe Ionel cu berbecul lui și pe Gogu, cu gălăgioasa gâscă. Apoi a trimis două fete la soția lui, coana moașă, ca să aducă un lighean cu apă, cârpe, mătură și făraș. După ce au venit fetele, a organizat curățarea catedrei și a băncilor de ouăle explodate. În acest timp a intrat pe
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
din naturăAre umbră pe pământNumai soarele...... XVI. AJUTOR !, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012. Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Citește mai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
se poate! Își vârâ capul într-un dosar și mormăi: visul meu de-azi noapte! Și două cute verticale îi apărură-ntre sprâncene. Mașinal, răsfoia un dosar și gândea: ce tot aștept de la ăsta? Tipul trece prin sentimentele mele ca gâsca prin apă. Ori este un prostănac, ori un orbit de îmbogățire rapidă. --Cum credeți, domnu Mărășteanu, cum credeți. E normal să vă vedeți de treburile importante care vă copleșesc. Râse forțat: și eu credeam că pot să vă rețin la
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
se poate! Își vârâ capul într-un dosar și mormăi: visul meu de-azi noapte! Și două cute verticale îi apărură-ntre sprâncene. Mașinal, răsfoia un dosar și gândea: ce tot aștept de la ăsta? Tipul trece prin sentimentele mele ca gâsca prin apă. Ori este un prostănac, ori un orbit de îmbogățire rapidă. --Cum credeți, domnu Mărășteanu, cum credeți. E normal să vă vedeți de treburile importante care vă copleșesc. Râse forțat: și eu credeam că pot să vă rețin la
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
pământul, În vârtejuri paie zboară, Păsările se-nfioară. Speriate de furtună, Vrăbiile-n pod se-adună; În văzduh, pentru o clipă, Cârduri de prigorii țipă. Și-apoi tună iar și iar, Făcând totu-n jur bizar. Dar pe prispă, mofturoase, Patru gâște rușinoase Se roagă în gând să vină, Și discret, discret se-nchină, Ploaia, să se răcorească, Iar pământul să rodească, Iarba să se facă-naltă, Pește mult să-noate-n baltă Și-n șuvoiul negru-al ploii Să se-nece
ÎNAINTE DE PLOAIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372240_a_373569]
-
lungul mătcii Stejerelului, pârâu ce da numele satului și trecea pe lângă el, acum, ca și altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul livezii cu meri, peri și pruni văzu profilându-se casa în care s-a născut
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
ce să vă răsplătim bunăvoința, boierule? - Vă păsuiesc până va crește mare. Atunci îl iau argat la grajdurile mele. - Ce suflet bun ai, boierule! - Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... - Dar n-avem curte... - Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădurea alăturată, faceți-vă gard, coteț de păsări și un țarc, că vă dau o capră cu lapte pentru prunc și câteva găini. De-acum înainte sunteți cu adevărat
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
-și plânge-n frunze stejarii desbrăcați. Pătulele trosnesc de rod, muncit, bogat; Ogoarele sunt negre de brazde, de-a lungul și de-a lat. În nopți adânci, când gerul dă să muște, În șiruri lungi se-aude un gâgâit de gâște. Este frumos și bine; este toamnă. Acum mă simt bogat, distinsă Poezie, Doamnă ! Îți pun o coroniță - curcubeu -. E darul ce-l pot da din tot adâncul meu. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SEPTEMBRIE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SEPTEMBRIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374751_a_376080]
-
ce trecea sub îndemnul soarelui. Din gospodăriile tuturor, se auziră în curând orătăniile și vitele ce-și pretindeau dreptul la hrana zilnică. În curând porțile se deschiseră pentru a elibera în poiana întinsă, turme gălăgioase și entuziaste de rațe și gâște, ce-și își înfoiau penele de bucurie și mulțumire, povestindu-și care mai de care, aventura nopții abia trecute. În grajduri, laptele începu să curgă șuvoaie calde și dulci în gălețile imaculate, sub mâinile experte ale gospodinelor. Alexandra își trase
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
decor plăsmuit de sfânta natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
seară Vine o lume de mistere. Însă rămân român eu totuși Și mă prefac că nu pot crede În ape înstelate-n lotuși Și-n pagode din piatră verde. Dar sufletul așa mă-ndeamnă Spre secole-n uitări pierdute De parcă gâștele în toamnă Fug înspre sud pe întrecute. Și zângănesc meridiane Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
sa brută secularii copaci ai pădurilor virgine. Și, o altă cugetare, care te-ar face să surîzi, dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Bate gongul, Fă/spune ca mine? (vezi și posibilitatea exersării pronunțării unui sunet în structuri repetitive de tipul ,,Luna lacul luminează,/lebăda pe el plutește,/ Lunecând pe luciul apei,/Capu-n pene-și odihnește.296), Focul și vântul, Cocoșul și gâsca, Șarpele și albinuța, Trenul și vântul (exersarea pronunțării corecte a unor sunete)297 etc.; corespondența sunet literă: recunoașterea raportului, familiarizarea cu acesta, recunoașterea literei și exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul corespunzător în poziții diferite, scrierea literelor, a unora dintre
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]