23,329 matches
-
extrem de amuzante, multe dintre ele încărcate de ironie. Haz de necaz, cum ar zice românul. Pe lângă asta, din Invincibilii ne putem extrage și câteva lecții serioase. Philippe este un aristocrat înstărit care, în urma unui accident de parapanta, rămâne paralizat de la gât în jos. El învăța împreună cu Driss, noul lui îngrijitor de culoare, lecția prieteniei fără bariere, lecția despre adevăr și frumusețea lui, despre cum să înfruntăm cu simțul umorului, cu sinceritate și curaj greutățile cu care viața ne pune față în
Invincibilii [Corola-blog/BlogPost/97165_a_98457]
-
le găsești pe Peaches Geldof și pe Jameela Jamil, adică fix purtătoarele minunatelor rochii foxy pentru care erau cunoscuți pînă acum un an. Acum au trecut la lână, pentru anotimpurile mai friguroase, alăturând-o tweed-ului, învăluind silueta și răsfățând gâtul înfășurat în mari gulere, în timp ce talia este bine marcată de curele. Amy Molyneaux i-a zis "apocalyptic romance of winter".
PPQ ne invită în sezonul acesta la blues [Corola-blog/BlogPost/97267_a_98559]
-
Stone este fără doar și poate un regizor căruia nu îi plac gratuitățile. Filmele sale sunt dure, unele viscerale, dar realitatea pe care ți-o prezintă ție ca și spectator (în unele cazuri pur și simplu ți-o îndeasă pe gât) e cât se poate de veridică. Iar Savages nu face excepție de la stilul consacrat al lui Stone: avem de-a face cu personaje puternic conturate, o lume în care violența pândește după fiecare colț de stradă, intrigi periculoase. Pacifistul Ben
pe cât de brutal pe atât de bun [Corola-blog/BlogPost/97396_a_98688]
-
aduc sănătatate și protecție împotriva bolilor. Totodată, cele două culori împletite simbolizează dragostea și ura, viața și moartea, binele și răul. Se spune că mărțișorul vestește sosirea primăverii, iar tradiție spune că părinții le leagă copiilor câte o monedă la gât sau la mână, pentru ca ei să aibă noroc întregul an, să fie sănătoși și curați ca argintul odată cu sosirea primăverii, iar peste vară să nu îi apuce și scuture frigurile. Acest gest se face de regulă în zorii zilei, până la
Primăvara la Oradea [Corola-blog/BlogPost/97615_a_98907]
-
furt. În același timp, îl poți scăpa din mână și poate suferi șocuri care nu sunt deloc indicate pentru componentele lui interne, asadar este bine că aparatul foto să aibă o bandă de protecție care să îl țină atașat de gâtul fotografului, cât și o geantă potrivită tipului de dispozitiv. Soarele și nisipul Ecranul LCD nu trebuie să stea în soare. Foarte puține aparate foto sunt concepute să reziste la temperaturi mai ridicate de 40 de grade. Principala problemă este supraîncălzirea
Protecţia aparatului tău foto în vacanţele de vară [Corola-blog/BlogPost/97713_a_99005]
-
asigurându-se astfel că fanii vor fi cuprinși de fiori la fiecare vers și vor cânta împreună cu ei. Așa s-a și întâmplat și n-a contat pentru nimeni că a doua zi dimineață s-au trezit cu dureri în gât de la cântatul pieselor “Drumuri de noroi” sau “Orașul 511”. Zâmbetele ce se instalaseră pe fețele tuturor după ultimul acord de chitară și ultima plecăciune a băieților le-a luminat chipurile pentru câteva ore bune și toți s-au declarat mai
Alternosfera te-a chemat la Arenele Romane [Corola-blog/BlogPost/97709_a_99001]
-
nu încerci să mă convingi,Că-ți pasă de-ale ... IV. COPILĂRIE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017. Copilărie, fată cu pletele în vânt, Cu fustă creață și picioare goale, Cu margarete înșirate după gât Și flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău joc Eu am intrat vrăjită și zglobie, Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat pe deal zurlie. Eu te-am
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
încetinit-aspirare. Efectul i se înscrie printr-un ușor spasm pe figură. Repune laleaua voluptoasă pe luciul barului, lăsându-și nările nemișcate la meritată odihnă. Ca la un pătrar de ceas reia tactica. Dibuiește cupa gingașă ce-o poartă atârnată la gât de-un lănțug. O apucă de tortiță, îmbiindu-i concavitățile cu vinul roșu. Un tremur în braț, o slăbiciune-n priviri se-nalță drept semne grăbite dinspre ceșcuța-i de-argint. Precaut, nu atinge defel marginile-nguste. Privește intens, îndelung
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
scăpare... Se-mpiedică! De ce, nu prea știe. Neputerea o-nvinge. Îngrozită, strivită de cer, totuși percepe gâfâieli, pași de urmăritor. Și clipele zboară... Năucă, se vede surprinsă... smucită de părul sângeriu în lumina rece a lunii... Un braț îi prinde gâtul în menghină. Totuși, mirarea ei tremură doar asupra mirosului de trabuc aspru care biruie aerul sărat... Identificare inutilă în timp ce gâtu-i trosnește. Sfârșește în valuri, cu ochii deschiși, perisabile smaralde pe pat de alge brune... * -Cum, ați găsit un cutter de
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
de colo-colo alergând și-ncurcându-se adeseori în acele ceasornicului gării - indicând o oră demult trecută - într-un zadarnic efort corector. Și curge ziua calmă-n depărtări cu pescărușii lunecând pe unde sub albele priviri răsărite din trunchiurile scurtate de gât ale urmașilor lui Sancho Panza ce-au năpădit ca gușterii la soare terasele mirosind a hamei să-și exerseze de sub scutul din străbuni moștenit măiestria loviturilor în lupta cu morile de vânt ale timpului grăunțe de vorbe de nimeni ascultate
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
Picurând din coapsa curbă Sub arcuș a ei povară, Lângă floarea din fereastră, Lung, suspină o vioară. Un căluș ca abanosul Îmbufnat și încleștat, O cuprinde în strânsoare Prea dramatic, pasionat. Coardele i se revoltă Mult întinse pe-al ei gât Și-l cheamă, gălăgioase, Să le țină de urât. Doar arcușul, nestatornic, Cu-ale lui plete prea lungi, Le răsfață, cu migală, Să tot stai, de drag, să plângi. Rapsodie la fereastră Împreună născocesc Și își cântă-n disperare, Cum
VIOARA ŞI ARCUŞUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383705_a_385034]
-
cap se transformau în pisoiași care miorlăiau jalnic. Eu am început să râd...să râd...După ce ai terminat cu ei, ai coborât de pe cal, ai aruncat paloșul în iarbă și te-ai apropiat de mine, zâmbind. Mi-ai mângâiat părul, gâtul, pieptul...tot corpul. Și mi-ai dat jos cămașa asta. delicată...mâna ta era ca un fulg...respirația, de foc...sărutările tale mă electrizau. Cum mai sărutai!..ochii...gâtul...umerii...sânii...coapsele...picioarele...tălpile...Ah! Și acum mă trec fiorii
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
și te-ai apropiat de mine, zâmbind. Mi-ai mângâiat părul, gâtul, pieptul...tot corpul. Și mi-ai dat jos cămașa asta. delicată...mâna ta era ca un fulg...respirația, de foc...sărutările tale mă electrizau. Cum mai sărutai!..ochii...gâtul...umerii...sânii...coapsele...picioarele...tălpile...Ah! Și acum mă trec fiorii... Iar tu, aveai un corp strălucitor. Deși în pijama, parcă erai un zeu...Însă,”jucărelul” îl aveai ca al tău... Cel real. Ca atunci când vii la mine înfierbântat. Și
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
Nu zic nimic, pentru că...de, este șefa! Că-mi vine atunci să-ți arunc cu pixul în ochi și ei cu dosarul în fundul ăla gol. Sau...dacă nu e ea, atunci cine? Strâmba aia de Maricica? Mereu se agață de gâtul tău, ca fasolea de arac. Ce aș rupe eu un arac pe labele ei! Își închipuie că sunt o bleagă. -A fost vorba că nu te superi. -Nu mă supăr, nu mă supăr, spune! Stai,să ghicesc! Nu cumva e
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
dispus să-ți asumi riscul? Dacă da, eu nu mă supăr, da’ nu răspund pentru tine nici în fața Curții Marțiale... Revoluționar 1 : De glume îți arde-acuma... Ba te superi, ba nu te superi... Revoluționar 2 : Ia și trage un gât ca să te mai încălzești și ciocu’ mic! (îi dă o sticlă de trei sferturi pe jumătate goală, de bună seamă cu vodcă) Revoluționar 1 : Așa, pe nemâncate...!? Revoluționar 2 : Mai faci și mofturi....!? Ăi fi vrând și-o friptură la
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
iese nimeni din bârlog...!? Se-acund toți ca șobolanii...S-ar putea ca și ceilalți să creadă ca și noi că e o capcană, ce zici? Nu se poate, trebuie să crăpe vreunul...Crezi că numai tu ești cu inima la gât și lihnit de foame!? (apare un individ în cadru și cade jos secerat de gloanțe) Revoluționar 2 : Poftim! Câți vrei să mai cadă? Revoluționar 1 (se apropie aplecat îl târăște și îi palpează vena jugulară) : Brrrr... Revoluționar 2 : Ăsta e
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
că azi se reaprinde focul sacru, azi te voi încorona și declara zeiță. - Zeiță? întreb eu râzând, cuprinzându-l cu brațele, lipindu-mă mai tare de el. - Da! Zeița iubirii, Venus, îmi șoptește el înflăcărat, sărutându-mă pe față, pe gât. Apoi depărtându-se puțin mă privește direct în ochi să-l văd bine că nu minte și adaugă: De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, tu chiar semeni cu Venus pictată de Tizian... Cum să-ți spun? îmi placi
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
pui ceva în oală? - Aaa... Poetule, ți-ai întâlnit muza? Fără să aștepte răspuns, pescarul sări în picioare și scoase din apă un pește cât degetul său mare. - Căldura asta, bodogăni bărbatul desfăcând cu o mișcare scurtă cârligul prins în gâtul peștelui și aruncându-l înapoi în apă. Cât a scăzut apa asta, ai văzut? Da’ tot am prins niște bucățele bune, vrei să le vezi? Poetul privi plasa ridicată din apă, admirând zbaterea luminoasă a prăzii de pe fundul ei. Își
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
și așa. Se așeză și el și pescuind repede țigara de pe marginea scrumierei, reîncepu să fumeze. - Fumezi ca un șarpe, de-asta ești așa de slab - spuse Vadim aruncându-i o privire și după ce ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi, aruncând o privire spre ecranul televizorului, spuse cu voce
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
spatele meu - N-o lua și tu chiar așa... - Dar cum? Cuuum?! tunase vocea lui Vadim. Tăcerea din cameră era tocată mărunt dinspre televizor, de chicotele unei reclame. Scrumiera lui Florin se umpluse de mucuri de țigară. Vadim dădu pe gât restul paharului și-și lăsă capul pe pernă, ca și cum vorbele rostite l-ar fi secat de energie. - Poate că ai dreptate și am greșit și eu - își regăsi cu greu vorbele Florin, aruncându-i o privire neliniștită, dar gestul de
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
plec? Știi ce mi-a răspuns, tanti? “Chiar, putoarea dracului!” Violeta a izbucnit în hohote de plâns. După câteva clipe, a continuat: simțeam că se-nvârte camera cu mine. Capul îmi vâjâia și mi s-a pus un nod în gât. Simțeam că mă sufoc. M-am prăbușit pe un scaun, tremurând. Cred că un minut sau două am stat așa, pe când el mi-a întors spatele și s-a dus la casetofon, deschizându-l. Cânta un vals de Strauss și
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
cu Eminescu sărutându-i versul / iar nu slăvindu-l de neînțeles / căci ce-a fost el, n-a fost eres / și sărutare de pământ îi fuse mersul”) și pe ARGHEZI („El este o arcă / a cuvintelor desperecheate, / a substantivelor cu gât de girafă / și a verbului / înșurubat pe ghinturile / gâtului de copil nou născut / urlând și cerând lapte...”) Dacă pentru Nichita, poeticul unduiește-n revărsări de tremolo: „Străvulturul / vulturelui / Străiarba / ierbii / Ochiul deschis / în pântecul / Verbului...”, pentru noi, cititorii săi, El
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
de neînțeles / căci ce-a fost el, n-a fost eres / și sărutare de pământ îi fuse mersul”) și pe ARGHEZI („El este o arcă / a cuvintelor desperecheate, / a substantivelor cu gât de girafă / și a verbului / înșurubat pe ghinturile / gâtului de copil nou născut / urlând și cerând lapte...”) Dacă pentru Nichita, poeticul unduiește-n revărsări de tremolo: „Străvulturul / vulturelui / Străiarba / ierbii / Ochiul deschis / în pântecul / Verbului...”, pentru noi, cititorii săi, El, Raza Nichita, rămâne un jeune noble, „un cascador / al
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
este una cât se poate de gravă. “Vedeai numai morți. Într-o zi, când m-am trezit și am ieșit în fața blocului, am văzut un om plin de sânge. Când i-am ridicat capul, am văzut că fusese împușcat în gât. Nu am mai putut să-i fac nimic. L-am lăsat acolo și am plecat”, își amintește, îngrozit, Hashim. Nu are nicio orientare politică, ține doar cu familia lui și lupta pentru viață. Poliția este din 200 în 200 de
SIRIA ! Crime de război în văzul lumii [Corola-blog/BlogPost/94062_a_95354]
-
De semnalat și ostilitatea autorităților față de presă, de unde și nevoia de cenzură. Este citat cazul unui gazetar străin, Annibale Capello, căruia i s-a tăiat mâna, i s-a smuls limba și apoi a fost spânzurat, agățându-i-se de gât o inscripție prin care era numit mincinos și calomniator. Astăzi, slavă Domnului, cu cenzura am cam lămurit-o, dar nu cred că vom reuși să ne lămurim pe deplin câtă răspundere pentru cuvântul tipărit trebuie să poarte cei care risipesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]