1,263 matches
-
identificare a stimulului fie că individul încearcă să-l ignore sau nu, probabil fără a fi necesară atenția în această procesare. Această metodă este un studiu formal asupra “problemei cocktail party ului" descrisă de Cherry (1953). La petrecerile mari și gălăgioase ascultarea mesajului unei persoane concomitent cu ignorarea celorlalte conversații, este adesea destul de dificilă. Dar, cu ceva efort, diferitele conversații pot fi separate. Uneori se întâmplă totuși ca alte mesaje să nu poată fi ignorate, ca de exemplu când îți auzi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sens"109, cât și structura internă a piesei, conținând, în dezacord flagrant cu estetica tradițională, scene de câte o singură replică absolut nerelevantă. Aceleiași intenții parodice îi este subordonată, într-o oarecare măsură, și transformarea personajului în nonerou, în clovn gălăgios sau în marionetă neputincioasă, într-un infrapersonaj, în măsura în care el vine în contradicție cu personajul din teatrul tradițional.110 Finalitatea satirică a piesei, observată de o bună parte a criticii, este acceptată de autor cu precizarea: "nu e vorba, în mintea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care, literal, este elogiativ, străbătut de entuziasm. Exprimarea disprețului se face astfel cu eleganță, măgulitor, prin intermediul ironiei "urbane". Caragiale se detașează, așadar, de practica gazetăriei injurioase și de lumea zgomotoasă, "scoasă din țâțâni", veșnic amatoare de scandaluri, ,,revuluții" sau chefuri gălăgioase și impregnate de un mahalagism care îi repugnă. Violenței verbale și afirmației ostentative, Caragiale îi preferă subtilitatea ironiei care ,,joacă în satira socială a lui Caragiale, rolul sugestiei din poezie"164, după cum sesiza Șerban Cioculescu. În schițele Mici economii, Cadou
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
graniță, pe pământul nimănui. I-am spus: — Vă supărați dacă vă Întreb de ce țineți apartamentul ăsta? Ea veni În pași de dans Înapoi spre canapea și se așeză. — Păi, domnule detectiv particular, Hermann Îi consideră pe prietenii mei cam prea gălăgioși. El lucrează mult acasă, la reședința noastră din Dahlem, la diverse ore, așa că eu Îmi primesc musafirii aici, ca să nu-l deranjez. Sună cât se poate de logic. Ea suflă un nor de fum spre mine din fiecare din nările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cauză, despre tristețe însorită" sau despre "lumină amară". Pentru mine nu sunt niște paradoxuri. Am o imagine rudimentară despre fericire, dar în cele mai adânci tristeți am găsit și motive de recunoștință. Am fost, în același timp, zgârcit și generos, gălăgios și tăcut. Am declarat că sunt un anticălător și am scris cărți de călătorie. N-am avut nimic complet, dar am fost ferit de sărăcia totală. Unora le-am putut părea un om cu voință, dar numai eu știu câte
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
bine aș stinge lumina, m-aș putea dezbrăca și pe întuneric, inima îmi bate cu putere numai la gândul, Era seară când am intrat în dormitor și nu prea înțelegeam cum de e atâta liniște, de obicei băieții sunt tare gălăgioși, parcă mă priveau pe mine, ridic din umeri, încep să mă dezbrac, îmi dau jos pantalonii și mi-i pun cu grijă pe speteaza scaunului, sunt pantalonii mei cei buni de școală, chiar dacă au început să lucească deja de atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
necunoscută mie, cinzeci și trei, cinzeci și patru, nu-mi pot dezlipi ochii de la degetele delicate ale acestei femei ce-și aprinde cu atâta misterioasă încetineală o țigară de la bricheta zippo, daddy, come to see something! o familie de americani gălăgioși urcă înaintea mea, coming, șaizeci și unu, trei generații de artiști au muncit la ridicarea bazilicii, și-mi vine s-o întreb direct pe această fată, am făcut-o sau nu acolo pe balustradă, în picioare, cum susține Boris, șaizeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sunt în pragul unei aventuri. Și acum, în clasa a IV-a, sunt emoționată în prima zi de școală. Împletesc în gând clipele de neuitat ale vacanței cu vorbele calde, sfătoase ale doamnei învățătoare. În jurul meu, același râu de copii gălăgioși. Doar eu, cu ochi ceva mai maturi, încep să văd că mă îndepărtez de curiozitățile, poznele și spaimele anilor din urmă. Parcă înțeleg mai clar ce daruri sufletești primesc din acest loc, ce importanță au cuvintele doamnei învățătoare, cât de
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
fi însemnat să port haine normale, dar fără costum și cravată, ar fi însemnat idile amoroase și un număr de kilometri per diem parcurși într-o mașină fără însemnele poliției. Cei de la Arestări urmăreau indivizi cu adevărat periculoși, nu bețivani gălăgioși și labagii exhibiționiști din fața stabilimentului Midnight Mission. Departamentul Arestări însemna să lucrezi în biroul procurorului districtual, să fii cu un picior în Biroul de Detectivi și să cinezi cu primarul Bowron seara târziu, când devenea sentimental și avea chef să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ducă prin secție și să mă scoată afară. Era în amurg, iar cerul Tijuanei era deja luminat de neoane. O mașină de patrulă Studebaker trase la scară. Fritzie și Bill mă împinseră pe bancheta din spate. Șoferul porni cea mai gălăgioasă sirenă din lume, apoi îi dădu blană. Am luat-o spre vest, am ieșit din oraș și ne-am oprit în mijlocul unei parcări cu pietriș, în formă de potcoavă. Niște polițiști din TJ, în cămăși kaki și pantaloni de călărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ieftină pe undeva prin zona mea de patrulare. Dacă nu-mi ieșea în cale pilangiul ăla fantomatic, aș fi putut s-o țin așa la nesfârșit. Eram în parcarea de la Duke’s Drive-in, cu ochii pe un grup de parașute gălăgioase care stăteau în stația de autobuz, la nici zece metri de mine. Stația radio era oprită, iar din difuzoarele restaurantului răsunau acordurile orchestrei lui Kenton. Umiditatea din atmosferă îmi lipise cămașa de trup. Nu mai arestasem pe nimeni de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
26.09.1960 Ce zici, prea divine, acum, că te văd În carne și oase, Mai poți să mă-nveți cum să stau de vorbă cu zeii? (Nu pot să intre ca tine În forme fragile, nemuritorii!) Gândurile se sparg gălăgioase de marginea lucrurilor, Culorile-și schimbă nuanțele tot mai murdar, În râuri se-ncinge materia la soarele-același Pe câmp crește iarba ferice cu iepurii-adormiți pe răzor Doar eu nu știu de ce dracu-ncolții din sămânță De ce Întâmplarea mă-mpinse afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aveam timp, trebuia să mergem la scăldat, expediția aceasta fiind amânată pentru Întors. Pe căi Întortocheate, printre tufe sălbatice de bozii, crescute tropical, În care auzeam sâsâituri suspecte și cum se mișcau șopârle, gușteri și chiar șerpi la trecerea noastră gălăgioasă, În șir indian, ajungeam deodată În buza unei văi, de unde se vedea departe linia argintie a Oltului Înconjurând insula, iar mai aproape, izbindu-ne drept În față, albe, neînțeles de albe, zidurile mânăstirii de maici de la Clocociov, izolată ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imploră Leigh. Începuse să o doară capul de la vinul roșu oferit de Nicholas din partea casei și știa că nu era decât o chestiune de timp — de minute, probabil — până ce prietenele ei aveau să se transforme din simpatic de amețite în gălăgioase de bete ce erau. Adriana și Emmy se uitară iar una la alta și râseră pe înfundate. Haide, Marcia, zise Adriana clătinându-se în timp ce se ridica în picioare și trăgând-o pe Leigh de braț. Poate o să te învățăm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
s-o uimească pe Leigh. El zicea că i se trage dintr-o copilărie înconjurată de haos, când a învățat să adoarmă în zarva făcută de cei doi părinți, două surori, o bonă care locuia la ei și trei câini gălăgioși. Poate. Dar Leigh credea că mai degrabă era vorba de conștiința lui liniștită și de traiul lui ordonat și, dacă era să fie sinceră, de faptul că viața lui nu era tocmai stresantă. Cât de greu ar fi să dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
unde fuseseră Împușcați sau tăiați cu baioneta. Jim se opri lîngă un șanț de irigație puțin adînc, În care zăcea un soldat din aviație cu mîinile legate la spate. Sute de muște Îi devorau fața, acoperind-o cu o mască gălăgioasă. Desfăcîndu-și batonul de ciocolată și gonind muștele de pe față cu revista, Jim merse printre trestiile de zahăr. Zeci de japonezi zăceau morți În urzici, de parcă ar fi căzut din cer, membri ai unei armate de tineri Împușcați cînd Încercau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la cinci săptămâni de Roscoe, de la Roscoe and Belle - era vopsit Într-o nuanță de roșu mult mai aprins decât cea a lui Ronnie. Toată lumea era de acord că i se potrivea ca o mănușă felului ei de-a fi gălăgios și cu mult tupeu. Purta haine bine croite și largi și scumpe, care Îi scoteau În evidență talia de viespe dar nu se strângeau sau nu se lipeau de corp În locurile unde nu trebuie. În seara asta era elegantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
chiar. N-am găsit momentul potrivit, dar o să-i spun imediat ce mi se pare că-l găsesc. Promit. NIGEL era un bărbat robust și blând Într-un costum de afaceri gri imaculat cu o cravată nedefinită. Era exact opusul tipilor gălăgioși, extrem de amuzanți - dar, În ultimă instanță distruși emoțional - cu care ieșea Sylvia de obicei. Nu era chip să eviți concluzia: Nigel era plictisitor. La cină au discutat despre diferența dintre evaziune fiscală și evitarea plătirii taxelor, beneficiile donațiilor și dividendelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Antolín S. Paparrigópulos era ceea ce se numește un erudit, un tânăr care avea să-i dăruie patriei zile de glorie punându-i în lumină gloriile cele mai ignorate. Și dacă numele S. Paparrigópulos nu răsuna încă printre cele ale tineretului gălăgios care, cu zgomotul său, voia să atragă atenția publică, explicația era că el poseda adevărata calitate intimă a forței: răbdarea și respectul față de public și față de sine însuși îi erau atât de mari, încât își amâna ora prezentării sale până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să creadă În el, Încercau să-l Împingă Înainte și sufereau pentru felul În care Își irosea talentul. Pe bufet, pe polița căminului, pe rafturile cu cărți erau fotografii cu Uri Gefen, În uniformă sau fără. Era un bărbat masiv, gălăgios, care emana o afecțiune fizică brută, ce trezea În copii, femei și chiar În bărbați dorința de-a fi Îmbrățișați de el. Semăna puțin cu actorul Anthony Quinn. Afișa Întotdeauna o jovialitate grosolană. Avea obiceiul să atingă tot timpul oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
plină, tenorală, de cantor, din cauză că respira greu. Adevărat, e un bătrân limbut, un dandy pisălog, un fustangiu, care pe lângă altele suferă de o orbire politică de dreapta cu totul enervantă, plină de autosuficiență. Și cu toate astea, În felul lui gălăgios, e un om generos și plin de bunătate. Îți Îndeasă bancnote prin buzunare În timp ce-și bagă nasul În iubirile tale și Încearcă să-ți organizeze viața. Dar unde ai fi acum fără el? Taxiul opri la stop la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
polonezii ăștia antisemiți? N-au Învățat nimic și n-au uitat nimic. Ați auzit la radio ce-a spus cardinalul ăla din Varșovia despre mânăstirea de la Auschwitz? A reluat Întocmai vechile lor melodii: de ce se Înghesuie evreii, de ce sunt evreii gălăgioși, de ce instigă evreii toată lumea Împotriva bietei Polonii, de ce Încearcă evreii din nou să facă averi de pe urma morților lor, că doar au fost uciși și milioane de polonezi. Iar drăguțul nostru de guvern, cu servilismul lui evreiesc demodat, a Închis ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Orion. Era sigur că Jean Gabin nu-l va dezamăgi. Dar de unde trebuia s-o ia pe Annette? Sau pe Nina? Se pare că era nevoit să-l lase baltă astă-seară pe Jean Gabin. Un băiat și o fată, tineri, gălăgioși, Îl ocoliră pe Fima care Își târșâia cu greu picioarele pe lângă clădirea Beit Hamalot, nu departe de vechiul parlament. Băiatul spuse: —În regulă. Atunci renunțăm amândoi. Iar fata: Acum nu mai ajută la nimic. Fima grăbi pașii, Încercând să fure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ar fi neajutorarea mea. E o coincidență, oare chiar coincidență, că soții amândurora se află acum În Italia? Cine știe, poate s-au Întâlnit acolo? Poate chiar În clipa asta stau amândoi, Yeri Tadmor și Uri Gefen, Într-un grup gălăgios de israelieni, În aceeași cafenea din Roma, și fac schimb de povestiri suculente despre dragoste și disperare. Sau se contrazic referitor la viitorul Orientului Mijlociu, iar Uri se folosește de argumentele Împrumutate de la el. Poate că rolul meu, În cadrul acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
până la gât În afacerea Lavon. Migdalul din spatele bucătăriei din apartamentul nostru din Kiriat Yovel Înmugurise. Iar cerul, la fel ca și astăzi, era limpede și albastru. Dimineața dăduseră la radio cântecele Șoșanei Damari. Iar eu am plecat cu un taxi gălăgios la ginecologul acela rus din strada Profeților care mi-a spus că Îi amintesc de Giulietta Masina. După două ore și jumătate m-am Întors acasă, Întâmplător chiar cu același taxi cu o fotografie mică a prințesei Grace de Monaco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]