11,048 matches
-
Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două „funduri” sunt despărțite printr-un gard, la fel de vechi și scâlciat ca și veceul pe lângă care abia trecuse. Toată reflecția asta despre fundurile curților lor, o făcuse el mai demult, acum nu-i arde de filozofie... și nici de glumă. E nervos... E supărat pe Păsărilă... pe
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
bodogănește Clăpăugea, cu voce scăzută dar plină de obidă, în timp ce pășește apăsat spre locul cu pricina, îndepărtând, când și când, din reflex, câte o creangă de prun ce tinde amenințător săi scoată ochii. - Fiu, fiu, fiuuuu, fiu!... fluieră el pe lângă gard „parola de recunoaștere”, cu speranța că-n clipa următoare va vedea silueta deșirată a vecinului său ițindu-se printre rândurile de vie, camuflând cu mâna gâtul „jumătății” de țuică de corcodușe, ce ar trebui să tindă să-i iasă rebelă dintr-
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
din păcate și cu același rezultat. Resemnarea și speranța se luptă pe viață și pe moarte, în sufletul său. O parte din el și-a luat adio de la țuica lui Păsărilă, însă o altă parte n-ar pleca încă de lângă gardul ce desparte cele două proprietăți („cele două funduri”, ar fi spus el în momente mai bune), trăgând încă nădejde la o miraculoasă apariție a aducătorului leacului supărărilor sale. - Tricăăăă!!!... Tricăă!!... auzi Clăpăugea, slab ca un ecou, vocea Lucreției, nevastă-sa
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
pe o tonalitate superioară și cu-n început evident de iritare. Căpătând certitudinea că a auzit bine de prima dată, lui Petre îi pieri pentru moment pofta de țuică, se înfipse cu mâinile în buruienile crescute din abundență în apropierea gardului, rupse în grabă câteva mănunchiuri, le puse la subraț și porni în viteză spre casă. Răspunse abia când ajunse la poarta grădinii: - Ho, fă! Ce-i?... Ce țipi așa?... Vorbise pe un ton care, deși se voia arțăgos și autoritar
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
să te ia când are treabă cu tine, începu să turuie Lucreția cea veșnic iritată și pusă pe cârâială. - Umblu „de colo-colo”!... o îngână Clăpăugea. Am fost s-aduc niște iarbă la orătăniile astea, se justifică el, în timp ce aruncă peste gard, la păsări, brațul de iarbă smuls la repezeală, cu câteva momente mai devreme. De cum bălăriile atinseră pământul, vreo treizeci și cinci - patruzeci de găini se năpustiră asupra lor, de parcă n-ar fi mâncat nimic în ziua respectivă. - Ia uite-le ce mănâncă
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
sărăcuțele! exclamă Petre, zâmbind, mândru de fapta bună pe care tocmai o făcuse, fără să fi avut vreo clipă intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele îi vin „ca turnate”. „Aș vrea eu să dea târcoale
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Ia o găleată și fugi de-mi adu apă de la Tufan, că vreau să pun niște fasole la fiert. - Mă duc acu’!... răspunse bărbatul, cam fără chef, întrucât sarcina pe care tocmai o primise îl îndepărta nepermis de mult de gardul din fundul grădinii, unde ar fi putut s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Unde-i frunza, unde-i floarea? Ce se-ntâmplă-a cui e vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară, Că îmi place, că nu
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1448472127.html [Corola-blog/BlogPost/382918_a_384247]
-
de bunicuțu, munceam în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători, apoi adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu băltească în dreptul curții. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
marele romancier Liviu Rebreanu. Ajuns la poligon nu m-au lăsat să trag nu știu din ce vari motive, ce prostie să faci sute de km și să nu te lase să tragi, apoi ajung să stau trântit lângă un gard de oboseală și nesomn iar afară era un frig de-ți clănțăneau dinții, numai o minune a făcut să nu mă imbolnăvesc ... Fiind la școala de gradați am avut parte de o instrucție căprărească - iar eu am avut parte de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nui mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflsat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în zori - De-aici, de pe la noi, că pe-acolo nu cântă, Suflă numai vântul rece de zvântă. Dar iată că se termină dimineața - Soare-portocală cum topește gheața. Vine prânzul: te mulțumește în farfurie Numai
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Preumblari.html [Corola-blog/BlogPost/357971_a_359300]
-
sunt în îngrijirea mamei, sufletul lor va rămâne sfâșiat multă vreme, traumă o vor resimți toată viața. Îmi vine în minte incredibilă poveste a celebrei actrițe Romi Schneider când și-a găsit copilul înfipt într-unul din fiarele ascuțite ale gardului curții. Se jucase dorind să excaladeze gardul și, din neatenție, dramă s-a produs. Din această cauză, actrița a suferit mult și la un anume interval de timp a murit. Cu siguranță că frumoasa Romi Schneider ar fi renunțat la
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Banii_ochiul_dracului_ionel_cadar_1373124495.html [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
rămâne sfâșiat multă vreme, traumă o vor resimți toată viața. Îmi vine în minte incredibilă poveste a celebrei actrițe Romi Schneider când și-a găsit copilul înfipt într-unul din fiarele ascuțite ale gardului curții. Se jucase dorind să excaladeze gardul și, din neatenție, dramă s-a produs. Din această cauză, actrița a suferit mult și la un anume interval de timp a murit. Cu siguranță că frumoasa Romi Schneider ar fi renunțat la toată cariera de până atunci, numai să
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Banii_ochiul_dracului_ionel_cadar_1373124495.html [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > FERICIREA Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Fericirea se citește ca afișul de pe gard, Nu o poți masca pe față sau ascunde după fard. S-o pitești de ochii lumii învelită-n staniol, Iară-și cred că nu se poate, ochii, tot te dau de gol. Și mă-ntreb de ce-am ascunde-o
FERICIREA de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1440570563.html [Corola-blog/BlogPost/362953_a_364282]
-
din lirica lui O. Goga: „E ger și în soba-nvechită de timp... lemne ard/ Trosnește de doruri grădina, zăpezile-o-ngroapă/ Din lacrimi de cer înghețate privirea-mi se-adapă/ Și-un lujer de floare uscată zăcând sub un gard/ La fel ca și mine așteaptă... din neguri te-arată!” (Nostalgie). Este imposibil să scrii despre poezia Georgetei Resteman și să ai pretenția epuizării tuturor nuanțelor lirice, de a contura toate motivele ori temele expuse prin vers, de a intui
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
și se uita pe drum. O aștepta pe Mia. Cum am intrat în curte, i-a pus găleata în mână. -Să aduci apă la vite și să ai grijă până mă întorc de nenorocitul de berbec să nu mai dărâme gardul. Dau o fugă să văd dacă mămica are nevoie de ceva. Kati și-a netezit basmaua, și-a schimbat șorțul, a luat de pe prispă niște pantofi, care păreau de „tinere” și a ieșit repede pe poartă fără să se asigure
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
să mă rog în gând să mi-l scoată Dumnezeu în cale. Ne-am așezat amândouă pe pământul rece. Ea plângea iar eu mă rugam așa cum mă învățase mamaie. Nu știu cât a durat totul, dar pe neașteptate a țâșnit printre sârmele gardului vecinului, un cap lățos, cu două coarne mari, întoarse ca un melc, care, după ce a scrutat cu privirea grădina s-a îndreptat spre noi ca un fulger. Nu am văzut restul blănii care se agățase în sârma ghimpată, m-am
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
depășeau și pe ale gâscanului. De pe prispă m-am uitat lung prin curte. Nu o vedeam pe mamaia și nu auzeam nici frânturi din discuțiile pe care tataie le ținea de unul singur când muncea. Găinile erau toate strânse lângă gardul dinspre grădină, iar cei trei cocoși pe care îi aveam, păreau niște pârliți pe lângă noii oaspeți. Teama stăpânea toată curtea, că te punea pe gânduri. Fără să bănuiesc nimic din ce se întâmplase în zori, m-am aventurat să trec
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
deosebite față de altă parte a țării. Eu pot să spun că aici, când am venit și mergeam pe la biserici, nu eram peste tot așteptat de preot cu Evanghelia în mână, cu clopote trase. Au fost parohii în care am sărit gardul în curtea bisericii fără acoperiș, fără ușă, fără geamuri, și m-am hrănit cu mure din rugii care creșteau în Sfântul Altar, în loc de prescură. Ei, uite așa, cu greutatea care a fost la început, am zis să încercăm și noi
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
șansă“, pag. 164 - 165, ANTOLOGIA „SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME“ STARPRESS 2015 îndeamnă pe cititor să nu-și risipească viața, ci să fructifice fiecare clipă a existenței sale „Mașina se oprise în fața unei porți vechi. Castanul bătrân căzuse peste gard, iar poarta era aproape distrusă. Avea aproape 85 de ani [...] Nu se căsătorise niciodată. Iubise de câteva ori, dar abandonase de fiecare dată când lucrurile deveniseră cu adevărat serioase. [...] - A fost un vis? se întrebă cu vocea tremurând. Și dacă
APARIŢII EDITORIALE, STARPRESS 2015 de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423085104.html [Corola-blog/BlogPost/375908_a_377237]
-
palma năzdravană, El zise răspicat, ca ea îi este visul așteptat, Împlinit pe când inima-i era declin căpiat. Fata se-ndură și-i povesti cum la fel și ea, Cum pe terenul școlii lor adesea venea, Printr-o gaură-n gard ușor se strecura, Și pe imașul lor ce frumos mai zburda. Ca la școala ei nu-i așa frumos, nu-i de vis, Acilea pe terenul lor se simte ca-n paradis, El la fel îi spune că au munci
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
mingiilor copilăriei noastre. A urmat „ cauciucul și pielea” dar până atunci, câtă chin și „luat pe coajă” de la cei ce se opuneau cu strășnicie pierderii de timp și zbenguielilor noastre nevinovate pe ăle coclauri!...Când să retrimit mingea scăpată peste gard la Popanița, ochii mi-au fost străfulgerați într-o fracțiune de secundă de un spectacol care m-a îngrozit, am scăpat mingea din mână înainte de a o degaja și-am început să strig cutremurat, bâlbîâit și sacadat: „Foooc... foooc... la
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
însă încărcate de dârzenia faptei, să dea de știre mulțimii care-l înconjurase, curioasă și mirată de îndrăzneala lui prostească! Fără să fie văzut de careva din apropiere, se repezise dintr-o ochire la o pătură aflată la zvântat pe gardul dintre biserică și Uța Moldoveanului, o îmbibase bine în gârla din apropiere, o puse pe cap și pe umeri și țâșni printr-un culoar aparent ușor de străbătut, mai aproape de câteva bubuituri pe care și urechile lui, imune în general
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
în mediile din ce în ce mai fragede, care acum câțiva ani numai, își vedeau cuminte doar de învățătură. Și ea, domnișoara elevă, fata lu' tăticu voia să-i dea papucii cu orice preț, motiv pentru care și el a aruncat o grenadă peste gard când ieșeau elevele de la cursuri!!! Când primesc vreo vizită, teroriștii ăștia mici atrag fără doar și poate atenția, cu giumbușlucurile lor: “- Vai ce pisoi simpatici aveți!” Și cu toate astea nimeni nu pot să scap de ei. Eu îi ofer
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii.html [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]