KorAP: Find »[drukola/base=genă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...123 >

3,055 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

neoplazii de 3-4 ori mai mare față de populația generală, iar femeile heterozigote au o probabilitate de 3 ori mai mare față de cele homozigote normale, de a face neoplazii de sân. Gena ATM conferă femeilor purtătoare un risc mai mare decât gena BRCA1 de a face neoplazii mamare. Persoanele aflate în risc trebuie să evite expunerea la iradiere, chiar minimală, fie ea și în scop medical. Răspunsul individual la acțiunea agenților carcinogeni care produc leziuni ale macromoleculei ADN este condiționat genetic și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
la copil, cea de a doua fiind reprezentată de o mutație somatică. Pentru ca o celulă să ia calea transformării maligne, al doilea eveniment mutațional trebuie să se fi produs în oricare celulă care a moștenit mutația germinală de la un părinte (gena de susceptibilitate). Necesitatea coincidenței acestor două „lovituri” mutaționale este un patent al naturii întru salvarea vieții, altfel frecvența neoplaziilor ar fi fost mult mai mare și ar fi pus în pericol existența unui număr mult mai mare de indivizi și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
selectivă determinată de nivele înalte de activitate DHFR, revelată prin creștere în absența methotrexatului. O clasă este reprezentată de liniile stabile în care genele amplificate sunt reținute, deoarece ele sunt în cromozom în locusul genic ocupat în mod normal de gena dhfr, acest locus apărând sub forma unei regiuni omogen colorată (HSR) în bandarea cromozomală G (fig. 17.1B). De regulă, cromozomul omolog reține unica copie normală a genei dhfr. Cea de a doua clasă este reprezentată de liniile celulare instabile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Moon-Shon Tang, au descoperit că un derivat al benzo-pirenului (BP), component al fumului de țigară, este asociat cu producerea neoplaziilor pulmonare. Derivatul este benzopiren-diolepoxidul (BPDE), inductor al mutațiilor la nivelul a trei situsuri ale secvenței de nucleotide a genei p53, genă cu rol esențial în transformarea malignă, consecutiv alterărilor în anumite regiuni ale sale ce reprezintă veritabile „pete fierbinți” mutaționale. BPDE acționează specific asupra zonelor „fierbinți” ale secvenței de nucleotide a genei p53. Inducerea neoplaziilor experimentale sub acțiunea carcinogenilor chimici a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul cu date experimentale. Cartea sa „Gena marker ancestrală și originea cancerului”, apărută la București, în anul 1982, la Editura Medicală, marchează soarta tristă a multor idei care ar fi putut deschide „avant la lettre” un capitol strălucitor al științei românești, dar care s-au pierdut în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
repetiții directe prin duplicația ADN, acestea flancând ADN proviral. Odată integrat, ADN proviral poate fi transcris de ARN polimeraza II în ARNm proviral care este supus splicing-ului alternativ, rezultând mesageri maturi ce poartă mesaj genetic pentru proteine virale individuale. Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
transcris de ARN polimeraza II în ARNm proviral care este supus splicing-ului alternativ, rezultând mesageri maturi ce poartă mesaj genetic pentru proteine virale individuale. Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env codifică precursorul glicoprotienei anvelopei virale. Genomurile ARN progene sunt generate prin transcripția întregului ADN proviral

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env codifică precursorul glicoprotienei anvelopei virale. Genomurile ARN progene sunt generate prin transcripția întregului ADN proviral integrat și ADN genomic produs este împachetat în noile particule virale. Denumirea acestor virusuri derivă de la un fenomen descoperit, în anul 1970, de H.

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
până la identitate, cu genele corespunzătoare celulare (c-onc). Asemănarea celor două categorii de gene a fost evidențiată prin analiza secvenței de nucleotide și prin tehnicile de hibridare moleculară in situ. Studiile de hibridare moleculară in situ au furnizat argumente potrivit cărora gena v-src a virusului sarcomului Rous (VSR) este de origine celulară: gena v-src a fost preluată din ADN celular și încorporată în genomul viral (fig. 17.5) și astfel virusul a dobândit proprietăți oncogene. 17.1. ONCOGENELE RETROVIRALE Toate oncogenele retrovirale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de gene a fost evidențiată prin analiza secvenței de nucleotide și prin tehnicile de hibridare moleculară in situ. Studiile de hibridare moleculară in situ au furnizat argumente potrivit cărora gena v-src a virusului sarcomului Rous (VSR) este de origine celulară: gena v-src a fost preluată din ADN celular și încorporată în genomul viral (fig. 17.5) și astfel virusul a dobândit proprietăți oncogene. 17.1. ONCOGENELE RETROVIRALE Toate oncogenele retrovirale sunt derivate din genomul gazdei și reprezintă o achiziție recentă. Cele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
proteine structurale pentru acest proces. Virionii progeni se asamblează numai dacă ocazional aceiași celulă este infectată cu un retrovirus cu genom viral complet, incluzând genele de replicare. Un asemenea virus are valoare de virus helper care suplinește deficiențele virusului defectiv. Gena v-src transdusă de VSR este o excepție. Ea se adaugă întregului set de gene virale și virionii transductori nu sunt defectivi pentru ciclul de replicare și de reproducere. Deleția genei v-src nu influențează capacitatea de replicare a VSR. Fenomenul transducției

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Se admite că integrarea genomului viral ca provirus are loc în proximitatea unei oncogene celulare, în amonte, în raport cu promotorul ei, în aceiași orientare de transcriere. Transcrierea genomului viral, catalizată de aparatul enzimatic al celulei, se extinde asupra oncogenei celulare, deoarece gena c-onc trece sub controlul promotorului viral. Astfel, este transcrisă o moleculă himeră de ARN, care conține atât copia transcrisă a provirusului, cât și aceeea a oncogenei celulare. Copia ARN viral este prelucrată posttranscripțional prin mecanismul splicing-ului (excizia intronilor și sudarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
sudarea exonilor) din procesele de prelucrare, iar moleculele de ARN himeric vor constitui genomurile virionilor progeni. Oncogenele de origine celulară sunt transduse sub forma unui segment ARN rezultat din splicing-ul precursorului integral al transcriptului provirusului. Un virus transduce o singură genă, rareori două. Genele onc transduse de retrovirusuri sunt cei mai eficienți agenți ai transformării maligne. Oncogenele de origine celulară s-au găsit numai la subfamilia Oncovirinae, dar lipsesc la Lentivirinae și Spumavirinae, deși etapele replicării sunt aceleași la toate aceste

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cu protooncogenele c-onc. Dacă oncogena celulară codifică un factor stimulator al sintezei ADN, creșterea ratei sintezei ADN și implicit a diviziunii celulare este prima treaptă spre transformarea malignă. 2. Sinteza oncoproteinelor modificate. În celulele normale ale mușchiului pectoral de găină, gena c-src codifică o tirozin-kinază, o fosfoproteină de 60 kD, care se inseră în membrana citoplasmatică și nu are, în mod obișnuit, proprietăți transformante. Ea fosforilează resturile de tirozină ale câtorva proteine din categoria integrinelor. În celula normală, proteinele tirozin-fosforilate au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de tirozină ale câtorva proteine din categoria integrinelor. În celula normală, proteinele tirozin-fosforilate au rolul de a lega Ca2+ și funcționează ca receptori pentru fibronectină. Activitatea tirozin-kinazei codificată de c-src este de numai 10% din aceea a enzimei codificată de gena v-src. Genele v-onc transduse, codifică sinteza unor oncoproteine modificate. De exemplu, gena v-src codifică o tirozin-kinază ușor modificată față de tirozin-kinaza codificată de gena c-src: ultimii l9 aminoacizi ai capătului C-terminal al proteinei C-SRC sunt înlocuiți cu o secvență

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tirozin-fosforilate au rolul de a lega Ca2+ și funcționează ca receptori pentru fibronectină. Activitatea tirozin-kinazei codificată de c-src este de numai 10% din aceea a enzimei codificată de gena v-src. Genele v-onc transduse, codifică sinteza unor oncoproteine modificate. De exemplu, gena v-src codifică o tirozin-kinază ușor modificată față de tirozin-kinaza codificată de gena c-src: ultimii l9 aminoacizi ai capătului C-terminal al proteinei C-SRC sunt înlocuiți cu o secvență de l2 aminoacizi în proteina V-SRC. Modificarea are consecințe asupra efectului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pentru fibronectină. Activitatea tirozin-kinazei codificată de c-src este de numai 10% din aceea a enzimei codificată de gena v-src. Genele v-onc transduse, codifică sinteza unor oncoproteine modificate. De exemplu, gena v-src codifică o tirozin-kinază ușor modificată față de tirozin-kinaza codificată de gena c-src: ultimii l9 aminoacizi ai capătului C-terminal al proteinei C-SRC sunt înlocuiți cu o secvență de l2 aminoacizi în proteina V-SRC. Modificarea are consecințe asupra efectului reglator al proteinei, gena c-src fiind transcrisă cu o rată net

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tirozin-kinază ușor modificată față de tirozin-kinaza codificată de gena c-src: ultimii l9 aminoacizi ai capătului C-terminal al proteinei C-SRC sunt înlocuiți cu o secvență de l2 aminoacizi în proteina V-SRC. Modificarea are consecințe asupra efectului reglator al proteinei, gena c-src fiind transcrisă cu o rată net superioară, atunci când cade sub controlul promotorului viral. 3. Modificarea poziției genei este unul dintre mecanismele prin care o protooncogenă celulară transdusă devine oncogenă activă. Genele v-onc, cu origine celulară, localizate în anumiți loci

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în G1 până ce sistemul reparator asigură repararea leziunilor din ADN. La rândul său, activitatea Cdc2 este esențială în derularea ciclului celular. Printr-un mecanism necunoscut încă, leziunile din ADN stabilizează proteina P53 sintetizată sub direcția genei p53. Această proteină activează gena WAF1, codificatoare a proteinei P21. Proteina P21 se leagă la complexul Cyc/Cdk blocând activitatea kinazei, activitate necesară celulei spre a trece din stadiul G1 în stadiul S al interfazei (fig. 18.4). Cdc2 formează complexe cu ciclina B care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ceea ce permite formarea unui nou complex cu ciclina B (cycB) în cadrul derulării următorului ciclu celular ș.a.m.d. Dacă celula nu reușește repararea unor asemenea leziuni, atunci este activat programul genetic al morții celulare (apoptoza). Proteina Rb este modificată, atunci când gena sa codificatoare suferă mutație în cazurile de retinoblastom și se leagă la factorul de transcripție E2F, blocând activitatea genelor prin ai căror produși proteinici este condiționată intrarea celulei în ciclul celular. Dacă însă o celulă nu poate să-și repare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
subunități catalitice și reglatoare, constatându-se ulterior că, de fapt, el este un reglator universal al tranziției G2-M, atât în mitoza, cât și în meioza tuturor eucariotelor. Subunitatea catalitică a MPF din ovocitele de broască este omologul protein-kinazei codificată de gena cdc 2, de la drojdia S. cerevisiae, genă care a fost izolată de la o mutantă a acestei drojdii, în anul 1970. Cealaltă subunitate a MPF este ciclina B, identificată inițial în ovocitele de arici de mare, ca o proteină sintetizată periodic

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
că, de fapt, el este un reglator universal al tranziției G2-M, atât în mitoza, cât și în meioza tuturor eucariotelor. Subunitatea catalitică a MPF din ovocitele de broască este omologul protein-kinazei codificată de gena cdc 2, de la drojdia S. cerevisiae, genă care a fost izolată de la o mutantă a acestei drojdii, în anul 1970. Cealaltă subunitate a MPF este ciclina B, identificată inițial în ovocitele de arici de mare, ca o proteină sintetizată periodic în interfază și degradată, tot periodic, în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
celulare desemnată prad-1 care a fost izolată inițial prin clonare moleculară a unui situs de translocare cromozomală, în adenoamele paratiroidiene. Analiza secvenței prad-1 relevă că aceasta codifică pentru un membru nou al familiei ciclinelor, care a fost desemnat ciclina D1. Gena prad-1 este activată prin translocație cromozomală, în unele limfoame cu celule B, dar și prin amplificare în carcinoamele de sân și cu celule scvamoase, ceea ce arată că o expresie anormală a genei ciclinei D poate contribui la dezvoltarea unei varietăți

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
directă între transformarea celulară și perturbările mașinăriei de reglare a ciclului celular. O legătură clară dintre aparatul molecular al ciclului celular și transformarea celulară derivă din studii asupra produsului genei supresoare de tumori rb. Fosforilarea proteinei RB codificată de această genă este reglată în cursul ciclului celular: aceasta este subfosforilată în G0 și la începutul lui G1, dar devine mai înalt fosforilată, în G1 târziu, S, G2 și M. Forma subfosforilată a lui RB este recunoscută în mod specific de proteinele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
protooncogenei ret stau la baza etiologiei bolii Hirschprung, o dereglare genetică comună, cu o incidență de 1 la 5000 de nașteri, datorată dezvoltării defectuoase a sistemului nervos enteric, ceea ce conduce la ocluzie intestinală, ca urmare a absenței celulelor ganglionare autonome. Gena mutantă declanșatoare a maladiei are aceeași localizare cromozomală cu gena ret. S-a dedus că, Ret receptor tirozin kinaza are un rol normal în dezvoltarea sistemului nervos enteric uman. Dezvoltarea este reglată nu numai prin proliferare și diferențiere celulară, ci

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]