3,095 matches
-
EGF. Un astfel de receptor modificat, „fără cap și fără coadă”, acționează ca și când ar fi în mod constant legat la ligand, trimițând într-o manieră constitutivă (permanent) semnale care promovează proliferarea celulară, ceea ce caracterizează starea de transformare malignă a celulei. Gena sis a fost identificată prima dată ca oncogenă a virusului sarcomului simian, fiind izolată dintr-un fibrosarcom al maimuței lânoase, în anul 1971. Gena sis codifică pentru un peptid de 28 kDa, care are omologie extinsă cu PDGF. Acum se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
manieră constitutivă (permanent) semnale care promovează proliferarea celulară, ceea ce caracterizează starea de transformare malignă a celulei. Gena sis a fost identificată prima dată ca oncogenă a virusului sarcomului simian, fiind izolată dintr-un fibrosarcom al maimuței lânoase, în anul 1971. Gena sis codifică pentru un peptid de 28 kDa, care are omologie extinsă cu PDGF. Acum se știe că PDGF constă din două peptide înrudite: catena A-PDGF și catena B-PDGF, care au o identitate de 40% aminoacizi. Molecula activă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
40% aminoacizi. Molecula activă de PDGF este un dimer legat disulfidic care poate fi homodimer A⋅A sau B⋅B sau heterodimer A⋅B. Clonarea și secvențierea protooncogenei umane sis a clarificat situația. Aceasta codifică pentru catena B a PDGF. Gena care codifică pentru catena A a PDGF a fost izolată ulterior și se află într-un alt cromozom. Utilizându-se constructe moleculare cu sis s-a realizat transformarea eficientă a unor celule în cultură. S-a dovedit că numai celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creștere, seria de evenimente fiind inițiată de legarea PDGF la receptorul său. Produsul genei sis este capabil să se lege la receptorul său chiar în interiorul celulei. Supraexprimarea PDGF-A este suficientă pentru a induce transformarea celulară. În experiențele in vitro gena PDGF-A s-a dovedit a fi oncogenă, datorită activității autocrine a PDGF. Această genă poate juca un rol important în oncogeneză la om. Familia genelor pentru factorii de creștere ai fibroblastelor (FGF). Această familie are cinci membri: FGF-1 (FGF
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este capabil să se lege la receptorul său chiar în interiorul celulei. Supraexprimarea PDGF-A este suficientă pentru a induce transformarea celulară. În experiențele in vitro gena PDGF-A s-a dovedit a fi oncogenă, datorită activității autocrine a PDGF. Această genă poate juca un rol important în oncogeneză la om. Familia genelor pentru factorii de creștere ai fibroblastelor (FGF). Această familie are cinci membri: FGF-1 (FGF acid), FGF-2 (FGF bazic), produși int-2 (FGF-3) și hst (FGF-4) și FGF-5. S-au mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are cinci membri: FGF-1 (FGF acid), FGF-2 (FGF bazic), produși int-2 (FGF-3) și hst (FGF-4) și FGF-5. S-au mai descris FGF-6 și factorul de creștere al keratocitei (KGF), acesta din urmă fiind identificat ca mitogen pentru celulele epiteliale. Prima genă identificată din această familie a fost int-2, o oncogenă decelată inițial la șoarece, în carcinomul mamar indus de MMTV (Mouse Mamary Tumor Virus), ca țintă pentru activarea prin inserție a promotorului. Prin experiențe de transfer genic au fost identificate alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a provirusului induce expresia constitutivă a genei factorului de creștere, care conduce la proliferarea celulară printr-un mecanism autocrin. Experiențele de transfer de gene au stabilit că expresia constitutivă a factorilor de creștere hematopoietici conduce la transformarea celulelor țintă corespunzătoare. Gena care codifică interleukina-3 este activată prin translocație în unele leucemii limfocitice acute umane, ceea ce sugerează că în aceste neoplazii este implicată și producerea factorului de creștere cu funcție autocrină. În concluzie, se poate constata că unele oncogene au fost identificate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lor de complexul ERB A-RARA. În cazurile de leucemie acută promielocitară M3 se constată sinteza unei proteine anormale, numită proteină de fuziune RARA-PML ce are efect dominant negativ asupra proteinei normale RARA. Proteina de fuziune este sintetizată de către o genă anormală, ce funcționează ca oncogenă celulară rara. Aceasta este consecința fuziunii protooncogenei rara situată în cromozomul 17, cu gena pml, localizată în cromozomul 15, ca urmare a unei translocații t(15;17). Alterarea activității protooncogenelor normale erb A și rara
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
numită proteină de fuziune RARA-PML ce are efect dominant negativ asupra proteinei normale RARA. Proteina de fuziune este sintetizată de către o genă anormală, ce funcționează ca oncogenă celulară rara. Aceasta este consecința fuziunii protooncogenei rara situată în cromozomul 17, cu gena pml, localizată în cromozomul 15, ca urmare a unei translocații t(15;17). Alterarea activității protooncogenelor normale erb A și rara stă la baza transformării maligne în condiția patologică a leucemiei acute promielocitare, care se asociază și cu eritroblastoză. Steroizii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
erb A pare a fi legată de blocarea diferențierii eritroblastelor în eritrocite, menținând celulele transformate într-o stare proliferativă. Ea inhibă transcrierea genelor implicate în diferențierea celulelor eritroide. Alternativ, protooncogena erb A (pentru receptorul hormonului tiroidian) poate fi considerată o genă supresoare de tumori. Din acest punct de vedere, receptorul hormonului tiroidian acționează normal, inducând transcrierea genelor care funcționează în diferențierea eritroidă, servind ca un reglator negativ al proliferării celulare. Expresia oncogenei erb A interferă cu acțiunea produsului genic normal, blocând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomul ARN al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca ele să fie transcrise la nivele foarte înalte, ceea ce determină perturbarea, prin amplificarea transcrierii. Modificarea ritmului normal de transcriere a acestor gene, conduce celula pe calea ireversibilă a transformării maligne, prin creșterea ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identitate, cu oncogena v-src din genomul VSR. Secvențele înrudite cu src viral au fost ulterior identificate nu numai la găină - gazda naturală a VSR - dar și la toate vertebratele analizate, inclusiv la om. Identitatea de secvență a fost evidențiată pentru gena myc din retrovirusurile aviare și din celulele de găină, precum și din alte specii de vertebrate. Pe această bază, s-a dedus că într-adevăr, oncogena src din genomul VSR este un derivat al genei celulare normale, incorporată stabil în genomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene în tumori umane. Pentru identificarea genelor umane se poate utiliza, printre altele, eticheta moleculară reprezentată de repetiția Alu, caracteristică genomului uman. Această repetiție este întâlnită cu o frecvență foarte mare: una la aproximativ fiecare 1000 de baze. Aproape fiecare genă umană poate avea o etichetă Alu. Markerul Alu este lincat cu oncogena activă în neoplazia de vezică urinară, la om. În linia celulară umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară ras activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară ras activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele din celule tumorale, cu excepția unei singure secvențe de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin molecule de ARN formate din secvența provirală și din secvența genei celulare adiacente. A fost identificată chiar și gena celulară a cărei transcriere este perturbată după integrarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin molecule de ARN formate din secvența provirală și din secvența genei celulare adiacente. A fost identificată chiar și gena celulară a cărei transcriere este perturbată după integrarea ALV. Aceasta este protoncogena c-myc, precursorul celular al oncogenei retrovirale v-myc. Situsul integrării ADN proviral în ADN celular este aleatoriu. Probabilistic, în anumite celule, provirusul se integrează în gena c-myc, perturbând expresia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]