1,135 matches
-
examen pregătit normal, pentru că a trebuit să muncească la fabrica de șamotă din Azuga, navetă grea cu deșteptare la ora trei jumătate dimineața. Bunicului ăsta al meu i se părea facultatea un fel de izmeneală. Mă rog, mă consolez că genealogia mea conține și doi străbunici de toată isprava și două bunici la care chiar țin și despre care deja am scris până le-am epuizat evenimentele vieții, care oricum n-au fost așa de numeroase, un alt paradox fiind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca distribuitor de vinuri și avusese 16 copii, unii morți timpuriu, iar ceilalți răspândiți, ca tipografi, ceasornicari, ingineri, legători de cărți, librari, chiar și „croupiers”, prin Franța, America, Israel și, mai ales, În România. În grafica acestor meticuloase recuperări ale genealogiei, Saul apărea cu brațele Întinse egal, spre Hedda (soția de care se separase, fără a divorța) și Sigrid, partenera sa germană de multe decenii, Înmormântată În curtea casei sale de vară din East Hampton, alături de care, conform dispozițiilor sale testamentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
se dezvețe unul de celălalt. În spiritul jocului pus În scenă la bordul navei, continuară să-și depene propriile istorii false, inventând frați și surori cu nume plauzibile, veri cu probleme de caracter, cumnați cu ticuri nervoase. Recitau pe rând genealogii homerice, pline de falsificări și de Împrumuturi din viața reală. Uneori se certau pentru câte vreo mătușă sau vreun unchi real și sfârșeau prin a negocia, de parcă ar fi distribuit roluri Într-un film. Încetul cu Încetul, pe măsură ce nopțile treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lopețile de dat zăpada și de tractoare, În timp ce eu se presupunea că trebuie să furnizez adezivul feminin care ține familiile laolaltă, trimițând scrisorele de mulțumire și ținând minte zilele de naștere și de nume ale tuturor. Ascultă, am auzit următoarea genealogie ieșind pe gura mamei mele: ― E verișoara ta, Melia. E fiica lui Stathis, cumnatul Lucillei, sora unchiului Mike. Îl știi pe Stathis, poștașul, cel care-i cam Încet? Melia e al treilea copil al lui, după băieții Mike și Johnny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui, după băieții Mike și Johnny. Ar trebui s-o știi. Melia! E verișoara ta prin alianță!) Și iată-mă acum schițându-vă toate acestea, secretând conștiincios lipici feminin, dar având și o durere surdă În piept, pentru că realizez că genealogiile nu-ți spun nimic. Tessie știa cine cu cine e Înrudit, dar habar n-avea cine era propriul ei soț sau ce erau socrii ei unul pentru celălalt. Totul era o ficțiune născocită În barca de salvare, unde bunicii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la Macedonia, În timpul regelui Filip al II-lea (tatăl celui mai mare rege din evul antic, Alexandru Macedon), de nu cumva chiar mai devreme, sub domnia regelui Filip I. Însă adevărul spune că autorul acestui Început de cronică (și al genealogiei neamului său) se trage din neamul CASAPU (de asemeni, macedoromân), prin bunicul său IANCU, care va deveni, prin adopție, DERDENA. Așadar, STUILCIU (TILA) CASAPU, bunicul tatălui meu STERE DERDENA, a avut din prima-i căsnicie pe maia (baba) IȚA, pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a formării statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice unei
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
era teribil de frică. Dacă eu ratam, însemna că el trăise chiar degeaba. Ar fi îmbătrînit ca un eunuc, de pază la ușa unui harem care nu era al lui și cu care nu avea ce face. Toată fantastica lui genealogie s-ar fi dovedit inutilă. Ar fi trebuit să mai treacă cine știe câte sute de ani până ce un urmaș al lui Egor, la fel de lung și de filiform, ar găsi o altă fetiță care să viseze, conștiincioasă, visele. L-am liniștit, i-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Iași, 1976, p.98 footnote> Pornind de la ideea că Anton Holban este logic, și nu intuitiv, Eugen Ionescu ajunge totuși la concluzia descendenței franceze, fapt contrazis de Alexandru Protopopescu. Este evident că sub specia logicii și nu a emoției, toată genealogia, cu B. Constant și Amiel la bază, se dărâmă. Importantă rămâne imaginea unui sofist care caută logica adevărului sufletesc. Dacă romanul tradițional se alcătuia din succesiunea unor întâmplări care relevau caracterul sau structura psihică a eroului, romanul realist-psihologic pune accent
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ne identificăm în ultimă instanță. În acest caz, „celălalt“ se află aici, intra muros, amenință din interior sensul ca atare. Ce se întâmplă însă în alte situații, bunăoară când cineva ajunge săși fie lui însuși străin (cum spune Nietzsche în Genealogia moralei, § 1)? Întoar cerea privirii către sine poate conduce la întâlnirea cu străinul dinăuntru, chiar dacă arareori. Iar a te confrunta cu tine însuți înseamnă a coborî acolo unde te întâmpină ceva stra 96 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE niu, monstruos
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
reluată și de Oreste în scena recunoașterii, precizarea că Strophios nu avusese copii până în momentul sacrificării Ifigeniei explică de ce ea nu va reacționa la auzul numelui lui Pilade și astfel identificarea va putea fi întârziată). Everac transferă informațiile privitoare la genealogia Atrizilor din prologul- monolog într-un dialog al Ifigeniei cu Doris în care eroina rememorează istoria crimelor comise în neamul ei blestemat de la ospățul lui Tyest la sacrificiul de la Aulis (scena 8). Mai târziu, ultimele cuvinte adresate de Oreste Ifigeniei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
România comunistă cărora le facilitează accesul la realitățile lumii antice. Majoritatea autorilor moderni elimină acele procedee distinctive ale pieselor antice pe care le socotesc a fi convenționale. Frecvent la Euripide, monologul expozitiv inițial dispare acum : la Paul Everac informațiile despre genealogia Ifigeniei sunt transferate în dialogul ei cu însoțitoarea, prilej de a rememora crimele neamului. Același autor renunță la recunoașterea mecanică dintre frați, artificială chiar din punctul de vedere al lui Aristotel. Corul este înlăturat cu totul sau i se modifică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
generăleasă nu descoperiră aproape nici o legătură de rudenie; doar bunicii și bunicile lor puteau fi considerate încă rude îndepărtate. Acest subiect arid îi plăcu în mod deosebit generălesei care, cu toate că ținea foarte mult, nu reușea aproape niciodată să vorbească despre genealogie, așa că se ridică agitată de la masă. — Haideți în adunătoarea noastră, îi spuse ea, și cafeaua o să ni se aducă acolo. Avem o cameră comună căreia îi spunem așa, i se adresă ea prințului, conducându-l. Mai simplu spus, e salonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care o considerăm de actualitate și interes, în același timp, inclusiv pentru spațiul urban românesc în plină expansiune din nou. Această temă este puternic corelată cu cea a vecinătăților urbane, după cum se va vedea în continuare. În studiul Spațiul intermediar: genealogia unui discurs (pp. 37-47), Christian Moley observă faptul că proiectele de cercetare și evaluările corespunzătoare invocă adesea concepte spații intermediare, spații de tranziție, spații semi-colective sau semi-publice ori extensii ale locuințelor, toate aceste expresii provenind din același câmp noțional: cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plimbat pe străzile Iașului. A murit În mașină salvării la ora două și șaptesprezece minute. La câteva săptămâni după aceea de la Ministerul de Interne i-a sosit pașaportul pentru plecarea definitivă În Statele Unite ale Americii. Se situează Într-o remarcabilă genealogie: Costică Filipescu, fost ministru, George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, C.D. Zeletin, poet și traducător de faima europeană, Radu Postăvaru, cu debut dirijoral la vârsta de 5 ani, pictorii Gheorghe Spiridon și Nicolae Ciochina, poetul Sergiu Adam, Alexandru Brăescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
asociezi un gând o categorie, un element din mobilierul cosmic, ba chiar un silogism, un silogism nemăsurat, lanțuri de apoftegme, coliere de hipalaje, rozete de zeugme, dansuri de hysteron proteron, logoi apofantici, ierarhii de stoicheia, precesiuni de echinoxe, paralaxe, ierbare, genealogii de gimnosofiști - și tot așa, la nesfârșit - o, Raimundo, o, Camillo, voi, cărora vă era de-ajuns să vă Întoarceți cu gândul la viziunile voastre și imediat reconstituiați marele lanț al ființei, În love and joy, pentru că tot ceea ce În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
preiudaice, hamace, covoare, sacoșe, sfincși, inimi sacre, tolbe de indieni bororo, coliere de scoici. Mistica degenerată a conchistadorilor europeni se contopea cu știința calitativă a sclavilor, așa cum și culoarea pielii fiecăruia dintre cei de acolo nara o istorie a unor genealogii pierdute. „Iată”, zise Agliè, „o imagine a ceea ce manualele de etnologie numesc sincretismul brazilian. Urât cuvânt, luat din știința oficială. Dar În sensul lui cel mai Înalt, sincretismul e recunoașterea unei unice Tradiții, ce străbate și nutrește toate religiile, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vremuri imemoriale. Servirea băuturilor reci întrerupe prezentarea generațiilor. Așa cum se încurcă lanțurile unui Fo între ele, lanțuri de datorii și obligații care se pierd într-o complexitate indecisă, tot așa stau lucrurile și grijile unui conducător Fotse. În timp ce Daou ascultă genealogia sa, umbra povârnișului se lungește treptat. Se târăște asupra lui și a oamenilor săi. Pe când istoricul cântă primul nume de strămoș, numai albii și servitorii lui se mai află în lumină. Vocea lui este puțin cam tremurată când le spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lor. Jonathan începe să cânte (cam fără convingere pe melodia: Tărâm al Speranței și gloriei, „Fiul lui Jeremy Chapel, cel deștept și puternic...“). Profesorul a pregătit versurile pe o foaie de hârtie tipărită cu grijă. Sunt câteva versuri care fac genealogia familiei Chapel până la încețoșatul secol șaptesprezece, într-o casă obscură din Wiltshire. În timp ce profesorul se înclină mândru, ceilalți se uită la picioare. Când cântecul lui Jonathan ajunge la sfârșit, Fotse, adunați să-l asculte, murmură ceva neliniștiți unul către celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la picioare. Când cântecul lui Jonathan ajunge la sfârșit, Fotse, adunați să-l asculte, murmură ceva neliniștiți unul către celălalt. — A fost cam scurt, șoptește Gittens. Probabil vor crede că suntem fără tradiție. Deși îi lasă să înțeleagă că disprețuiește genealogia lor, pentru că este atât de scurtă, Daou este mulțumit în cele din urmă că albii n-au venit să mai ceară muncitori și-i lasă să-și întindă tabăra lângă râu. Câteva zile se ocupă doar cu organizarea taberei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
siguranță. Asta nu era tocmai adevărat. Poate nu partea cu omorâtul, ci partea cu lipsa bărbaților În familie. Existau. Pe undeva. Totuși era adevărat că În familia Kazanci erau mult mai multe femei decât bărbați. Ca și cînd asupra Întregii genealogii se abătuse un greu blestem, generații după generații de bărbați din familia Kazanci muriseră de tineri și pe neașteptate. Soțul lui Petite-Ma, Riza Selim Kazanci, de pildă, a murit pe nepusă masă la șaizeci de ani, de insuficiență respiratorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Prin konak-ul familiei Kazanci se perindaseră generații Întregi de pisici, ca și de oameni; toate fuseseră iubite și, fără excepție, toate muriseră de bătrânețe, spre deosebire de oameni. Cu toate că fiecare pisică Își păstrase caracterul său distinct, două gene competitoare predominau, În mare, genealogia felină a casei. Pe de o parte, era gena „nobilă“ ce provenea de la o persană albă, cu blana lungă și nasul turtit pe care Petite-Ma o adusese cu ea când se măritase, pe la sfârșitul anilor 1920 („probabil că pisica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
rândul, una din cele două trăsături genetice prima la locuitorii felini născuți sub acel acoperiș. După un timp, membrii familiei Kazanci Încetaseră să-și mai bată capul să găsească nume diferite pentru fiecare În parte, luându-se În schimb după genealogia felinelor. Dacă pisoiul arăta ca un descendent al ramurii aristocratice, alb, cu blana lungă și nas turtit, Îl numeau pe rând Pașa Întâiul, Pașa al Doilea, Pașa al Treilea... Dacă făcea parte din ramura pisicii maidaneze, Îl strigau Sultan - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înfrunta niciodată viața cu adevărat și avea un talent Înnăscut de a se adapta la mediul ei Înconjurător. Rose era un amalgam de forțe care se ciocneau, care acționau singure fără nici un efort, total În afara timpului, și În consecință, În afara genealogiilor familiale. După ce o Întâlnise, neliniștile familiale care se infectaseră Înlăuntrul lui fuseseră transformate Într-o dragoste trudnică, dar plăcută, care se apropia probabil cel mai mult de dragostea reală. Poate că Rose nu fusese o soție perfectă În timpul primei căsătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Care erau celelalte? Erau înscrise pe o pagină interioară și mi le-am notat. Am găsit la anticarul meu Așa grăit-a Zarathustra, în românește și încă două în versiune franceză Par delî le bien et le mal și La genealogie de la morale, vechi, galbene, aproape zdrențuite, apărute de mult la Mercure de France. Acest Zarathustra mi-a făcut impresia că trebuie să fie o specie de profet indian, persan sau brahman, o traducere făcută de filosof după o operă necunoscută
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]