4,959 matches
-
românești; promovarea noii tehnologii, a unor noi produse cu grad ridicat de competitivitate și eficacitate economică, socială, de mediu etc. Aceste criterii se pot constitui și în obiective ale proiectelor și implicit ale programelor, deoarece au un grad mare de generalitate și constituie obiective ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României. Criteriile prezentate se constituie într-un eșantion orientativ, cu caracter mai mult didactic, aria lor de cuprindere fiind mult mai vastă, sau mai restrânsă, în funcție de obiectivele urmărite în fiecare
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
va face nu numai pe totalul societății, ci și pe fiecare secție și atelier în parte. Ea se va referi la toți factorii de producție. Analiza diagnostic, în principal, va cuprinde următoarele capitole: a) Aspecte generale ce caracterizează societatea comercială Generalitățile și aspectele specifice asigură o caracterizare generală a societății comerciale, cu referire la ce s-a produs, cum s-a diversificat, dacă s-a schimbat forma de proprietate, cum a evoluat acționariatul, de cine a fost asigurată conducerea etc. Aceste
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ordine fixată, dar pot fi inserate și întrebări suplimentare pentru obținerea unor informații relevante); structurate (conțin un set de întrebări specifice, puse într-o ordine predeterminată, în scopul obținerii unor informații complete, în timp util). În funcție de sensul și gradul de generalitate parcurs prin întrebări, interviurile pot fi de tip „pâlnie”, „evantai” sau mixt. Rezultatele obținute în urma acestor interviuri vor fi supuse unor analize de tip: analiza agregată, care apelează la tehnici ale statisticii matematice care, pe baza unor indicatori, furnizează caracteristicile
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în parte și în acest fel decidentul poate să reevalueze eventualele criterii și obiectivele asociate lor. Obiectivele pot fi privite ca fiind structurate ierarhic, cele de nivel înalt fiind însă uneori ambigue, ca urmare a creșterii exagerate a gradului de generalitate în formularea lor. Aceste obiective de nivel înalt vizează în general un orizont îndepărtat de timp, iar prin gradul de generalitate ridicat, pot fi formulate cu ușurință de decident. Într-o abordare analitică este necesar a fi definite obiectivele și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
fiind structurate ierarhic, cele de nivel înalt fiind însă uneori ambigue, ca urmare a creșterii exagerate a gradului de generalitate în formularea lor. Aceste obiective de nivel înalt vizează în general un orizont îndepărtat de timp, iar prin gradul de generalitate ridicat, pot fi formulate cu ușurință de decident. Într-o abordare analitică este necesar a fi definite obiectivele și subobiectivele de pe niveluri inferioare, care de fapt contribuie la îndeplinirea obiectivelor de nivel înalt. Aceste obiective sunt operaționale, în sensul precizării
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care să poată fi hrănită numai prin agricultura organică. Caseta 11. Metodologie - cadru conceptual Parte a filosofiei care se ocupă cu analiza teoretică a metodelor de cunoaștere Totalitatea metodelor de cercetare folosite într-o știință Metodă de cunoaștere cu maximă generalitate Este o trecere de la „cum gândim” la „cum trebuie să gândim”, astfel încât, cu un minimum de efort să obținem un maximum de randament<footnote Bajureanu, S. (2006), Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă, Editura Tiparg, Pitești. footnote>. Sunt idei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pentru orientarea politicilor interne și externe ale unui stat, fiind caracterizat prin: - o doză de relativitate, deoarece exprimă în special aspirații, dorințe; - pe termen lung, poate suporta ajustări în funcție de conjunctura internă și externă; - trebuie să aibă un grad mare de generalitate pentru a primi accepția majorității locuitorilor; - viziunea pe termen lung trebuie să fie convingătoare, bazată pe argumente; - capacitatea de a putea fi operaționalizat în practica managerială (politici, strategii etc.); - de regulă, interesul național însumează mai multe interese, dintre care nu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
3, care și-au discutat deciziile până când s-a ajuns la un consens. Procesul s-a repetat pentru fiecare intervievat din toate cele patru grupe de subiecți. Aprecierea limitelor unei categorii de conținut sau, mai exact, a nivelului său de generalitate a fost un aspect important în cadrul acestei etape și poate fi folosită aici pentru a demonstra impactul scopurilor cercetării asupra deciziilor care se iau pe parcursul procesării conținuturilor. Cele mai frecvente categorii au fost „profesori”, „performanță școlară” sau „atmosfera din clasă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
scopurilor cercetării asupra deciziilor care se iau pe parcursul procesării conținuturilor. Cele mai frecvente categorii au fost „profesori”, „performanță școlară” sau „atmosfera din clasă/școală”. Acestea sunt categorii largi și dispozitive de sortare comode. În orice caz, la acest grad de generalitate nu s-ar remarca probabil prea multe diferențe între grupele de subiecți - astfel anulându-se scopul cercetării noastre. Am decis să împărțim frazele principale în categorii mai restrânse, care să includă de obicei un anumit tip de evaluare a amintirilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a fi un elev mediocru”. (Mai multe exemple vor fi prezentate în tabelele 6.1a, 6.1b și 6.2). Astfel, în vreme ce categoriile înseși au fost deduse din subtextele selectate, scopul studiului nostru a influențat definirea lor în termeni de generalitate sau întindere. În linii mari, din seriile de fraze ale tuturor intervievaților am obținut 35 de categorii. Această sumă de categorii nu se referă la cele care includ doar trei fraze sau mai puțin, nici la cele ce reprezintă conținuturi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
multe persoane, dar, ca și în cazul de față, poate să fie dus la capăt de un singur „expert”, ce acumulează experiență prin recitirea textelor din perspective bine definite, rafinându-și pe parcurs înțelegerea subiectului pe care îl cercetează. Rezultate Generalități. Procesarea cantitativă a analizei mele de conținut a dus la următoarea distribuție: • continuitate mare (scor 4 din 5): 15 participanți; • continuitate moderată (scor 3): șapte participanți; • continuitate mică (scor 1 și 2): 12 participanți; • neevaluați din cauza numărului mic de informații
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este reflectată prin: a) modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; b) preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); c) preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; 2. diferențierea inadecvată este reflectată prin: a) incapacitatea de a utiliza analogii și de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
romanesc etc., a căror natură, origine, permanență și legătură cu istoria rămâne (între altele) de demonstrat. Eu neg doar faptul că o ultimă instanță generică, și numai ea, se lasă definită în termeni excluzând orice istoricitate: la orice nivel de generalitate ne situăm, faptul generic amestecă într-un mod inextricabil faptul de natură și faptul de cultură 180. În centrul demonstrației se plasează, după cum putem constata, distincția între gen și mod, fără a fi privilegiat - așa cum se întâmplă de obicei - un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
devenit punctul de focalizare a noului instituționalism, tranzacția ca unitate primară de analiză, dar nu și metodologia economiei costurilor tranzacționale. Instituția, introdusă În modelele teoretice ulterioare ale costurilor tranzacționale ca variabilă fie dependentă, fie independentă, rămâne la un nivel de generalitate ridicat În lucrările lui Commons, fără să fie operaționalizată pentru a putea fi utilizată În cercetări empirice. 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase Deși nu folosește explicit termenul de „costuri tranzacționale”, Coase este considerat promotorul noii teorii. În articolul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul de activitate, industria confecțiilor, a fost ales ținând cont de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea socială. Deși generală, caracterizarea<footnote În (1974), Fishburn oferă încă o definiție generală: „La un nivel larg de generalitate, Teoria Alegerii Sociale este preocupată cu descrierea, designul sau evaluarea sistemelor prin care grupurile de indivizi ajung la decizii sociale prin intermediul deciziilor și acțiunilor indivizilor din grupuri. În multe cazuri, sistemul este unul de tip electoral, în care candidații sau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de semnalizare sub forma unor imagini unitare, schematice, a Însușirilor concrete și a caracteristicilor obiectelor și fenomenelor, În absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde În mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți Însemnate din vocabularul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de opinie 68 4. Câteva genuri de sondaje 70 5. Tehnici de anchetă 77 5.1. Ancheta orală sau directă 77 5.2. Ancheta indirectă (în scris sau prin autoadministrarea chestionarului) 82 6. Interviul în cercetările sociale 85 6.1. Generalități. Interviul individual 85 6.2. Interviul de grup 88 Capitolul III Construcția chestionarului 95 1. Logica întocmirii chestionarelor 96 2. Tipuri de întrebări, în funcție de conținutul lor 100 3. Tipuri de întrebări, în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor 104 3.1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
motivația propriu-zisă, care implică nevoile, trebuințele și scopurile, subiectivitatea mai presupune un aspect, și anume acela că oamenii nu se raportează direct la lume și semenii lor, ci o fac prin intermediul simbolurilor, al codurilor, de mai mică sau mai mare generalitate, de la limba comună până la argouri, semne și coduri cifrate, specifice unor grupuri sau organizații mai mult sau mai puțin secrete. În al treilea rând, indivizii interpretează continuu microși macromediul sociocultural în care trăiesc, comportamentele celorlalți și comportamentele proprii. Apoi, interpretările
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportă rațional. Se aplică astfel modele matematice bazate pe sisteme de ecuații mini-max, pe calculul optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de rang mediu și, mai puțin, de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de a realiza predicția fenomenelor empirice, adică a gradului în care ele pot descrie și explica realul concret (cel puțin ca regularitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ele sunt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Dacă ar fi să sugerăm totuși o poziție care ni se pare cea mai benefică pentrucercetătorul pus în fața studierii și explicării unor fenomene concrete, credem că, din toată această dispută în jurul naturii, generalității și gradului de constrângere ale sistemului de valori, cel mai profitabil este să optăm pentru o variantă individualist-raționalistă moderată, de genul următor. Recurgerea la invocarea sistemului de valori - ca factor general explicativ și nu la valori în varianta lor operaționalizată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-se îndeaproape de problema ambiguității și a relației dintre atitudini și credințe (beliefs), a dezvoltat și teorii și metodologii adecvate (vezi Iluț, 2004, pp. 43-48). e. Constituite la nivelul personalității umane într-un sistem, atitudinile nu sunt echiponderale nici ca generalitate și centralitate, și nici ca energie motivațională. Cele mai generale și centrale se schimbă mai greu decât cele periferice și specifice, pentru că implicarea eului în primele este mai profundă și pentru că schimbarea lor are consecințe mai importante asupra întregului sistem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puternic, în schimb, intenția comportamentală, care este tot un parametru intrinsec conștiinței. Referindu-ne mai direct și de o manieră sintetică la raportul valori-atitudini-opinii, putem afirma că cele trei componente descriu stări caracteristice care diferă între ele după gradul de generalitate, centralitate (profunzime) și stabilitate, structurându-se într-un model ierarhic: valorile apar ca principii generale și de mare stabilitate referitoare la modurile de comportament sau scopurile ultime ale existenței, fiind central și profund angajate în configurația și dinamica personalității;atitudinile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că există judecăți privitoare la diferite domenii și aspecte ale mediului social și fizic (credințe religioase, politice, moduri de alimentație, de creștere a copiilor etc.). Pe verticală, în sensul că aceste credințe au grade mai mici sau mai mari de generalitate, unele dintre ele constituind „axiome” pentru celelalte. E important de reținut așadar că multe credințe funcționează ca propoziții tacite, presupuneri implicite, netransparente nici pentru subiect și nici pentru observatorul din afară. (Iată de ce termenul „convingere”, care ne trimite la planul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]