7,834 matches
-
bruște, radicale, de sorginte revoluționară, recomandând adoptarea treptată a instituțiilor occiden-tale, în corelație cu maturizarea generală a societății. 2. "formele fără fond", faimoasa teorie a lui Titu Maiorescu derivă din principiul gradualismului și pune în evidență decalajul dramatic dintre ambițiile generoase și realitatea mediocră, aflată în plin proces de edificare (la nivel instituțional teoria formelor fără fond este una de tipul oul sau găina? Ce trebuie să apară mai întâi: instituția sau oamenii care să îi dea valabilitate? Academia sau posibilii
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
anatemizați, absența lor din peisajul literaturii contemporane nu mai surprinde. De altfel, abia ulterior anului 1961 va fi cunoscută literatura lor de sertar, care nu avea nimic comun cu proletcultismul. PROZA proletcultistă recunoaște ca personalitate dominantă pe Mihail Sadoveanu, prezentat generos la secțiunea anterioară a literaturii interbelice. "Alături de el - afirmă Emil Boldan - stau scriitori din ge-ne-ra-ția imediat următoare ca: Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Ion Agârbiceanu, George Călinescu etc." (p. 123), de asemenea prezentați anterior. Ierarhia este, în continuare, foarte sever și
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
microbuzul până la Strasbourg, unde va fi invitat să asiste la un congres al deputaților socialiști europeni. La fel și acum, tot ce vede în Apus compară cu ce e la noi, ca acum două secole Dinicu Golescu, a cărui "umbră generoasă și candidă" simte că îl însoțește "tutelar". Ne amintim ce spusese acela: "Dar cum puteam, ochi având, să nu văd, văzând să nu iau aminte, luând aminte să nu aseamăn, asemănând să nu judec binele și să nu-l pohtesc
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
care obiectul ne este exterior. De aceea în milă ne dăm seama atât de bine de condiția altuia, avem o viziune atât de clară a locului în lume a altei persoane. În milă, noi nu anticipăm nimic, nu dăruim nimic generos, nu transfigurăm deloc; dimpotrivă, luciditatea milei răpește orice strălucire la care ar avea drept iluzia oricărei ființe." A ocroti această iluzie, fără superiorități cîștigate ușor și avantaje sentimentale, iată programul. A ocoli, pe cît se poate, certitudinile impuse celuilalt. Aspirația
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
lui Eminescu și regretă că nu este și Teofil alături de el să pună, după obicei, o ghirlandă de flori la statuia lui Eminescu, dăltuită, în fața Ateneului, de Gheorghe Anghel. În sfârșit, întâlnirea se petrece într-o iarnă la Predeal, când generos, Geo Bogza îi cumpără un ceas de buzunar, îl conduce la gară și îi cumpără biletul de tren. Poetul din Răchițelele Apusenilor îi trimite pe lângă poezii (apoi după debut, volumele sale de poezii), înduioșătoare semne de prețuire: un trofeu de
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
românilor stabiliți în America, al căror pitoresc este mai bine evidențiat pe fundalul unei societăți din partea cealaltă, nici aceasta perfectă. Într-un limbaj get-beget românesc, La revoluția română oglindește varianta transatlantică a revoluției din România, conturând un univers moral cu generoase porții de specific național. În inima Manhattanului, se face revoluție "ca acasă" la Strada 38 cu 3, pe bază de convocare. "La glasul de trâmbiță al Patriei", "vreo trei sute de oameni erau adunați acolo, cucoane cu blănuri scumpe de bizon
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
de mână/ ca și când am opri/ calul"; tv: "de aici pleacă/ de aici pleacă procesiunea/ de aici păsările/ de aici plec eu/ toate lucrurile/ de acum de aici nu mai pleacă nimeni/ din mine/ pe ușa aia/ fără să se taie generos de câte ori în același loc// am sentimente despre care nimeni nu știe nimic/ nici oglinda de care spuneam e o ființă adăncă să știi/ nici dumnezeu despre care nu prea știu multe/ nici// când mă întorceam definitiv la ele/ deveneam invizibil
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
devine muzică. O asemenea meditație îți pot provoca într-un concert doar artiștii adevărați, înzestrați cu un talent capabil de a comunica instantaneu sentimente și stări, potențându-le coloratura și sporindu-le armonia. Dăruiți cu talent în chip neobișnuit de generos, stăpâni de-acum pe toată arta instrumentală, violoncelistul Dan Cavassi și pianistul Mihai Ungureanu au susținut la Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău un concert de sonate, activând în noi nostalgia Paradisului pierdut, magia sonoră a unor durabile sentimente de mare
Magie sonoră by Vasile PRUTEANU () [Corola-journal/Journalistic/83121_a_84446]
-
s-a născut fiul nostru, perspectivele s-au schimbat și am realizat că este de datoria mea să împărtășesc istoria reală cu poporul român!” - a declarat A.S.R. Prințul Paul de România. “Personalitate cu adevărat romantică a secolului XIX și generoasă protectoare a artelor, Regina Elisabeta I a României, Carmen Sylva, găzduia la Castelul Peleș serate la care invitații erau scriitori, artiști și muzicieni de prestigiu, unul dintre favoriți fiind George Enescu” - se menționează în acest prim volum care descrie începutul
Istorie și muzică by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83134_a_84459]
-
ales în prima parte, când nu era suficient de încălzit, „tatonările” vocale au permis să apară un ușor tremolo și unele detimbrări la trecerea de la un registru la altul. Ștefan Pop mai are însă culoare frumoasă, fluiditate a cântului, boltire generoasă și trăirea plină de impact cu spectatorul. În pofida unor kilograme în plus, este firesc și amuzant, chiar și atunci când regia îl obligă să-și scoată pantalonii în spectacol. În aria „una furtiva lagrima” a cucerit ovațiile publicului prin expresivitatea
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
promovării muzicii de jazz că arta a creativității spontane și totodată a măiestriei interpretative. Dacă la nivelul radiourilor private, jazz-ul este ca și inexistent, în schimb Societatea Română de Radiodifuziune se întrece pe sine în a oferi melomanului un generos număr de minute în eter, plus o integrare a jazz-ului în formulele concertistice live și în spațiile de înregistrare în studiourile proprii de înaltă condiție tehnică, deservite de recunoscuți profesioniști într-ale sound-ului. Iată o constatare ce nu lasă
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Muzeului Paul Constantinescu, precum și unor oameni de suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la edițiile precedente, deschiderea actualei ediții, a IV-a (programată în perioada 20-23 iulie a.c.) a avut loc în generosul spațiu din casa ing. Teodorescu din Țintea - Băicoi. După cuvântul introductiv rostit de compozitoarea și profesoara Adina Dumitrescu - co-director al festivalului, numerosul public din țară și străinătate a urmărit, cu deosebit interes, un formidabil program - în primă audiție - de muzică
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
unui învățământ universitar modern nu s-a rezumat numai la orizontul teoretic, ci și la abordarea unui repertoriu muzical de largă suprafață, din toate genurile și stilurile reprezentative pentru problematica tehnică și psihotehnică pe care universul muzical ni-l oferă generos și cuprinzător, militând - cu fervoare - pentru cunoașterea muzicii din toate timpurile, dar și a celei contemporane, pe care a promovat-o, punând-o în valoare prin prime audiții. Privită în ansamblu, întreaga viață a maestrului Crăciun - cea profesională și privată
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
culturală a momentului, de la Mircea Dinescu la Mircea Nedelciu, de la Andrei Pleșu la Gabriel Liiceanu, de la de la Nicolae Breban la - exact așa - Ion Iovan. Nici unul dintre ei nu se dovedește, în fierbințeala zilelor de 13-15 iunie 1990, realmente interesat de generosul vânzător de copyright. Prilejul pentru exersarea unor portrete necruțătoare, dovedind categoric, până la nivelul nuanțelor, ereditatea. Rămân, cu citatele, în sânul clanului, lăsând bucuria cinică a celorlalte descoperiri cititorilor. Iată o mostră de probozire a capodoperei locale: "Mama a ținut cu
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
2, pentru vioară solo de Eugène Ysaye (1858-1931) - „obsesia” compozitorului belgian fiind aici eternul J.S. Bach, din a cărui Partită nr. 3, în Mi major pentru vioară solo citează motivul inițial -, urmat de redarea integrală a Preludiului bachian, cu timbru generos, frază elegantă și suflu poetic, de către Alexandru Tomescu. Muzicii zilelor noastre i-au fost rezervate ultimele...sunete în cadrul recitalului: mai întîi, violista Tamara Dica a interpretat o lucrare construită quasi în spiritul structurii atomice a particulei considerată ca având o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
în marea carte a istoriei. Trista veste a pornit cu repeziciune declanșând fiorii emoției umezite de lacrimile celor mulți care s-au bucurat cu fascinată uimire de unicitatea fenomenului vocal aureolat de profunzimea expresivă cu care Nicolae Herlea a dăruit generos magnificul său mesaj de artă și omenie. Născut la 27 august 1927, la București, într-o familie de oameni gospodari și sensibili, Nicolae Herlea a primit o educație a cărei trăinicie s-a bazat pe bunul simț și respectul față de
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
carieră artistică. Dacă prin vocea lui Enrico Caruso avea să cunoască fenomenul vocal ce generează un fenomen sufletesc, vocea lui Beniamino Gigli îl confrunta cu delicatețea sufle- tească ilustrată în expresia vocală. Din amplele povestiri care mi le-a dăruit generos printr-o Prietenie unică, am înțeles că Nicolae Herlea a asimilat de foarte tânăr esența fundamentală a acelui fenomen de rezonanță prin care sufletul și vocea devin o entitate unică și binecuvântată. Această perfectă rezonanță dintre suflet și voce l-
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
majore, la ora asta. Peter Brook, Lev Dodin, Robert Wilson, Declan Donnellan, Eimuntas Nekrosius sînt reperele universului teatral, sînt cîteva dintre numele de rezonanță în jurul cărora se învîrtește seducția, preocuparea, vîlva, interesul artiștilor. Festivalul Shakespeare de anul acesta a oferit, generos, șansa unui periplu prin cîteva din operele lor. Ca să ne bucurăm, ca să putem să apreciem onest care este pulsul și cam pe unde sîntem noi. Fără încrîncenare, fără vanitate și, dacă se poate, fără ipocrizii. Fie și prin faptul că
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
cărei semnificații le regăsim în joncțiunea atât de fericită cu marele festival actual al săptămânilor vieneze, festival aflat în aceste zile în plină desfășurare. Sunt manifestări pe parcursul cărora elita artistică internațională a muzicii, a teatrului, va fi prezentă aici, în fața generosului, în fața răsfățatului public vienez, o lume a normalității, o lume cordială, a civilității, a demnității în relația cu cel de lângă tine. Merită - în aceste săptămâni - să facem o călătorie în capitala federală a Austriei. Spre răsfățul spiritului, spre bucuria sufletului
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
exemplu, prima versiune, în revistă, a Davidei, cu cea publicată în volum. Trecutul trebuia descris în culori întunecate. Le-a avut, dar a avut și lumină. Aspectele luminoase erau interzise. Boierimea română și clasa mijlocie, cuprindeau și oameni buni, nobili, generoși, uneori admirabili. Interzis. Monarhia a fost întemeiată de un om profund respectabil, și continuată de un al doilea, care și-a sacrificat tradiția și originea germană a dinastiei pentru a conduce țara în război, la victorie și la unire. Toate
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
fond. N-au reușit. N-au rezistat. I-a torpilat de fiecare dată monstruoasa coaliție a mediocrității și imposturii, solidaritatea sordidă a virtuozilor ideilor de gata și a limbii de lemn, fanii manualului unic, specialiștii în formularea greșită a subiectelor, generoșii care umflă notele, educă și încurajează furtul prin copiat la probele scrise și fac publice înaintea examenelor nu doar subiectele, ci și răspunsurile, pentru ca formarea roboților decerebrați să se realizeze "în cele mai bune condițiuni". Poate generalizez excesiv, dar, din
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
Eugen Negrici în prefață) s-a dus și el. Și tare mă tem că, dacă vom persista să descifrăm, tranzitiv, revolta anticeaușistă neprefăcută - pentru care se găsesc cu ușurință exemple - sau mitologia autohtonă, folclorică, a morții - care ne e servită generos de alte câteva zeci de situații -, vom sărăci irecuperabil poezia Ilenei Mălăncioiu. Aserțiunile critice sunt, de bună seamă, corecte. Ce mi se pare că începe să se clatine este fundalul ideatic. Un poem superb, de felul celebrului Jertfirea mielului se
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
și-a epuizat resursele și, cine știe, poate că vreuna din generațiile literare viitoare va încerca să recupereze lucrurile bune pe care cei mai valoroși dintre ei le-au făcut." (pag. 7) Îmi cer cuvenitele scuze pentru citatul nepermis de generos. Îi asigur, compensatoriu, pe cititori, că au parcurs, practic, o bucată consistentă din cea dintâi povestire autentică a volumului. Pe care, bineînțeles, Petru Cimpoeșu o numește, modest, Câteva cuvinte și o lasă să funcționeze ca notă introductivă. Fără alte ocolișuri
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
-se de bună voie și nesilită de nimeni unui bărbat complet șters (și "cu pensii alimentare"), dar pe care ea îl iubește. La fel se va întâmpla și cu Mantiliza, strănepoata domnului Păunescu Coșciugaru, ochi alunecoși și inimă zburdalnică, distribuită generos prin tot Ferentariul. Spre sfârșitul romanului o vedem integrată cu forța în Sistem, transformată într-o jalnică informatoare a Miliției (și "animatoare" pentru cadrele instituției). Visele și proiecțiile juvenile, castelele ridicate în Spania de imaginația fiecăruia se fărâmițează și se
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
explicație de mai sus; cele mai multe sînt aluzive, trimițînd la presupusul citat prezidențial și evocînd - chiar în editoriale și în rubrici de "Analize și comentarii" - vorba vulgară și protagoniștii fabulei. Aluzia tinde să stabilizeze identificarea Marelui Licurici cu SUA: "Marele Licurici, generos doar cu Ungaria" (titlu, Gândul, 17.03.2008); "Dar Ungaria, spre deosebire de România, a avut atât un lobby puternic, cât și o strategie coerentă. De data aceasta, satisfacerea "marelui licurici" nu e suficientă" (ibid.); "Președintele mârâie la ""licurici"" (Ziua, 22.03
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]