3,912 matches
-
pentru cultura plantelor adecvate condițiilor naturale, tehnice, sociale și economice; - Dezvoltarea și protecția agroecosistemelor; - Fiziologia reproducției, nutriției și producțiilor de animale. 6.1.5. Program antiseceta: - Prognoze, evaluări meteo - hidrologice; - Protecție teren (îmbunătățiri funciare, irigații); - Tehnologii agricole; - Cercetări în domeniul geneticii, ameliorări și utilaje, echipamente specifice; 6.1.6. Protejarea sănătății plantelor și animalelor: - Mecanismul de rezistență a plantelor de cultură față de patogeni și dăunători și a organismelor dăunătoare față de pesticide; - Studiul unor patogeni și dăunători noi sau cu importanță economică
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
mediul rural și implicațiile acestora asupra dezvoltării economico - sociale; - Formarea prețurilor în agricultură în condițiile relațiilor de piață. Costurile marginale. Valoarea și prețul pământului. Corelația dintre prețurile produselor agricole și prețurile industriale (foarfecele prețurilor). 6.2. SILVICULTURA 6.2.1. Genetică forestiera, ameliorarea arborilor și conservarea resurselor genetice. 6.2.2. Ecofiziologia arborilor și arboretelor. 6.2.3. Fundamente corologice și ecologice pentru silvicultura și protecția mediului. 6.2.4. Soluri forestiere și fundamente staționale privind schimburile climatice. 6.2.5
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
11. Monitoringul forestier. 6.2.12. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor din silvicultura. 6.2.13. Biologia și ocrotirea vinațului și salmonidelor. 6.3. INDUSTRIA ALIMENTARĂ 6.3.1. Piscicultura și industrializarea peștelui: - Protejarea și valorificarea ecologică a resurselor în acvacultura; - Genetică și ameliorare (pești); - Protejarea s��natații (diagnostic, prevenire, combatere boli) la pești; - Creșterea și exploatarea peștilor (furaje, biopreparate, reproducere, predezvoltare, creștere intensivă și superintensiva); 6.3.2. Biotehnologii în industria alimentară: - Microbiologie industrială; - Enzimologie; - Aplicații biotehnologice; - Biotehnica; 6.3.3
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
și geofizice naționale, atlase, monografii și sinteze, studiul și prezentarea colecțiilor; - Studii și cercetări fundamentale de sedimentologie, biostratigrafie, petrologie, hidrogeologie și metalogenie; - Studii pentru descifrarea structurii profunde a teritoriului național și urmărirea câmpului geomagnetic; 16.6. AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ: - Genetică, fiziologie și biochimie; - Plante (inclusiv silvicultura); - Animale (inclusiv medicină veterinară); - Resurse ecologice; - Industrie alimentară; 16.7. ȘTIINȚE TEHNICE: - Surse noi de energie; - Materiale noi și tehnologii de procesare; - Informatică și comunicații; - Fizică Pământului. 16.8. CERCETARE UNIVERSITARĂ. 17. PROGRAMUL DE
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
Articolul UNIC România adera la Statutul Centrului Internațional pentru Inginerie Genetica și Biotehnologie (I.C.G.E.B.), Trieste - Italia, adoptat la Madrid la 13 septembrie 1983. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 20 februarie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr.
LEGE Nr. 18 din 6 martie 1995 privind aderarea României la Statutul Centrului Internaţional pentru Inginerie Genetica şi Biotehnologie (I.C.G.E.B.), Trieste - Italia, adoptat la Madrid la 13 septembrie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111860_a_113189]
-
eredității în creativitate. I. Nicola (12, p. 82) definește, astfel, conceptul: . Am reprodus definiția de mai sus in extenso pentru a accentua, astfel, asupra faptului că mecanismul de transmisie ereditară stă la baza a ceea ce numim unicitatea fiecărui individ. Domeniul geneticii rămâne, în continuare, deschis. Știm că substratul material al eredității este format din cromozomi, gene și acizi nucleici, dar încă nu pot fi precizate exhaustiv funcțiile particulare ale fiecărei componente în parte. Cei mai mulți cercetători consideră că aspectul psihologic al eredității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
încă, intangibilă. . Deși datând din 1941, opinia autorului rus își păstrează, pe deplin, credem noi, valabilitatea. Considerăm, deasemeni, că tocmai datorită imposibilității de a cunoaște, până în prezent, esența fenomenului de creație, s-au avansat și unele ipoteze hazardate, mergând, în genetică, până la ideea de a dirija producerea indivizilor dotați, talentați, geniali, prin mijloace care ar încălca normele etice, echilibrul biologic al umanității: (Maximilian, C., Belengeanu, S., Bembea, M., 9, p. 5). Să sperăm că nu vom reuși, totuși, acest lucru, și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au obținut un număr impresionant de soiuri tradiționale sau locale, precum și de rase. Datorită faptului că foarte multe aspecte referitoare la diversitatea genetică, inclusiv mecanismele de 27 reducere sau de creștere a acesteia, sunt studiate în amănunt la discipline precum Genetica sau Ameliorare, nu vom detalia în prezentul manual aceste aspecte. Trebuie însă să menționăm că diversitatea genetică este baza procesului evolutiv, fiind un factor de importanță capitală în menținerea biodiversității (la toate nivelurile). Diversitatea ecosistemică priveste mozaicul realizat de diversele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în zona de iradiație genetică a unei alte populații - rasă perfecționatăă; suprarasele - grup monofiletic de rase. Linia. Este cea mai simplă a ierarhiei taxonomice zootehnice. Este o populație simplă, al cărei drum evolutiv este dictat de selecție și/sau derivă genetică. Izolarea reproductivă este realizată sub controlul omului. În funcție de creșterea medie a homozigoției pe generație, se disting următoarele categorii de linii: 108 linia neconsangvinizată - populație simplă care evoluează sub influența selecției artificiale; are o creștere a consangvinizării pe generație de sub 1
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ar fi un amendament asupra „asprimii” tratării conceptului. Este adevărat că, neatacând problemele legate de frecvența genelor și genotipurilor, o denumire mai corectă a acestei acțiuni ar putea fi analiza sau studiul pedigreelor. Numai că, în lumina celor afirmate, nici genetica cantitativă nu ar trebui să se numească așa. Și poate nici ameliorarea animalelor care o are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
putea fi analiza sau studiul pedigreelor. Numai că, în lumina celor afirmate, nici genetica cantitativă nu ar trebui să se numească așa. Și poate nici ameliorarea animalelor care o are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic, iar prin intermediul metodelor statistice, sunt cuantificate fracțiunile din aceasta ce pot fi puse pe seama aditivității, interacțiunilor alelice și nealelice, mediului general și special, cu o anumită eroare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
vedere genetic, pentru că materia primă a selecției este variabilitatea genetică. Cunoscând faptul că orice program de ameliorare necesită o optimizare a planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm o definiție, prin istorie genetică înțelegem o acțiune obligatorie în managementul resurselor genetice reprezentată de un ansamblu de analize (de unde și denumireaă ce utilizează datele extrase din registrele genealogice pentru determinarea modului și condițiilor în care 115 populația a evoluat sub efectul metodei de ameliorare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ar putea oferi și cadrul necesar continuării preocupărilor științifice. Poate nu lipsit de importanță este și faptul că, în 1996, au fost publicate la Editura „Cutia Pandorei” două cărți de specialitate în domeniul pediatriei: „Știința creșterii și dezvoltării copilului” și „Genetică și Embriologie” autor dr. Valeriu Lupu, ca și o colaborare a aceluiași autor, în calitate de coautor, la apariția cărții în două volume intitulată „Îndreptar de Urgențe la Copil” alături de prof. dr. Alexandru Gr. Dimitriu, prof. dr. Stela Goția, prof. dr. Ovidiu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
definesc mai puțin exact această disciplină, deoarece bolile contagioase reprezintă doar o parte din spectrul complex al bolilor infecțioase. Datorită numeroaselor interferențe cu alte domenii medicale, teoria și practica bolilor infecțioase necesită o abordare interdisciplinară cu specialitățile de microbiologie, imunologie, genetică, epidemiologie, medicină internă, terapie intensivă, oncologie, pediatrie, imagistică etc. Istoria bolilor infecțioase începe odată cu istoria omenirii. Mărturiile scrise și legendele din Antichitate aduc dovezi despre existența unor boli care făceau numeroase victime și a căror origine era considerată divină. Astfel
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Hoffmann descoperă Treponema pallidum drept cauză a sifilisului 1911: Francis Rous raportează etiologia virală a cancerului (virusul sarcomului Rous) 1918-1919: Epidemia de “gripă spaniolă” produce 25 milioane de decese 1928: Frederick Griffith descoperă fenomenul transformării genetice a pneumococilor, stabilind bazele geneticii moleculare 1929: Alexander Fleming descoperă penicilina 1935: Gerhard Domagk sintetizează Prontosilul, o sulfamidă anti streptococică 1937: Ernst Ruska utilizează microscopul electronic și obține prima imagine a unui virus 1943: Selman Waksman descoperă streptomicina 1948: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu o avuseseră în realitate. Am intuit însă ce forță uriașă sălășluiește în condiția de dătătoare de viață și ce frustrație trebuie să aibă bărbații pentru dependența lor de femei, care i-au făcut posibili și le fac posibilă „nemurirea” genetică. Nu mi-am pus atunci problema ce mecanisme compensatorii de dependență și dominație creează bărbații misogini ca să contracareze dependența lor de „Fiatul” femeiesc. Pentru prima oară mi-am privit cu simpatie fiziologia despre care aflasem că, mai jos de spirit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
radiații ionizante, formaldehidă, clorură de vinil și acrilonicril. Există numeroase studii care cercetează o posibilă legătură între telefoanele mobile sau leziunile de la nivelul craniului și apariția tumorilor cerebrale, însă nu poate fi încă dovedită o legătură clară între acești factori. GENETICA Cel mai bun indicator de benignitate sau malignitate poate fi găsit în modificările genetice mai mult sau mai puțin evidente apărute la nivelul proliferării celulare. Una dintre tumorile cele mai frecvente, meningiomul, prezintă o serie de modificări cromozomiale. Inițial s-
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o comparare a rezultatelor între diferite centre și țări. După decenii de cercetare, știm puțin mai mult despre epidemiologia și factorii de risc ai tumorilor cerebrale primare. Evoluția în studiul tumorilor cerebrale au fost influențate de progresele tehnologice în imagistică, genetică și alte domenii. PRINCIPIILE GENERALE ALE CHIRURGIEI TUMORILOR CEREBRALE IOAN ȘTEFAN FLORIAN, AUREL OȘLOBANU, SILVIU ALBU PLANIFICAREA OPERAȚIEI Numeroasele simptome provocate de existența tumorilor intracraniene traduc expansiunea tumorală în interiorul cutiei craniene inextensibile, într-un spațiu ocupat în mod normal de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
numeroase elemente genetice care le deosebesc. Tot mai multe studii au început să evalueze prognosticul 166 asociat cu diferitele mutații [10,11]. Unele dintre cele mai des întâlnite anomalii genetice sunt următoarele: Pierderea heterozigoției la nivelul cromozomului 10q este modificarea genetica cel mai des întâlnită în glioblastoamele primare și secundare. Se găsește în 60-90% din cazuri. Mutațiile la nivelul genei tumorale supresoare p53 au fost printre primele modificări genetice identificate în tumorile cerebrale astrocitare. Deleții sau alterari ale acestei gene se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
precum și traducerile textelor din Kafka și din Borges, despre care vom vorbi în cap. 8, nu sînt altceva decît stabiliri ale textelor, transcrieri și traduceri de lucru al căror scop este să facă posibilă o analiză. Luarea în calcul a geneticii este și un antidot pentru ideologia "încheierii textului". Am impresia că, într-un mod desigur polemic, P.-M. De Biasi opune destul de just fundamentele hermeneuticii clasice și știința textelor și documentelor pe care el o numește "critica genetică". Modelului implicit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a scriiturii literare, genetica literară smulge relația critică din ficțiunea suveranității sale și reinserează opera în logica profană a genezei sale. Dar acest gest, departe de a face caducă relația critică, îmbogățește textul cu o dimensiune care-i lipsea dureros: cea de a patra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discursului să reia problema interpretării textuale, deoarece postulatele de istoricitate, de materialitate și de dimensiune critică sînt comune celor două demersuri. (Cossutta 2004: 195) Rezumatul domeniilor de stabilire a textului Cele patru perspective confirmă faptul notat de Almuth Grésillon în privința geneticii textuale și a ceea ce ea numește construirea "prototextului": "Lingvistul, în loc să dispună de date care așteaptă să fie interpretate, are nevoie ca mai întîi să-și construiască obiectul" (1985: 185). Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive • Categoriile și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
câștiga 1000 de lei pe un sac. După ștevie, veneau legumele la rând. Ridicam saci cu pepeni pe portbagaj și pe urmă m-am operat și de hernie de disc. Călușul Construcția lui, de la pământ, vine de departe, din hăurile geneticii neamului și l-a ajutat să scape de necazuri. Orice țăran normal are o condiție fizică de invidiat. Dar dacă a fost la Călușari din copilărie? Cum o fi? “Eu am dansat de mic. Este aici o bază de folclor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu puteți veni și cu cash colateral 100%?” Voi sunteți nebuni? Eu am pus destul, ați adus evaluatorul vostru. Dacă aveam banii mei, nu plăteam eu, frățioare, mai veneam aici? Eu le-am luat în virtutea inerției fiindcă fermierii care aduc genetică în țară, cu peste 7500 de litri pe vacă la o lactație, adică atât să aibă mama fiicei, iar bunica să aibă peste 6500 de litri, dacă mă împrumut la bancă cu o dobândă subvenționată de 4%, peste 2-3 ani
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bodyguard, altfel nu. Fiindcă îi întrebam pe toți ce fac acolo pentru agricultura României. Ce să faci ca inginer constructor la Ministerul Agriculturii? Ce știi despre zootehnie ca horticultor? În 2005, ieșise un ordin al ministrului că fermierii care aduc genetică superioară în țară primesc o compensație. Fac dovada că aduc animalele și unul mi-a respins dosarul. Că am sediul la București, să mă duc acolo. Am făcut vreo două-trei cereri la Ministerul Agriculturii, tot pierdeau dosarul. M-au trimis
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]