1,442 matches
-
timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
odinioară atât de tineri, supli și depravați încărunțeau, se îndobitoceau, se autocompătimeau..., povestea ea. Bărbați fără neveste, tați fără copii, negustori fără prăvălii, meseriași fără meserii... Gândindu-se la starea în care fuseseră aduși SS-iștii, Helga și-a pus ghicitoarea Sfinxului: „Ce ființă umblă dimineața în patru picioare, la amiază în două și seara în trei?“. Omul, rosti Helga răgușit. A mai povestit cum a fost repatriată - într-un fel, repatriată. N-a fost trimisă înapoi la Berlin, ci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cărei proprietar-manager era Cangurașu Brandaburlea. Nu s-a putut descoperi autorul unei asemenea tăreșenii. În trei luni, Trocaru și-a lichidat firma și s-a tuns întru monahism la mănăstirea Mândraia, din pădurea de la Obancea. Încercase și Andromanda Brandaburlea, bătrâna ghicitoare, s-o aciueze pe lângă ea, să o inițieze în secretele tăinuite de cărțile destinului, de ghioacele drumurilor și răscrucilor, să-i transmită parte din puterile de a chema la miez de noapte neveniții din cotloanele lor și, mai ales, silnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ora zece au venit două echipaje de pompieri și l-au coborât pe Jambirică, aproape mort, cu scările rulante. Andromanda a mai fost o singură dată la București. Au dus-o la un târg internațional, unde era o secțiune cu ghicitoare, vrăjitoare, descântătoare și alte de-astea. A schimbat chiar câteva cuvinte cu președintele României de atunci, Ion Iliescu, oprit și la cortul lor. I-au dat și o poză, în care președintele o ținea pe ea după umeri, iar Trambulina-Mutătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bea singură și amândouă dacă eram împreună, mai făceam o cafea, mai o alună și trecea noaptea mai ușor și nu o mai chinuia singurătatea, că fiu-su venea acasă dimineața când plecam eu, povestea Rozica că aflase de la o ghicitoare la care mergea, eu nu am practicat gestul ăsta, chiar dacă m-a invitat și pă mine, la Andromanda îi zicea ghicitoarei, sora mai mare a nevestei lui Brandaburlea ăl Bătrân, i-a spus, nu știu cum a venit vorba, poate Rozica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o mai chinuia singurătatea, că fiu-su venea acasă dimineața când plecam eu, povestea Rozica că aflase de la o ghicitoare la care mergea, eu nu am practicat gestul ăsta, chiar dacă m-a invitat și pă mine, la Andromanda îi zicea ghicitoarei, sora mai mare a nevestei lui Brandaburlea ăl Bătrân, i-a spus, nu știu cum a venit vorba, poate Rozica a întrebat pentru mine de Macatist, că mi-era dor de el, eram dezorientată fără el, mă prinsese revoluția nepregătită pentru evenimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
George așa încât și el căzu lângă ea. Ceilalți au râs și le-au urat să fie într-un ceas bun, sigur este anul când se vor căsători.Mama lui George, fără să știe soțul său mergea de la un timp pe la ghicitori, să-i dea în cărți, pe la fel de fel de vrăjitoare, să afle dacă fiului i s-au făcut farmece. În cărți nu-i cădea bine iar vrăjitoarele îi spuneau fel de fel de baliverne în care ea credea. Îi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
sportiv din campus, mi-a dat urmă- toarea problemă de logică : — Un om este găsit spânzurat de lustră. În cameră nu se găsește nimic În afară de o pungă de plastic și niște apă pe jos. Cum s-a spânzurat ? După această ghicitoare m-am Îndepărtat și mai mult de Jean-Claude. El era sloiul de gheață pe care stăteam sprijinită cu picioarele, care se topea văzând cu ochii de la o zi la alta, iar funia mi se strângea din ce În ce mai tare În jurul gâtului. Ce
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
centrul sportiv din campus, mi-a dat următoarea problemă de logică : — Un om este găsit spânzurat de lustră. În cameră nu se găsește nimic în afară de o pungă de plastic și niște apă pe jos. Cum s-a spânzurat ? După această ghicitoare m-am îndepărtat și mai mult de Jean-Claude. El era sloiul de gheață pe care stăteam sprijinită cu picioarele, care se topea văzând cu ochii de la o zi la alta, iar funia mi se strângea din ce în ce mai tare în jurul gâtului. Ce
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
droaștei, strigînd: - A venit căruța cu pîine! A venit căruța cu pîine! În Cuțarida, Mielu lăsa și câteva pituști împletite pe care le avea pregătite în lada de sub capră: două pentru cârciumar, două pentru popă și câteva chifle pentru Marița, ghicitoarea. Când le împărțea, calicii se dădeau mai într-o parte, cu ochii lacomi. Ene, știrbul lui Fanache, mai îndrăzneț, cerea Linei: - Tanti, dă-mi și mie un coltuc din ăsta! În mână avea bucata de pâine neagră, atunci cumpărată de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bătrâna s-a gândit ce s-a gândit, a clătinat din cap și i-a spus: - Mutu tău s-a-ncurcat cu vreuna pe unde se duce. De când îți tot spun eu și nu vrei să m-asculți! Hai la ghicitoare, să se uite ea-n cărți, să vadă ce-i și să ți-l dezlege... Coana Marița ședea într-o casă de lut, spre ulița zidarilor. N-avea nici gard, nici poartă, numai niște uluci putrede, căzute. Încă spunea Spiridon
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apoi copiilor să bea de trei ori din apa descântată și ieșea afară, căutând un câine pe care o arunca, zicînd: - Așa să fugă deochiul, cum se scutură dinele de apă! Linei îi fusese rușine să se ducă ziua la ghicitoare. O luase pe Aglaia și, într-o seară ploioasă, când nu se zărea nimeni pe ulițele pustii, au intrat amândouă pe ușa joasă a casei dărăpănate. Marița le-a ieșit în prag. Era îmbrăcată într-o rochie înflorată, cam slinoasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Da mă luai cu vorba și nu te întrebai, coană Lino, care ți-e supărarea? Pentru ea vorbi Aglaia: 326 - Ce să fie, cu pacostea de bărbat. De la o vreme nu-și mai vede de casă. Parcă-l mănâncă ceva... Ghicitoarea își căută cărțile, le risipi pe pat, suflă .deasupra lor și spuse pe șoptite, amestecîndu-le: 4- Douăzeci și patru de frați, Așa bine să dați, '-* Cum v-a zugrăvit zugravul. Dac-o fi bine, de bine să iasă, Dac-o fi rău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întoarce, tot fără dragoste se întoarce și cu sufletu-n altă parte. Văd lacrimi și supărare... - Așa e... Încuviință nevasta cârciumarului. - Da cade bine, pe urmă, că or să se certe, uite aici.... Degeaba privea Lina, nu înțelegea nimic. 327 Ghicitoarea strânse cărțile. - Au obosit, spuse. Mai dă pe la mine să-ți mai ghicesc. Aglaia se îndesă mai către Marița: - Da n-ai putea dumneata să faci ceva, c-am auzit că-i aduci înapoi. Coana Marița puse degetul la gură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o problemă (căsătoriile celor buni la matematică nu sunt neapărat cele mai reușite...) iar, utilizarea unei mașini de cusut este o altă problemă. Mai ales, nu vă gândiți la ceva plictisitor, atunci când vorbiți despre o problemă, căci multe jocuri - de la ghicitori la jocul de șah, iar, mai nou, jocurile video - sunt probleme. În fine, există un al treilea sens al cuvântului inteligență, cel de „cultură”. A fi inteligent înseamnă a fi cultivat. Cultura cuprinde limbajul (în special bogăția vocabularului) și totalitatea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ei, duc la o ameliorare a prelucrării informației în imagini și a succesiunilor mentale. Am putea adăuga jocurile educative, revistele pentru copii (Mickey Jeux etc.) care conțin jocuri inspirate direct din teste, cum ar fi rebusuri, jocuri de comparație, labirinturi, ghicitori etc. Concluzie În fine, trebuie menționată extinderea domeniului cultural, datorită dezvoltării extraordinare a mass-media, a televiziunii, a cărților etc. altădată, programele școlare corespundeau culturii unei țări: departamentele franceze, Ludovic al XIV-lea și Napoleon, Molière și Albert Camus. Însă, din
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a eșantioanelor de activități intelectuale; în al doilea rând, a eșantioanelor de câteva sute de subiecți, pentru a stabili referințele. A priori, am putea utiliza nenumărate activități intelectuale pentru a realiza un test, cuvinte încrucișate, labirinturi, puzzle-uri, rebusuri sau ghicitori. De altminteri, așa au procedat psihologii, întrucît există în jur de 5 000 de teste de inteligență. Acestea se bazează pe labirinturi, figuri, căutarea figurilor ascunse, puzzle-uri, punerea în ordine a imaginilor unei benzi desenate, găsirea părții lipsă a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Valsamaky-Farfara să-i ghicească în cafea. Aceasta, după puțină reculegere, căci pretindea a nu fi inspirată, acceptă, însă între timp alți candidați - Gaittany, Saferian, Hagienuș, Suflețel, Smărăndăchioaia - formulară pretenția să li se citească viitorul și se apropiară,schimbînd scaunele, de ghicitoare, împingînd ceștile de cafea răsturnate pe farfurioare și prevăzute cu un număr de ordine (asta fusese ideea lui Smărăndache). După un examen atent, madam Farfara prevesti lui Pomponescu următoarele: că va face în curând o călătorie ("În turneu ministerial", presupuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hagienuș, care asculta cu gura căscată, pradă celui mai amuzant misticism, madam Farfara îi comunică o existență plină de patimi, ceea ce atrase asupra eroului laudele cele mai echivoce, primite cu un râs plin de plăcere. G. Călinescu - Dar, îl preveni ghicitoarea, ai să ai un proces sau o discuție, așa ceva (Hagienuș, credul, deveni buzat), din care are să te scape un bărbat cu mare influență. ("Poate domnul Pomponescu", bănui Hagienuș.) În fine, în curând ai să capeți o casă. - De unde casă? se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scară și unde, mă întreb? zisemadam Ioanide. - N-a căzut pe nici o scară, stimată doamnă, negă doctorul. - Atunci temperatura de unde vine, interveni Ioanide, are vreo boală? -N-are nici o boală. Cel mult comoție. E sănătos tun. - Ei, doctore, mă ții în ghicitori, se impacientă Ioanide. - Stimata dumitale progenitură n-are trebuință de un doctor, ci de un detectiv, ca în Sherloc Holmes. Știi cum citeam noi în bancă la școală fascicolele despre Banda Neagră? Broșurile acelea au făcut prozeliți. Însă, apropo, ați
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apăsat. Îl amuza fără încetare enigma pe care a lăsat-o în sinuciderea casierului Anghelache. << De ce s-o fi omorât Anghelache ? Nici eu nu știu.>>, spunea el de nenumărate ori cu o satisfacție aproape copilărească. Această ,,pointe’’ în chip de ghicitoare îl desfăta tot atât de mult ca și întrebarea tachinantă, dacă Trahanache știa ori ba, că Zoe e amanta lui Fănică’’. Acest: ,,Nici eu nu știu’’ se aseamănă cu răspunsul dat de Beckett cu privire la sensul lui Așteptându-l pe Godot: Dacă aș
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în timp ce trec încă o dată în revistă în sens invers secolele și prin față îmi defilează prinți de Rimini, tinere prințese, cavaleri de Malta, condotieri, viceregine ale Neapolelui, Ioan Botezătorul, scene de luptă cu cavaleri în zale, îngeri în adorație, supliciați, ghicitoare, tineri gentilomi, am această revelație: coșmarul suprem ar fi să traversez, pustii, sălile acestea. Copil fiind, după prima vizită la Muzeul Antipa, mi-am imaginat înainte de a adormi că m-aș afla în clipa aceea, singur, în sălile cu scheletele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
iar a crescut ceva omenesc aiurea. Apucă cuțitul de mâner și i-l înfige între picioare. Mereu voioasă gura alintată, gura maternă. FRATELE LUI MARIEDL: Bravo tăicuțule, bravo. Omul, mai mult așa de siguranță, se descifrează cum se descifrează o ghicitoare. Și puroiul picură din țeava de tun a tatălui peste roșața eczematică a lui Mariedl, îi îngheață învelișul viu și se strecoară în gaura de foc de natură umană, molipsește dobitoc de credincioasa apă vie, seul cadavrului uman nenăscut silit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ei se bazează pe mai multe polarități. Incipitul, care critică invazia fraților cerșetori, este o dovadă că ia în derâdere unele realități sociale. Avem, la început, o supremație masculină (reprezentată prin violul cavalerului), pentru ca apoi să se impună cea feminină (ghicitoarea propusă de femeile de la curte, salvarea oferită de bătrâna care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prizonier În mrejele somnului pe una dintre acele insule, istorisită amănunțit de Plutarh În mitul din De facie...1 (941 a-942 a). Și acolo Chronos apare Înconjurat de numeroși daimoni, slujitori ai săi care Împart cu el rolul de ghicitori 2. Insula lui Chronos nu este accesibilă oamenilor, cu excepția corăbierilor care sosesc aici pe mare după o lungă călătorie plină de primejdii. În schimb, acești câțiva aleși trăiesc aici precum pustnicul de la marea Erythreea, Într-o deplină intimitate cu divinul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]