1,781 matches
-
localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Vătăjita Mihai și Gizella-Magdolna, cu domiciliul actual în Germania, 93093 Donaustauf, Karlstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Viseu de Sus, Str. Vânătorilor nr. 12 b, județul Maramureș. 95. Tothezan Gilbert Cristian, născut la 5 mai 1974 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Tothezan Păscu și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 86159 Augsburg, Canisiusstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bocșa ÎI, str. Ceahlău bl. 1, sc.
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
noi în Mnemoclastele poesiei, Editura Junimea, Iași, 1984. 1056 Lucian Blaga, A fost cândva pământul străveziu, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1057 George Bacovia, Note de primăvară, Plumb, Litera, 2009. 1058 Gaston Bachelard, Les structures anthropologiques de l'imaginaire (red. Gilbert Durand), Dunod, Paris, 1995. 1059 Plinius 1060 Să-ți dea Dumnezeu din roua cerului... (Geneza XXVII,28), și cerurile lui picură rouă (Deuteronomul, XXXIII, 28). 1061 Liviu Pendefunda, Ros Lucis, Falii 7 Poema Dorului, Biblioteca Convorbiri literare 2008. 1062 id
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă lăsam robit de nebunia teatrului? La întoarcere, m-am uitat atent la feluritele mele bălți. Ce cantitate de viață miraculoasă și bizară conțin! Trebuie să-mi cumpăr numaidecât niște cărți de specialitate, dacă mi-e dat să devin un Gilbert White al acestor locuri. Am cules și o serie de pietre frumoase, pe care le-am depus pe cealaltă pajiște a mea. Sunt netede, elipsoidale, plăcute la pipăit. Una dintre ele, de un roz pestriț peste care se încrucișează dungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
au părăsit: Clement Makin a murit, Wilfred Dunning, mort, Sidney Ashe plecat la Stratford în Ontario, Fritzie Eitel a dat de succes și a șters-o în California. Cei care mi-au rămas îi poți număra pe degete: Al, Marcus, Gilbert, câteva dintre fete... Încep s-o iau razna. E seară. Marea e aur lichid stropit cu punctulețe de lumină, și se leagănă cu un fel de plăcere automată sub un cer verde pal. Cât e de imens, cât e de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
necruțător, și s-a dovedit extrem de utilă. Când eram eu la mijloc, actorii știau că trebuie să se aștepte la deprimări nervoase și lacrimi. Multora le plăcea: actorii sunt masochiști și narcisiști în același timp. Mi-l amintesc bine pe Gilbert Opian pradă isteriei, dar gustându-și din plin istericalele. Fetele, desigur, plângeau tot timpul. Când, avansat în carieră, am regizat o piesă în care juca Clement, plângeam amândoi. Dumnezeule, cum ne mai certam!) Eram absolut implacabil cu privire la băutură, și lucrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nimeni și până la urmă ne părăsești pe toate. Cândva mi-ai spus că a te însura e ca și cum ți-ai cumpăra o păpușă, ceea ce arată cum privești tu căsătoria. Și nu cred că te-ai retras de-adevăratelea din teatru, Gilbert spune că e ca și cum ai afirma că Dumnezeu a ieșit la pensie; prea ești lipsit de astâmpăr. Tu m-ai făcut să joc, tu ne-ai făcut pe toți să jucăm, ești asemenea unui foarte bun dansator care-i face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pot să-mi bag din nou capul în ștreang. Dragostea ce ți-o port s-a domolit în sfârșit. Nu vreau s-o văd redevenind un cazan duduitor. Și apoi mai e ceva ce trebuie să-ți spun. Locuiesc împreună cu Gilbert Opian. Evident, n-ai știut de lucrul ăsta, altminteri l-ai fi menționat și pe el în scrisoare. Știu că mi-ai cerut să-ți făgăduiesc că te voi înștiința dacă am de gând să mă statornicesc vreodată cu cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că ai pus-o și pe ea să-ți făgăduiască același lucru! Nu i-am povestit și de promisiunea mea. Ea pretinde că nu se consideră angajată, pentru că făgăduința i-a fost smulsă sub presiune.) Nu te-am anunțat în legătură cu Gilbert pentru că nu trăiesc cu el, nu suntem amanți. Dar ținem unul la celălalt și avem grijă unul de celălalt, împărțim o locuință și, Charles, pentru prima oară în viața mea mă simt fericită. Acesta e lucrul cel mai constructiv pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am dus atâția ani de zile, nu înțeleg cum de-am putut suporta. Eram perfect aptă pentru a fi un om fericit, dar, nu știu cum, niciodată n-am reușit să fiu. Bărbații s-au purtat întotdeauna ca niște brute cu mine. Gilbert e atât de diferit! Nu rânji ironic. Toată viața mea am fost tiranizată de bărbați violenți. Acum duc și eu o existență tihnită, cuviincioasă, ordonată și plăcută. Ba sunt chiar și utilă. Lucrez cu jumătate de normă în administrația unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
normă în administrația unui spital. Iau lecții de pictură și scriu povești pentru copii (din care nici una n-a fost încă publicată). S-ar putea ca toate astea să-ți pară patetice, dar pentru mine înseamnă fericire și libertate. Și Gilbert e fericit. Nu-l mai frământă lipsa de succes și faptul că n-a ajuns vedetă. I se mai distribuie unele roluri mărunte și lucrează puțin și pentru televiziune. Nu suntem bogați, dar câștigăm și avem grijă unul de celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ajuns vedetă. I se mai distribuie unele roluri mărunte și lucrează puțin și pentru televiziune. Nu suntem bogați, dar câștigăm și avem grijă unul de celălalt. Tandrețe, încredere absolută, comunicare și adevăr: pe măsură ce îmbătrânești, aceste lucruri capătă din ce în ce mai multă importanță. Gilbert a renunțat la «crailâcuri», pretinde că toată viața lui n-a dorit decât tandrețe, și de astă dată o are pe a mea. Totul este neașteptat de simplu și de nevinovat. (Acum am impresia că eram cu toții absolut obsedați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a mea. Totul este neașteptat de simplu și de nevinovat. (Acum am impresia că eram cu toții absolut obsedați de sexualitate!) Te rog, înțelege-mă, dragul, dragul meu Charles, și nu fi supărat pe mine. Știi ce mult te iubește și Gilbert (dar n-am să stărui asupra acestui lucru pentru că știu că te enervează. Dar, realmente, te venerează). Acum însă e de-a dreptul înspăimântat. Spune că ai să vii cu o troică și ai să mă duci la țigani. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
loc. Trebuie să-mi revin în urma scrisorii tale. Te rog, scrie-mi și spune-mi că nu ești supărat. Când voi reuși să mă calmez, o să ne întâlnim, și tu va trebui să vii aici să-l vezi și pe Gilbert. Trebuie să existe o cale. Scrisoarea ta mi-a creat un gol dureros, și o nostalgie - simt că nu voi mai putea fi aceeași. Dar sunt fericită aici și Gilbert are nevoie de mine și avem casa asta (de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
va trebui să vii aici să-l vezi și pe Gilbert. Trebuie să existe o cale. Scrisoarea ta mi-a creat un gol dureros, și o nostalgie - simt că nu voi mai putea fi aceeași. Dar sunt fericită aici și Gilbert are nevoie de mine și avem casa asta (de fapt câte o jumătate de casă) pe care am făcut-o împreună, și dacă l-aș părăsi, ar fi o cumplită sfărâmare pentru amândoi, praful s-ar alege de noi. (În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
împreună, și dacă l-aș părăsi, ar fi o cumplită sfărâmare pentru amândoi, praful s-ar alege de noi. (În orice caz, eu nu știu ce vrei - și orice-ar fi, s-ar putea să n-o dorești acum. Ah, Dumnezeule mare!) Gilbert spune că, până la urmă, trebuie să ne privești ca și cum am fi copiii tăi. Oh, Charles, sunt uluită de intensitatea acestor forțe pe care le crezusem adormite. Totul există intact, toată vechea mea iubire pentru tine. Intr-un fel, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-ar fi lăsat pe mine să citesc printre rânduri. O femeie mai deșteaptă sau una mai puțin sinceră. În scrisoarea ei, Lizzie face unele tentative de ambiguitate, dar foarte transparente. Biata Lizzie. Nu pot lua în serios povestea cu Gilbert Opian, cu toate că mă înfurie faptul că nu mi-a suflat un cuvânt, și consider că și-a încălcat promisiunea. Și apoi, care or fi adevăratele relații dintre ei? Apropierea lui Lizzie e suficientă, chiar și acum, ca să convertească până și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ei? Apropierea lui Lizzie e suficientă, chiar și acum, ca să convertească până și un homosexual. (E de ajuns să-i vezi sânii.) Oare stau împreună la o ceașcă de cacao, îmbrăcați în halate de casă? Întregul tablou e respingător. Desigur, Gilbert e un nimic, un om de paie, l-a[ putea zdrobi cu o mână și să i-o iau pe Lizzie cu cealaltă. În orice caz, nu pot accepta ideea unui trio de iubire platonică. După data notată de Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
experiență“? Da, de ce nu? Știe foarte bine cât de mult îmi displace exhibiționismul emoțional, și cu toate astea mă îneacă în revărsări de emoții. „Vrea totul!“ Nu zău? Ei bine, nu poate avea totul; asta-i! Nu sunt gelos pe Gilbert, dar îmi inspiră un soi de invidie. El a fost cel deștept. Pur și simplu a pus mâna pe Lizzie și a transformat-o în afectuoasa lui menajeră; în același timp, mă îndoiesc că a renunțat la „crailâcuri“. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
amintesc că a jucat odată, într-un spectacol de amatori, pe Cherubino din Figaro, și succesul acela de duzină era pentru ea una din amintirile cele mai de preț. Fir-ar să fie, acuma mi-a trăsnit prin cap că Gilbert Opian vede, probabil, în ea, un băiat! Iubirea mea pentru Lizzie avea un caracter oarecum nevinovat (Dumnezeule, când mă gândesc în ce încurcături mă vârâsem cu Rita, cu Rosina, cu Jeanne, cu Doris și cu tot restul!). Inocența era calitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi bătrân și înfricoșat? Dacă stau să mă gândesc, mă simt mai curând ușurat de faptul că scrisoarea lui Lizzie poate fi luată drept un răspuns negativ. Asta pune punct anxietăților și deciziilor. Am să las totul baltă. Cât despre Gilbert, acest țântar n-are nici o contingență cu conștiința mea. Mă mir doar de mișcătoarea încredere pe care i-o arată Lizzie. E drept că aș putea exercita o cumplită presiune asupra amândurora, dar, desigur, n-am de gând s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o figură pictată academic într-un tablou suprarealist. Am urmărit din priviri aceasta ciudățenie. Pe drumul ăsta, pietonii sunt încă mai rari decât automobilele. După puțin timp, silueta a început să mi se pară familiară. Pe urmă l-am recunoscut. Gilbert Opian. Primul meu impuls a fost acela de a mă ascunde, ba chiar m-am furișat în interiorul umed, cu miros sărat, al turnului decapitat, cu un petic rotund de cer strălucitor deasupra capului. Încercam un șoc neplăcut. Oricum însă, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Opian. Primul meu impuls a fost acela de a mă ascunde, ba chiar m-am furișat în interiorul umed, cu miros sărat, al turnului decapitat, cu un petic rotund de cer strălucitor deasupra capului. Încercam un șoc neplăcut. Oricum însă, pe Gilbert Opian nu-l puteam considera drept o figură amenințătoare și-apoi mi-a trăsnit deodată prin minte ideea că poate o adusese pe Lizzie; așa încât am fugit afară și am început să cobor de-a bușilea pe stânci în direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o figură amenințătoare și-apoi mi-a trăsnit deodată prin minte ideea că poate o adusese pe Lizzie; așa încât am fugit afară și am început să cobor de-a bușilea pe stânci în direcția drumului. Când am ajuns în dreptul pistei, Gilbert m-a zărit și s-a întors spre mine. Ne-am întâmpinat unul pe celălalt zâmbind. Gilbert purta un costum negru din stofă subțire, o cămașă în dungi și o cravată înflorată. Când m-a zărit, și-a scos pălăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Lizzie; așa încât am fugit afară și am început să cobor de-a bușilea pe stânci în direcția drumului. Când am ajuns în dreptul pistei, Gilbert m-a zărit și s-a întors spre mine. Ne-am întâmpinat unul pe celălalt zâmbind. Gilbert purta un costum negru din stofă subțire, o cămașă în dungi și o cravată înflorată. Când m-a zărit, și-a scos pălăria. Nu-l mai văzusem de trei sau patru ani și arăta foarte îmbătrânit. Misterioasele, oribilele schimbări care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai văzusem de trei sau patru ani și arăta foarte îmbătrânit. Misterioasele, oribilele schimbări care alterează fața omenească în trecerea de la tinerețe la bătrânețe pot să întârzie, să tărăgăneze cu cochetărie, pentru ca apoi să-și facă ferm apariția, dintr-o dată. Gilbert, în pragul dintre cele două vârste, arătase trandafiriu la față și adolescentin. Acum avea un chip complet ridat, hazos și uscat, cu acel vag aer de cinism ironic pe care-l adoptă instinctiv oamenii vârstnici inteligenți, în chip de expresie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]