1,074 matches
-
Nina Cassian are curajul să răspundă cinstit, din proprie inițiativă, chiar și cu o întîrziere de cîteva decenii: „M-am gîndit adesea, parcurgînd jurnalul meu din «obsedantul deceniu», că e inadmisibil să nu pomenesc decît în trecere despre dramele din afara gintei noastre (deși am avut și noi contribuțiile noastre), mă refer la arestările care aveau loc, majoritatea nemotivate sau motivate pe criterii de luptă de clasă sau de adversitate față de regim, unele de o deosebită perversitate, cruzime și brutalitate, soldate cu
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
PE PLAIUL NISPORENILOR RĂSUNĂ CLOPOTELE ÎNFRĂȚIRII Ne știm de multă vreme. Sunt peste 10 ani de când filiala "Ginta Latină" din Sângeorz-Băi s a înfrățit cu filiala din orașul Nisporeni, din fostul județ Lăpușna. An de an, năsăudenii vin pentru câteva zile în părțile codrilor Lăpușnei, iar gazdele, prin reciprocitate, urcă spre munții Rodnei, făcând ca locurile să răsune
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
făcând ca locurile să răsune de cântecele tinerilor din cele două localități. La concursuri și dansuri, excursii în codrii Basarabiei și munții Transilvaniei, grupele de elevi și cadrele didactice se bucură de frumoase manifestări comune. În acest an, delegația Fundației "Ginta Latină" din Iași (dr. Vlad Bejan, prof. Maria Diaconu) și cea a filialei din Sângeorz (prof. A.Cocian, pr. Ion Bândean și alți membri) au poposit la Nisporeni de Înălțarea Domnului și Sf. Împărați Constantin și Elena. Au fost momente
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
în 1944, au fost înlăturate orice semne creștinești la gropile celor căzuți pe coastele Vărzăreștilor și Miclăușenilor. Oameni de suflet au însemnat locul mormintelor și au aprins lumânări în anume locuri, iar când vremurile s-au așezat, populația și filiala "Ginta Latină" au rânduit cruci în cimitire, iar de Ziua Eroilor au loc, an de an, la Vărzărești și Miclăușeni, servicii religioase cu participarea invitaților din țară. Preoții din partea locului, împreună cu preotul Ioan Bândean din Sângeorz, au oficiat slujbe de pomenire
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
prin grija d-lui V. Artene, va veghea la căpătâiul celor care își dorm somnul de veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și membrilor filialei "Ginta Latină" de aici! Mulțumim și autorităților locale care au cooperat la înveșnicirea memoriei ostașilor români. GINTA LATINĂ, IAȘI
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și membrilor filialei "Ginta Latină" de aici! Mulțumim și autorităților locale care au cooperat la înveșnicirea memoriei ostașilor români. GINTA LATINĂ, IAȘI
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
într-un stil sobru, pentru a salva sutele de informații prețioase din revărsarea de pseudoliteratură. Manuela Cernat, Jean Negulescu, București, Ed. "Alo, București!", 2000. 224 pag. Maria Roșca, Maria Tănase - privighetoarea din "Livada cu duzi", vol. I-II, București, Ed. Ginta Latină, 2000. 404+400 pag.
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
Borod 1. Serani 1. Șaran 1a. Sarany 14. Borș 1. Borș 1. Borș 2. Santaul Mare 2. Nagyszanto 3. Santaul Mic 3. Kisszanto 4. Santion 4. Biharszentjanos 15. Buduslau 1. Buduslau 1. Erbogyoszlo 2. Albis 2. Albis 16. Capalna 1. Ginta 1. Gyanta 17. Cefa 1. Bicaci 1. Mezobikacs 18. Cetariu 1. Cetariu 1. Hegykozcsatar 2. Paleu 2. Hegykozpalyi 3. Săldăbagiu de Munte 3. Hegykozszaldobagy 4. Sisterea 4. Siter 5. Tautelec 5. Hegykoztottelek 6. Uileacu de Munte 6. Hegykozujlak 19. Cherechiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
și antitetic) se îmbină, se întrepătrund; aceeași idee este exprimată printr-o dezvoltare a gândirii (Tertulian Langa). "Căutați-i Domnului din nou cântare cu prelung ecou cântare nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Kiropol va avea difuzarea pe care o merită). Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Dimov, chiar Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Angela Marinescu, Adrian Popescu, Ion Mircea și atâția alți poeți români trebuie să fie cooptați rapid în „ușoara și înaripata gintă”, pe circuitul numeroaselor edituri internaționale care mențin, în ciuda tuturor crizelor repetate, financiare sau de valori, interesul pentru poezie al noilor generații de pe toate meridianele. Cei mai tineri poeți par să fi înțeles, ca dovadă că nu puține sunt blogurile și
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
cu vreo sordidă poftă de câștig, simptom al infecției cu proprietatea. Nicicând nu l-a încercat pe păunașul codrilor pofta de altă proprietate decât a frunzei smulsă cu aceeași mână cu care o ducea la buză, ca să cânte, pe când industrioasa ginte feminină ce-l înconjura trecea în sus și în jos pe poteci, cu ulcioare, către și de la izvor. Cu a cărui apă vie își spălau chipul și pregăteau nutritiva supă de urzici. Afară de femei și de oi, totul era în
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
dar în familii mamele sunt cele care asigură continuitatea poveștilor. Ele alcătuiesc majoritatea povestașilor. Conotație diminuantă, zici? Depinde din ce unghi privești problema. Pentru mine, azi, când lumea e arhiplină de doctori și doctoranzi, e reconfortant să aparțin la o gintă meșteșugărească! - Cunoști foarte bine literaturile română și australiană, gusturile publicului de la antipozi. Ce autori români crezi că ar trezi interes în Australia? - A cunoaște literatura nu are nimic de-a face cu gusturile (sau lipsa de gust!) a publicului. De
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
nu se pune problema, fiindcă... Fiindcă! Deci, trebuie să avem toate cele cum trebuie, altfel, așa cum am văzut la televizor și am auzit un citat din ziarul "Il Tempo" din Roma, vom fi în continuare considerați de către frații noștri întru gintă "rasă de oameni violenți"... -Iubitule, îl întreabă pe Haralampy nevastă-sa Claustrina, ce e aia "rasă"? -Grup de microorganisme care vor să intre în UE, doamna mea, îi răspunde prietenul cu importanță, după ce soarbe elegant din pahar... -Și trebuie să
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
urmează la rând. Prin regi s-a pogorât aproape totdeauna harul dumnezeiesc asupra popoarelor. Mulțumesc Domnului că am ajuns să văd cum înalta dinastie se răscumpără în fața spiritului locului printr-o idee plină de fantezie, pe care un neam de gintă latină ar trebui să o prețuiască. Dar câți dintre noi pot înțelege produsele de geniu în acest secol mercantil? O, timpuri, o, moravuri! exclamă el aproape oftând și trecându-și melancolic degetele prin barba țepoasă. Câți onorabili cetățeni din țara
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
a suferi o nedreptate doar pentru a evita un rău mai mare, toate acestea reprezintă caracteristici ale unei atitudini care nu se bazează doar pe litera textelor pentru a se lua o decizie. Este adevărat că există un "drept al ginților", dar, oricare ar fi progresele făcute de la Grotius 23 încoace, acesta nu are precizia imperativă a codurilor noastre. Faptul este unul fericit, probabil, căci popoarele încep de-abia acum să înțeleagă că relațiilor lor trebuie să fie reglate de drept
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
oricare ar fi progresele făcute de la Grotius 23 încoace, acesta nu are precizia imperativă a codurilor noastre. Faptul este unul fericit, probabil, căci popoarele încep de-abia acum să înțeleagă că relațiilor lor trebuie să fie reglate de drept. Dreptul ginților, aflat încă la începuturile sale, nu este nimic altceva decât un drept "cutumiar". Cu siguranță că tratatele, convențiile de arbitraj sau deciziile Tribunalului de la Haga, crează raporturi de drept între națiuni, însă unde găsim oare forța executorie care să impună
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de "formă", care nu prejudiciază cu nimic fondul. E clar că Bridoison are dreptate atunci când pune accent pe formă; aceasta impune respectarea demnității și a independenței națiunilor "slabe", ceea ce nu este puțin lucru; se regăsește aici, în integritate, teoria dreptului ginților. Societatea Națiunilor, de care suntem atât de mândri, nu a făcut altceva decât să pună în practică principiul egalității puterilor suverane. Cel mai important prerogativ al miniștrilor străini este extrateritorialitatea, adică privilegiul, acordat lor și caselor lor, de a nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de tribunalele acestuia. Ei reprezintă poziția prințului care i-a trimis, iar cuvântul lui trebuie să se exprime liber. Nici un obstacol nu trebuie să îi împiedice să acționeze; în cazul ambasadorilor trebuie avute în vedere rațiunile el derivă din dreptul ginților și nu acelea izvorâte din dreptul politic". Dar, urmare a privilegiilor de care se bucură ambasadorii, guvernele trebuie să aibă grijă ca aceștia să fie bine primiți. Este o regulă aceea de a nu numi un ambasador fără să fi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de reorganizare conservatoare înlăuntru. D. Lahovary e de opinie că, de vreme ce Tractatul de la Berlin nu zice nimic despre aplicarea și supraveghearea aplicării regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galați, reintrăm în dreptul comun al ginților, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe malul său și supraveghearea de țările Europei cari au subsemnat tractatul. Din momentul ce această supravegheare nu se face numai de o singură putere în mod separat și pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de delegații statelor țărmurene. Nicăiri nu e vorba de Comisie Mixtă de riverani, nicăiri de-o preponderanță a Austro-Ungariei în o asemenea comisie, nicăiri de prezidiul ei perpetuu și precumpănitor. Soluțiunea indicată prin Tractat pe de o parte, prin dreptul ginților pe de alta e că: regulamentele se elaborează, de Comisia Europeană; se aplică de riverani; aplicarea se supraveghează de Comisia Europeană. Aceasta nu e numai soluțiunea indicată de Tractat; ea este susținută de chiar baronul Haymerle, în ședința de la 2
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa natură încît din ele poate răsări până și puterea legitimei apărări. Orice experiment menit a înăduși conștiința națională a ginților de limbă nemaghiară poate degenera într-o eroare politică care ar putea să aibă urmările cele mai stricăcioase pentru liniștea dinlăuntru și pentru interesele superioare ale statului. De aceea biserica română a Răsăritului se roagă ca învățămîntul secundar să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul, cele opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească și Moldova. Cu prisoasele ginților așezate în țările noastre se colonizează moșiile mari, cu prisoasele ginților din câteva ținuturi ale Ardealului și Ungariei se colonizează moșiile de colo, și individualitatea etnică a românilor suplantează tot ce întîlnește în cale și câștigă, prin muncă, țări întregi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească și Moldova. Cu prisoasele ginților așezate în țările noastre se colonizează moșiile mari, cu prisoasele ginților din câteva ținuturi ale Ardealului și Ungariei se colonizează moșiile de colo, și individualitatea etnică a românilor suplantează tot ce întîlnește în cale și câștigă, prin muncă, țări întregi. Din aceste fapte, dovedite prin sute de documente, se arată, întîi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]