929 matches
-
ou de găină fiert tare, care, conform tradiției, este mâncat sau dăruit. Oul de Paște are și scop decorativ în perioada Paștelui. Ouăle de Paști decorative pot fi ouă de găină golite de conținut, sau pot fi confecționate din carton, gips, lemn, piatră, material plastic. Există și ouă de Paște de ciocolată. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul oualelor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se știe este
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
ținut care este leagănul agriculturii și al creșterii animalelor din epoca neolitică de acum aproximativ 12 000 de ani. Perioada neolitică se remarcă în Siria prin casele rectangulare ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase din piatră, gips și lut ars. Descoperirea aici a unor unelte făurite din obsidian, provenit din Anatolia, demonstrează o activitate comercială timpurie. Primele așezări de tip urban datează aici din neoliticul târziu și epoca bronzului, printre cele mai înfloritoare fiind Hamoukar și Emar
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
capacitatea de înmagazina apa dar și de a o ceda prin curgere, cum sunt straturile de pietrișuriși nisipuri, gresii și conglomerate slab cimentate, bolovănișuri și grohotișuri. Există și roci cu fisuri largi de genul celor solubile, cum sunt calcarul și gipsul. Formațiuni impermeabile sunt mai ales argilele. Deși înmagazinează și ele cantități importante se apă, nu pot alimenta puțurile deoarece separă acviferele. Ele nu sunt perfect etanșe și rar alcătuiesc ecrane complet izolatoare în acvifere. Viteza de scurgere a apei în cadrul
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de pești, fosile de păsări, insecte și resturi de plante. Gresiile gipsifere, gipsurile amorfe sau serpentiniforme și marnele nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Toaca (896,9m) de asemenea un nod hidrografic reprezentativ pentru Subcarpații Argeșului. Partea nordică a interfluviului până sub masivul Strunga (1167m) este constituită din conglomerate de Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Szind". Altitudinea medie: 454 m. În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Szind". Altitudinea medie: 454 m. În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit drept materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
paleogeni provin din Carpații Orientali. Zona subcarpatica este constituită din formațiuni geologice neogene cutate. Dealurile înalte sunt modelate în depozite de fliș paleogen,predominant siliciclastic și uneori în depozite de molasa miocena, formate din gresii cu intercalații de argile, tufuri, gipsuri și sare. Dealurile mijlocii și scunde cuprind numeroase intercalații de roci argiloase. În unele părți apar calcare sarmatice și conglomerate. Culmea Ivănețu orientată nord-est sud-vest, se află la sud de Basca RozileI și se menține la circa 1000 m. Câteva
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Peștera „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa și a 25-a în lume (a 2-a sau 3-a printre peșterile de gips din lume). Caverna este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni, în nord-vestul Republicii Moldova. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, atunci fiind denumită în rusă "Золушка" adică "Cenușăreasa". Cercetările științifice au început abia
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
25-a în lume (a 2-a sau 3-a printre peșterile de gips din lume). Caverna este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni, în nord-vestul Republicii Moldova. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, atunci fiind denumită în rusă "Золушка" adică "Cenușăreasa". Cercetările științifice au început abia în 1977. Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog român/moldovean Emil Racoviță, este cercetată și cartografiată pe o lungime de cca. 91 km de
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
s-a constituit în muzeu de sine stătător. Expoziția permanentă oferă cea mai reprezentativă creație a artistului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
nopțile de vară. În ianuarie 2007, o nouă peșteră a fost descoperită sub dealul Gellért în timpul realizării unei construcții private. Peșteră are 60 m lungime și 18 m adâncime cu 3 încăperi. Interiorul este acoperit cu cristale albe compuse din gips, calcit și aragonit. Peșteră a fost formată cu 300.000-500.000 de ani în urmă de către un izvor termal în prezent dispărut. Peșteră de cristal a fost imediat pusă sub protecția legii.
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
acvatice. În sedimentele unor lacuri din Pleistocen s-au descoperit fosile preistorice de moluște. La finele Paleocenului o limbă de mare a pătruns dinspre Mediterană prin actuala Vale Izreel, ceea ce explică prezența unor mari sedimente de sare gemă, calcar și gips și în Depresiunea tectonică a Iordanului. După ca limba de mare a fost separată de litoral, ea a rămas sub forma unui mic lac, Lacul Ovadya, a cărui apă a devenit dulce. În urma unor schimbări de climă și unui supliment
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
și pot necesita tratament. Se recomandă mai ales măsuri de igienă: asigurarea curățeniei în bucătării, cămări, pivnițe etc. și depozitele de produse agroalimentare; tratarea crăpăturilor din pereți, dușumele și mobilă cu insecticide și apoi astuparea cu vată de sticlă și gips sau rășini sintetice. Împrăștierea seara de produse insecticide în locurile frecventate de gândaci și adunarea și îndepărtarea lor dimineața. Se folosesc pulverizări de suprafață aplicate în refugiile gândacilor și în împrejurimi pe toată perioada dezvoltării și pulverizări în spațiu. Pulverizările
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
care cuprindea aproape întreaga comunitate modernă autonomă Asturia, provincia modernă a Leonului, partea de nord a provinciei Zamora și la est de Trás os Montes în Portugalia. Ei au fost crescători de oi care locuiau în colibe circulare construite din gips, carton și piatră. Albionii au fost un trib important din Asturia occidentală. Patria Asturilor a cuprins comunitatea autonomă modernă Asturia și Leon, la vest, Lugo, Orense, iar provinciile din nordul Zamorei, împreună cu vârful de nord-est a regiunii portugheze de Trás-os-Montes
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
GmbH a fost o fabrică subterană secretă folosită de Germania nazistă în cel de-al doilea război mondial pentru producerea rachetelor V-1 și V-2. Fabrica a fost săpată într-o mină de gips abandonată în muntele Kohnstein, din apropierea orașului Nordhausen, Germania. Până în 1945, aproximativ 900 de rachete au fost asamblate aici în fiecare lună. La lucrau în subteran deținuți din lagărul nou de muncă Dora-Mittelbau creat aici, prizonieri de război sovietici și francezi
Mittelwerk () [Corola-website/Science/335768_a_337097]
-
(sau Lacul Nucșoara) este un lac carstic format pe gips, care se găsește în comuna Nucșoara și este inclus în arealul rezervației naturale Măgura - Nucșoara. Aflat la o altitudine de 780 m, geografic acesta este situat în regiunea muscelelor subcarpatice ale Argeșului Cu o suprafață de cca. 2,22 ha
Lacul Învârtita () [Corola-website/Science/334678_a_336007]
-
de râul Mureș și de râul Ampoița în sud. Extremitatea nord și nord-estică este mărginită de Cheile Turului iar cea vestică de valea Ampoiului și râul Galda. Din punct de vedere geologic, multiplele procese de eroziune și dizolvare a calcarelor, gipsurilor și sării (provocate de apele subterane și de suprafață) desfășurate de-a lungul timpului au dus la crearea unor forme de relief diverse; atât la suprafața rocilor cât și în interiorul lor; astfel: Fenomene exocarstice: vârfuri ("Dâmbău, Corabia, Ciumerna, Secu, Bebeleu
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
mare „primul-ministru". Total greșit. Corect e „prim-ministrul", că de-aia zic „prim-procurorul", și nu „primul-procurorul", „prim-secretarul", și nu „primul-secretar", „prim-planul", și nu „primul-plan". Sigur, nu cred că e cazul să amintesc de „președenție", „dragele (mele)", „ultimile", „gips", „servici", „țigare", „vroiam", „ca și" sau „se merită". Anca Murgoci: Care-i cauza pentru care românii nu mai știu să vorbească/scrie corect gramatical? Cosmin Șontică: Vorbirea corectă presupune o minimă asumare a regulilor de gramatică din partea vorbitorului. Asta nu
Poliția vorbirii. Un jurnalist demască gafele sonore din politică și presă - Exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101608_a_102900]
-
magazin, în 2006. Promoții speciale cu ocazia redeschiderii Pentru a marca redeschiderea, în perioada 7 - 24 iulie, în magazinul Praktiker Vitan, cumpărătorii vor putea să se bucure de: prețuri speciale la produsele de sezon, vânzarea de vopsea, ciment, mortar și gips mortar direct din cele patru camioane amplasate în parcarea magazinului sau de posibilitatea de a câștiga vouchere de cumpărături la Carrefour din Vitantis Shopping Center. În plus, clienții care dețin un card de fidelitate și fac cumpărături din Praktiker Vitan
Praktiker România începe procesul de remodelare a magazinelor și redeschide Praktiker Vitan by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103970_a_105262]