965 matches
-
aclamație; în Analele sale, Tacitus spune că astfel își cinsteau comandantul soldații unei armate victorioase. Începând cu epoca lui Augustus, a fost introdus ca praenomen în titulatura imperială. Incitatores: echipe care aveau rolul de a incita publicul în timpul jocurilor de gladiatori, făcându-l să participe activ la desfășurarea consecutio muneraria. Insula: clădire cu mai multe etaje și curte interioară. Datorită dimensiunilor, de jur-împrejurul ei poate trece o stradă, ceea ce o face să semene cu o insulă. Julius Civilis, regele batavilor: Batavia, stat-client
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Antichitate existau mai multe tipuri de saci, precum și săli special amenajate, numite korykeion. Lachesis: una dintre cele trei Parce. Lapis Niger: literal, „Piatră Neagră“. Astfel se numeau tăblițele din piatră neagră pe care au fost gravate primele legi romane. Legitimi: gladiatorii legitimi, sau morituri, luptau cu pieptul dezgolit, pentru ca rănile, asemenea așa-numitelor banderillas înfipte de picadori în corpul taurului în coridele spaniole, să altereze starea psihică a luptătorului și să suscite compasiunea și empatia publicului. Cetățenii liberi, dimpotrivă, erau obligați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
triazein, doborându-și de trei ori adversarul. Principalele jocuri la care aveau loc astfel de lupte erau cele de la Olympia, Nemea, Corint și Delphi, dar și de la Roma (ludi Capitolini) și Napoli (Isolimpiche). Ludus (pl. ludi): centrele de antrenament pentru gladiatori. Lusiari: gladiatori. Atleți care nu sunt gadiatori legitimi și, prin urmare, nu apar cu pieptul dezgolit, ci poartă armuri și tunici; participă la lupte „sportive“ cu arme care nu rănesc sau rănesc foarte puțin. Manipul: formație alcătuită din două centurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-și de trei ori adversarul. Principalele jocuri la care aveau loc astfel de lupte erau cele de la Olympia, Nemea, Corint și Delphi, dar și de la Roma (ludi Capitolini) și Napoli (Isolimpiche). Ludus (pl. ludi): centrele de antrenament pentru gladiatori. Lusiari: gladiatori. Atleți care nu sunt gadiatori legitimi și, prin urmare, nu apar cu pieptul dezgolit, ci poartă armuri și tunici; participă la lupte „sportive“ cu arme care nu rănesc sau rănesc foarte puțin. Manipul: formație alcătuită din două centurii de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mult de 1.800 m. Mirmilon: numele provine din limba greacă; rădăcina etimologică (mu sau my) înseamnă „închis“, „ascuns“ și din ea derivă termenii mysterion (mister) și mysticon (mistic), precum și numele țiparului, care stă ascuns între stânci. Mirmilonul este singurul gladiator dotat cu un scut înalt și concav, care îi înconjoară corpul, acoperit de un coif special ce joacă rolul de capac, datorită aripilor sale metalice rotunde, late. Asemenea țiparului, este greu de atins, în schimb poate țâșni repede pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
iar apoi în întregul Imperiu, până la Roma, mithraea erau împodobite cu mozaicuri și picturi. Pe structurile lor au fost ridicate numeroase bazilici creștine. Morituri te salutant!: literal, „cei destinați să fie victime te salută!“. Salut adresat editor-ului jocurilor de către gladiatorii legitimi, special pregătiți pentru aspectul ritual și sacrificial al munera. Moriturus: cel care este gata de sacrificiu; termenul îl desemnează pe gladiator. Mulsum: vin (alb sau roșu) aromatizat. Cel mai obișnuit mulsum este preparat cu miere, cuișoare și piper. Unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
creștine. Morituri te salutant!: literal, „cei destinați să fie victime te salută!“. Salut adresat editor-ului jocurilor de către gladiatorii legitimi, special pregătiți pentru aspectul ritual și sacrificial al munera. Moriturus: cel care este gata de sacrificiu; termenul îl desemnează pe gladiator. Mulsum: vin (alb sau roșu) aromatizat. Cel mai obișnuit mulsum este preparat cu miere, cuișoare și piper. Unele variante conțin trandafiri sau alți îndulcitori și substanțe aromatice. Munera: jocuri de gladiatori destinate unui ritual colectiv; din etruscul munus, „ofrandă adusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care este gata de sacrificiu; termenul îl desemnează pe gladiator. Mulsum: vin (alb sau roșu) aromatizat. Cel mai obișnuit mulsum este preparat cu miere, cuișoare și piper. Unele variante conțin trandafiri sau alți îndulcitori și substanțe aromatice. Munera: jocuri de gladiatori destinate unui ritual colectiv; din etruscul munus, „ofrandă adusă zeilor“. Murus: linie de apărare formată din soldați aliniați unul lângă celălalt. Mutatio Ordinis: schimbarea ordinii (a primei linii) unei centurii în timpul luptei. Prin această schimbare, soldații pot să lupte câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
monarhie absolutistă, a avut și inițiative pozitive: măsuri în favoarea poporului și a celor din provincie, opere publice, tăierea istmului Corint etc. Noricum: corespunde nordului Austriei actuale, unei părți a Stiriei și Tirolului oriental. Ocrea: apărătoare de metal ce acoperea gamba gladiatorilor în dreptul tibiei. Optio (pl. optiones): subofițer care îl ajută pe centurion (comandantul centuriei); răspunde în special de echipamentul și munițiile necesare centuriei. Ordo: este format din zece soldați. Dispuși paralel între ei pe zece rânduri, aceștia formează o centurie. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
În anul 68 a sprijinit revolta militară în care Galba a fost aclamat împărat. A trecut de partea lui Galba, în speranța că acesta îl va adopta și îl va face moștenitorul său. Paegnari: categorie discutabilă din lumea spectacolelor cu gladiatori; par să fie un fel de bufoni, specializați în parodii ale luptelor de gladiatori. Paenula: mantie de lână cu glugă mare. Pankration: disciplină de origine greacă, în care se îmbină pugilatul (unde sunt permise loviturile cu piciorul, genunchiul și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
A trecut de partea lui Galba, în speranța că acesta îl va adopta și îl va face moștenitorul său. Paegnari: categorie discutabilă din lumea spectacolelor cu gladiatori; par să fie un fel de bufoni, specializați în parodii ale luptelor de gladiatori. Paenula: mantie de lână cu glugă mare. Pankration: disciplină de origine greacă, în care se îmbină pugilatul (unde sunt permise loviturile cu piciorul, genunchiul și capul) și lupta (unde adversarii pot lupta și la pământ, spre deosebire de tradiționala orthepale, ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pan („întreg“) și hoplon („armament“); desemnează întregul echipament al vechilor hopliți. Ulterior va indica echipamentul ofițerilor romani, deoarece aceștia vor păstra armele greco-macedonene din epoca monarhic-republicană. Parma: scut rotund, ușor convex, folosit în mod obișnuit de cavalerii romani și de gladiatori. Parmula este un diminutiv ce indică dimensiunile sale reduse, în versiunea folosită de gladiatori. Plinius vorbește în cazul tracului despre pocula parmula, o parmula în formă de strachină (rotundă și convexă). Termenul va indica însă toate tipurile de scut mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
echipamentul ofițerilor romani, deoarece aceștia vor păstra armele greco-macedonene din epoca monarhic-republicană. Parma: scut rotund, ușor convex, folosit în mod obișnuit de cavalerii romani și de gladiatori. Parmula este un diminutiv ce indică dimensiunile sale reduse, în versiunea folosită de gladiatori. Plinius vorbește în cazul tracului despre pocula parmula, o parmula în formă de strachină (rotundă și convexă). Termenul va indica însă toate tipurile de scut mic, inclusiv scutul pătrat și concav al tracului B. Pelasgi: populație ce locuia pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
violent dintre pilum și țintă, o tijă de lemn se rupe, iar cele două componente se îndoaie, astfel încât arma nu mai poate fi folosită de dușman. Pinnirapus: literal, „cel ce smulge pene“. Adjectivul este folosit de Juvenal în descrierea unui gladiator și a tehnicii sale de evitare. Plaustrus: un fel de cărucior mare, transportat cu mâna. Pollex versus: literal, „degetul mare spre“ adversar. Gestul simulează împlântarea lamei, reprezentată de degetul așezat orizontal, în corpul adversarului. Pompa magna: cortegiu mare. Cuvântul pompa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
uman ce obosea dușmanul înainte ca princeps să atace. Această categorie supraviețuiește în epoca imperială, fără să i se mai specifice însă numele. Uneori, princeps sunt numiți „primii soldați“. Probatio armorum: literal, „verificarea armelor“; avea loc înainte de începerea luptelor de gladiatori și consta în controlarea funcționalității și eficienței armelor. Cu această ocazie, gladiatorii își primeau armele, deoarece nu puteau intra înarmați în arenă sau în școlile de instruire. Prolusio: proludere înseamnă „a lupta cu cruzime“, însă prolusio nu reprezintă o luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în epoca imperială, fără să i se mai specifice însă numele. Uneori, princeps sunt numiți „primii soldați“. Probatio armorum: literal, „verificarea armelor“; avea loc înainte de începerea luptelor de gladiatori și consta în controlarea funcționalității și eficienței armelor. Cu această ocazie, gladiatorii își primeau armele, deoarece nu puteau intra înarmați în arenă sau în școlile de instruire. Prolusio: proludere înseamnă „a lupta cu cruzime“, însă prolusio nu reprezintă o luptă propriu-zisă. În Antichitate, gladiatura prevede numeroase lupte de acest tip, eliminând caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
statului, se numărau Sicilia, Gallia Narbonensis, Baetica, Bithinia și Pontus, Macedonia etc. Printre provinciile cucerite recent și, prin urmare, nepacificate încă, de importanță strategică și militară și apărate de legiuni, se numără Pannonia, Dalmatia, Maesia, Britannia, Judaea, Syria etc. Provocator: gladiator a cărui tehnică se bazează pe folosirea ofensivă a scutului, utilizat ca o ghilotină. Deoarece trebuie să fie ușor, scutul respectiv, dreptunghiular și concav, este mai mic decât cel al mirmilonului. Ca urmare, spre deosebire de mirmilon, provocator-ul are piciorul avansat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lână și piele. Pugnare: a lupta; pugna este termenul generic ce indică lupta. Pulvinar: balcon de onoare în amfiteatru. Quazi: populație ce trăia în ținuturile danubiene. Raetia: corespunde Tirolului actual, cantonului elvețian Graubünden (Grigioni) și sudului Bavariei. Retiarius: clasă de gladiatori înarmați cu trident, plasă, pumnal și un manșon protector, cu o aripă metalică pentru apărarea feței, pe brațul stâng. Rostri: astfel era numită tribuna oratorilor din Forul roman, împodobită cu ciocurile de metal ale corăbiilor dușmane pe care romanii le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
au păstrat în For pentru a celebra acea victorie. Roxolani: populație sarmată de origine iraniană, ce trăia între Don și Nistru; împinși spre răsărit de huni, roxolanii tindeau să migreze spre Dunăre. Rudis: gladius sau sica de lemn, folosită de gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de asemenea (alături de boneta frigiană, care va deveni simbolul Revoluției franceze), simbolul eliberării gladiatorului după perioada de recrutare obligatorie, ce dura 3-5 ani. Sabie: în latină spatha. Este o lamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de huni, roxolanii tindeau să migreze spre Dunăre. Rudis: gladius sau sica de lemn, folosită de gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de asemenea (alături de boneta frigiană, care va deveni simbolul Revoluției franceze), simbolul eliberării gladiatorului după perioada de recrutare obligatorie, ce dura 3-5 ani. Sabie: în latină spatha. Este o lamă mai lungă decât gladius-ul, având aproximativ 80-100 cm. În epoca clasică era din fier, nu din oțel, ca în Evul mediu, și se îndoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
menit să învingă rezistența pasivă a adversarului. De altfel, tracul B are ca simbol o creastă cu un grifon, care este pe jumătate vultur, pe jumătate leu. Sica: sabie scurtă; era totuși mai lungă decât un pumnal. Arma predilectă a gladiatorilor, deoarece este rezistentă și ușor de mânuit. Fiind ușoară și având dimensiuni reduse, poate fi ascunsă sub haine și de aceea este arma preferată a sicarilor, al căror nume provine din acest termen. Statuia Victoriei: statuia Victoriei a fost donată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pământ, să verifice starea porților și să sape galerii. Ordinea de luptă în câmp deschis are drept unic scop să protejeze legiunea în timp ce se apropie de frontul dușman. Thraex (trac): forma substantivului se datorează asemănării dintre armamentul acestei categorii de gladiatori și cel al soldatului din falanga macedoneană, înarmat cu un scut mic, rotund și o lance. Macedonenii purtau adesea un coif militar numit „trac”, de unde vine și numele. Cu timpul, s-au format două tipuri de gladiatori traci: unul specializat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
acestei categorii de gladiatori și cel al soldatului din falanga macedoneană, înarmat cu un scut mic, rotund și o lance. Macedonenii purtau adesea un coif militar numit „trac”, de unde vine și numele. Cu timpul, s-au format două tipuri de gladiatori traci: unul specializat în lupta cu mirmilonul și celălalt specializat în lupta cu hoplomachus-ul. Cele două categorii de gladiatori difereau printr-o serie de detalii ale armamentului. Tibială: fâșie groasă de lână ce se înfășoară pe picior, de la genunchi până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lance. Macedonenii purtau adesea un coif militar numit „trac”, de unde vine și numele. Cu timpul, s-au format două tipuri de gladiatori traci: unul specializat în lupta cu mirmilonul și celălalt specializat în lupta cu hoplomachus-ul. Cele două categorii de gladiatori difereau printr-o serie de detalii ale armamentului. Tibială: fâșie groasă de lână ce se înfășoară pe picior, de la genunchi până la gleznă, având rolul de a proteja de frig și umezeală. Toga praetexta: togă cu marginea de purpură, purtată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
1992 Idem, Il divo Claudio, Milano, 1992 Greenhalgh P.A.L., The year of the four Emperors, London, 1976 Grimberg C., Storia universale, vol. II-III, trad. it., Varese, 1965 Iorio R., Mitra, il mito della forza invincibile, Venezia, 1998 Koestler A., I gladiatori, trad. it., Milano, 2002 Luttwak E.N., La grande strategia dell’Impero Romano, trad. it., ilano, 2003 Sabbatucci D., La religione di Roma antica. Dal calendario festivo all’ordine cosmico, Milano, 1998 Scullard H.H., Dalle riforme dei Gracchi alla morte di
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]