1,150 matches
-
56, în acceleratul Iași Adjud Timișoara, la Adjud, rusnaci! da' mata te tragi din roată de ruși, așa șî nepotî-to, rusnac-rusnac! are zece ani și n-are copii, ai văzut că la zece ani și la înmormîntare! nu prea ai gloată, da' și eu, am opt di la trei! mămucă, mi-i săti! scot eu plasa! gemene în roz, Palanca munți în evidența că s-a schimbat ceva, mi-a fost sîială, a patra fată cu mintea rătăcită, brazii poleiala de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se înalță și se contopesc cu spiritul necreat. Aici îl pot plasa pe Ernst Haeckel acum, la aproape 90 de ani de la dispariția sa. A strălucit între biologii și filosofii timpului său. Sclipirile sale tind să fie acoperite de îmbulzeala gloatei. Noroc că, la cifre rotunde se mai scutură colbul sedimentat de vreme pe unele opere. Aș dori să-i dezvălui caratele luminii pornind de la frumoasele amintiri lăsate de Nicolae Leon. Nicolae Leon a fost o figură proeminentă între intelectualii Iașului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine și atunci domnul l-a trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că nu s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul...să caute semnele acelui loc...precum spune diresul de la Barnovschi vodă și cum vor afla să puie stâlpi. Si s-au aflat acea moară a lui Marco Rusul pre hotarul svintei mănăstiri Hlincii. Si au rămas
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Pungești știau, ori le aminteau preoții, ceea ce știau din scrierile vechi: Arhidiaconul Paul de Alep, cel care l-a însoțit pe Macarie, patriahul din Antiohia în drumurile sale prin Moldova și Valahia, la anii 1652-1660, scria: „Mulțimea și bucuria gloatei în țara românească, la Bobotează, întrece tot ceea ce se petrece la curțile celor mai mari principi ai creștinătății, după tot ce am auzit și văzut... în sfârșit, noi ieșirăm afară din biserică, pentru ca ierarhul să afunde crucea în râu. Procesiunea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în rochii de atlaz, cu fel de fel de zorzoane, mirosind a paculie de la o poștă, făcând mișcări și gesturi anume pentru a-și arăta mai bine bijuteriile. Era și puțină lume mai deosebită, mai subțire, dar se pierdea în gloata de megieși, cărora Spano le-ar fi făcut trai rău în casă și iar fi avut vrăjmași pe viață dacă nu i-ar fi poftit.” Balurile se desfășurau pe fondul bârfelor, al jocurilor de cărți, primele aparținând femeilor, celelalte bărbaților
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
chiar, în această poezie Nichifor Crainic face apel la memoria scripturistică, amintindu-ne de pasajul biblic din Evanghelia lui Matei, Cap. 14, 15-21: O, milostivule, Tu care Din doi ciortani și cinci colaci Făcuși un munte de mâncare Să saturi gloate de săraci. Repetă bunule minunea Și ospătează mii de guri Iar mie - ascultă-mi rugăciunea Dă-mi doar un coș cu firimituri. În „Întuneric” își recunoaște „nedestula mea credință”, pe de altă parte vorbește de „Glasul deznădejdii mele”, în timp ce „Limită
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
repede, deosebirea dintre libertate și samavolnicie... Cetățeni ai acestei Țări strălucitoare, cum de vi sa întunecat într-atâta mintea, încât să socotiți apărători ai libertății voastre chiar pe cei mai înverșunați dușmani ai ei !”... „Treziți-vă oameni buni... treziți-vă !” Gloata părea ca apucată de o veselie bezmetică, o veselie de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să părăsească țara fraudulos..!” „ Huooo !.. jos trădătorii !. afară din țară cu trădătorii !”. Activitatea antinațională dusă de PNȚ, tovarăși... complotiști și teroriști...” Dar, Piața n-avea răbdare să asculte discursul, și-l întrerupse din nou, cu huiduieli. „ Huooo !.. huoo !.. Jos teroriștii !”, gloata nu putea fi potolită. „ Dragi tovarăși ! Iuliu Maniu, cap al diversiunilor de tot felul a servit interesele occidentale..!” „ Huoo !.. Jos trădătorul... jos Maniu..!, îl întrerupse din nou mulțimea cu o ură ucigătoare. „ Da, tovarăși !.. a venit ceasul răspunderii... Iuliu Maniu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
delir, păreau să se întețească. „Veți da socoteală, d-lor, în fața istoriei !”, vacarmul creștea. Vă chem la judecata lui Dumnezeu..!”, părea să se desprindă, vorbele marelui Patriot Iuliu Maniu, din ecourile vălurite ale „Pieții”. După pronunțarea sentinței, prin gura activistului, gloata, parcă nu mai osândea cu aceeași tărie.. nu mai condamna la moarte, și, nici nu credea că ceea ce ceruse, chiar i s-a dat. Acum stătea istovită, doborâtă sub greutatea ei, care căzuse chiar peste ea... Își cheltuise, până la ultima
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de ani, de atunci, mulțimea înfiera cu „mânie proletară”, și îi condamna la moarte, chiar pe cei care făcuseră Unirea cea Mare, Partidul Național român cu Iuliu Maniu în frunte. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată...doborâtă de povara propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mulțimea înfiera cu „mânie proletară”, și îi condamna la moarte, chiar pe cei care făcuseră Unirea cea Mare, Partidul Național român cu Iuliu Maniu în frunte. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată...doborâtă de povara propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții se stinseră în văzduh
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
speranță de întoarcere pe calea cea dreaptă... Haosul cuprindea mințile oamenilor întunecându le... pieirea nu era departe... În Piața Unirii, marele miting continua întrun vacarm de neînchipuit. „ .. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, domnule, continuă Senatorul, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată... Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna cât va fi lume !... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor și, de neprevăzut ale soartei..!”. „ - Da, domnule Senator... așa este..!”, fu de aceeași părere, bărbatul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
calea cea dreaptă... Haosul cuprindea mințile oamenilor întunecându le... pieirea nu era departe... În Piața Unirii, marele miting continua întrun vacarm de neînchipuit. „ .. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, domnule, continuă Senatorul, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată... Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna cât va fi lume !... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor și, de neprevăzut ale soartei..!”. „ - Da, domnule Senator... așa este..!”, fu de aceeași părere, bărbatul scund și bondoc. Istoria
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
proprietîți vaste aparținând boierilor moldoveni sau demnitarilor de origine moldovenească. Cronicarul Nicolae Costin relatând despre domnia lui Duca Voda, povestește:”... au mers Duca Vodă la Nemirova (sat căzăcesc lângă Bug) cu Doamna sa și cu ginerele său și cu multe gloate și mergând, apoi Înapoindu-se pe Soroca, au făcut case domnești cu beciuri de piatră... și alte case la Peștera peste Bug”. O lungă perioadă de timp au avut loc colonizări În special sub stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Prin urmare spunem că ipostasele sunt desăvârșite, pentru ca să nu gândim că firea dumnezeiască este compusă. Căci tot ceea ce este compus are ca principiu dezbinarea. Și iarăși spunem că cele trei ipostase sunt unele în altele, ca să nu introducem mulțime și gloată de Dumnezei. Prin cele trei ipostase cunoaștem că Dumnezeirea este necompusă și neamestecată; iar prin faptul că ipostasele sunt de aceeași ființă, sunt unele în altele și sunt identice în ceea ce privește voința, activitatea, puterea, stăpânirea și mișcarea, cunoaștem, ca să spunem așa
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pronumelor clitice, obligatorie în toate textele din româna veche (32b-c), (33): (33) a. Și înotămu, neprecepându-ne, până la o vreame și anu cu sorocu, cumu și ceia ce înoată pre mare cu precepătură (CC2.1581: 55-56) b. Iar filosoful și alalte gloate, căutându-l și neputându-l găsi, s-au întors la tată-său cu mare jale, plângând și zicând că pre fiiul tău l-au mâncat pre drum un leu, și pre mulți oameni. (Sind.1703: 90v) Încorporarea semiadverbului aditiv mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la rândul ei un rol însemnat în construcția acestui compromis. Centrată pe ideea de „scandal”, de îmbulzeală ce se formează uneori în timpul acestor distribuții, ea, mass-media, realizează de fapt un com promis între valori alimentare diferite : cea a mulțimii, a „gloatei” percepute ca flămândă și nepretențioasă, și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era zi să nu fie oameni Împușcați: fără nici o chestie, trăgeau În oameni, să moară cât mai mulți. S-a făcut selectarea pentru fabrica de șuruburi: aveau grijă să rămână cei de care aveau nevoie, dar să fie puțini. Iar gloata, noi, copiii, bolnavii, nu mai rezistau. Dacă te-au prins că n-ai ieșit la lucru - cartușul. Când au intrat primele tancuri În lagăre, când am auzit zgomote și am zis că vin tancurile peste noi, că-s nemții, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
constituit baza desconspirării genezei unor capodopere. Cine este acesta al treilea care merge alături de tine? Când număr nu suntem decât tu și cu mine Dar când privesc înainte pe drumul alb Mai este întotdeauna cineva mergând alături de tine... Cine sunt gloatele acelea cu fața ascunsă rotindu-se Peste câmpii nesfârșite, împleticindu-se în pământ crăpat Prins în inel în zarea fără adâncime doar Care este orașul de peste munți... În groapa aceasta năruită în inima munților În lumina stinsă a lunii, iarba
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau a treia noapte moș Chimin cu toată gloata și feciorii lui, adunând oastea risipită, fiind conduși în bătălie de Matei Corvin au biruit și i-au alungat dincolo de munți pe turci, care nu s-au oprit decât dincolo de Dunăre. Matei Corvin l-a înnobilat pe bătrân și i-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea că antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorită faptului că excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare decădere a civilizației de pe planeta noastră, este greu să tratăm ideea aceasta cu detașare. Evreii sînt foarte sensibili. La urma urmei, experiențele trăite de ei în secolul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din România acelui timp) era extrem de naționalist. Educația lui naționalistă a suferit totuși cîteva lovituri. Am menționat vizita Bătrînului Ion Brătianu. O dezamăgire și mai mare a constituit-o vizita regelui Carol I la Iași. Își amintea cu dezgust de gloata de români și evrei instigată de opoziția politică dedîndu-se la cele mai urîte gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
are sensul în acest domeniu". Pentru că nimeni nu poate ridica masele prin literatură și "dacă există ceva care poate îndeplini sarcina de a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător, o națiune are suflet; pe cînd o gloată internațională și vulgară, "poporul", care nu face decît să trudească și să sufere, nu are nimic de acest fel"62. Pentru poporaniști, faptul că moșierul sau exploatatorul erau români sau aparțineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]