2,144 matches
-
îndelungat conservată în cazul dializei peritoneale. Wang et al. au stratificat pacienții în funcție de amploarea HVS în patru grupuri: fără HVS, cu HVS ușoară, medie și severă. S-a constatat un remarcabil paralelism între creșterea masei VS, reducerea ratei de filtrare glomerulară, respectiv a clearance-ului creatininic total săptămânal. Când însă acest din urmă parametru a fost subanalizat în componentele sale (funcția renală reziduală și eficiența propriu-zisă a dializei perioneale), s-a constatat că eficacitatea metodei de substituție renală a fost similară în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
că eficacitatea metodei de substituție renală a fost similară în toate cele patru grupuri. Pacienții cu funcție renală reziduală semnificativă prezentau nu numai un Kt/V săptămânal superior, dar erau și mai puțin anemici și hipoalbuminemici decât cei fără filtrare glomerulară restantă notabilă. Analiza statistică separată a arătat că indexul masei ventriculare stângi se corelează independent de alți factori etiologici cu funcția renală reziduală. Aceste rezultate, care vor necesita însă confirmare ulterioară, prin studii prospective și controlate, sugerează importanța menținerii diurezei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dar și a antagoniștilor receptorului AT1 al angiotensinei II, sartanii) la pacienții transplantați renal. Se consideră prea riscantă, în sensul precipitării unei insuficiențe renale acute, administrarea IECA la o categorie de pacienți prezentând deja reducerea cronică a ratei de filtrare glomerulară prin efectul vasoconstrictor renal al inhibitorului de calcineurină (ciclosporina A sau tacrolimus). Această temere se confirmă doar la o minoritate dintre pacienți monitorizarea atentă a funcției renale după introducerea/schimbarea dozei de IECA fiind de regulă suficientă pentru a preîntâmpina
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienți cu ICC, a arătat că prezența disfuncției renale, definită printr-un clearance creatininic redus, este un predictor mai important al mortalității decât clasa funcțională NYHA sau decât fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu un clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție a ventriculului stâng, determinată ecocardiografic, are o putere predictivă modestă asupra riscului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
într-o investigație recentă [Anavekar et al., 2004] la subiecți cu infarct miocardic acut (IMA) și diferite grade de disfuncție cardiacă: începând de la un clearance creatininic de 81 ml/min, fiecare reducere cu 10 ml/min a ratei de filtrare glomerulară se asociază cu o creștere a mortalității, dar și a evenimentelor cardiovasculare non-fatale, cu 10%. Disfuncția renală a reprezentat în acest studiu un factor de risc independent de reinfarctare, decompensare cardiacă, stop cardiac și accident vascular cerebral ischemic. Aceste date
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
major la pacienții cu insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă la pacienții cu boală renală cronică în stadiile predialitice La pacienții cu disfuncție renală semnificativă și insuficiență cardiacă stabilă (disfuncție sistolică cuantificată ecocardiografic), riscul de mortalitate se corelează invers cu rata filtrării glomerulare (RFG); astfel, pacienții cu o RFG mai mare de 60 ml/min prezintă un risc de deces la 3 ani de 31%, riscul crescând la 46% la cei cu RFG între 30 și 60 ml/min [i culminând cu 62
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rezistență crescândă la terapia diuretică, iar controlul tensional devine dificil. în plus, se acumulează factori ai microinflamației (proteina C reactivă, fibrinogen, interleukine), care contribuie de asemenea la morbiditatea cardiovasculară crescută observată la acești pacienți. Ca urmare, o rată a filtrării glomerulare mai mică de 50 ml/min trebuie considerată un important marker al prognosticului cardiac negativ la pacienții cu disfuncție sistolică. Nu trebuie însă neglijat faptul că pacienții care prezintă concomitent insuficiență cardiacă și renală au un risc mare de progresie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a celei cardiovasculare în comparație cu pacienții dializați. La subiecții transplantați renal, gradul disfuncției renale se corelează cu prezența disfuncției cardiace. Prevalența ICC la pacienții transplantați renal nu este neglijabilă: 5% la un an posttransplant. Disfuncția renală semnificativă (o rată a filtrării glomerulare mai mică de 45%) crește riscul de ICC cu 295% în comparație cu cei cu funcție renală normală. Riscul de ICC de novo se menține și la distanță de transplantul renal; la 7 ani de la primirea grefei renale, incidența ICC de novo
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
impune epurarea extrarenală (dializa). Explicația rezidă în reducerea marcată a nefronilor funcționali la acești bolnavi ceea ce îi face mult mai sensibili la maldistribuția fluxului sanguin renal, la creșterea rezistențelor vasculare renale și la scăderea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare ce apar în timpul revascularizării chirurgicale a miocardului. Aceste concluzii sunt susținute și de un studiu recent (226) care sugerează că pacienții cu vârsta > 70 ani și cu nivelul seric al creatininei > 2,6 mg/dL au un risc foarte ridicat
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/mp sau necesitatea dializei (220). Rinichii pot fi afectați în timpul operației pe cord deschis ca urmare a hipoperfuziei cauzate de: presiunea sistemică scăzută; debitul cardiac redus; vasoconstricția cauzată de drogurile vasopresoare și de hipotermie. Alte cauze sunt
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
IV Hipertensiunea arterială la pacientul renal Introducere Hipertensiunea arterială (HTA) este o complicație frecventă a bolilor renale parenchimatoase, ce survine chiar la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și crește pe măsură ce insuficiența renală progresează, ajungând la 80-90% în stadiul terminal. Pacienții hipertensivi cu insuficiență renală prezintă adesea HTA sistolică izolată, probabil ca expresie a arteriosclerozei (rigidizării arterelor). Fiziopatologia HTA din IRC este complexă, implicând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ale rinichilor și deci o incapacitate a acestora de a crește excreția apei și a sodiului, ca răspuns la încărcarea sodată, hidrică ori la creșterea TA. De aceea, o dietă prea bogată în sare la acești pacienți induce HTA. Nefropatiile glomerulare se însoțesc mai frecvent cu HTA decât cele tubulo-interstițiale, unde există adesea o pierdere urinară de sodiu. La pacienții dializați se întâlnește, de obicei, creșterea volumului plasmatic, a volumului extracelular, a sodiului total și a apei corporale totale. Rolul retenției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
supranormal. ARP crescută s-ar explica fie prin ischemia aparatului juxtaglomerular, fie prin existența leziunilor renale, care interferează mecanismul de feedback inhibitor. Astfel, ARP este net crescută la pacienții cu nefropatii vasculare (stenoză de arteră renală, nefroangioscleroză, poliarterită nodoasă) și glomerulare și scăzută la cei cu nefropatii interstițiale. în ciuda numeroaselor argumente în favoarea sa, rolul SRA în patogeneza HTA din IRC rămâne controversat. Unii autori au găsit corelații directe semnificative între ARP și nivelul TA [Wilkinson et al., 1970; Weidmann și Maxwel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
de prezența comorbidităților. Frecvent sunt necesare doze mari și combinații terapeutice. Agenții cu acțiune centrală (alfa-metildopa, clonidina și noii derivați imidazolici, ca moxonidina) sunt eficace și siguri. Ei nu scad (uneori chiar cresc ușor) fluxul sangvin renal și rata filtrării glomerulare la pacienții cu IRC. Efectele adverse cele mai frecvente sunt uscăciunea gurii, hipotensiunea ortostatică și fenomenul de rebound, mai ales la clonidină. Beta-blocantele sunt bine tolerate de pacienții renali [i reprezintă antihipertensivele de elecție în cazul asocierii cardiopatiei ischemice. Dozele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
acido-bazice acidoza inhibă pompa de Na+/K+ − Boli pulmonare cronice datorită asocierii cu tonusul simpatic crescut − Boli cardiace cresc sensibilitatea miocardului la digitalice boli cardiace ischemice cardiomiopatie hipertrofică insuficiență cardiacă congestivă miocardite − Insuficiența renală cronică prin scăderea ratei de filtrare glomerulară − Vârsta Înaintată datorită reducerii funcției renale și excreției drogului, precum și a masei musculare reduse − Bolile tiroidiene (hipotiroidismul) scad volumul de distribuție și cresc sensibilitatea miocardului − Administrarea concomitentă de droguri: chinidină, verapamil, amiodaronă, propafenonă, diuretice, indometacin, simpatomimetice, eritromicină, tetraciclină, anticolinergice Confirmarea
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
beta-cetoadipic acid hipuric Acidul α-hidroxi β-cetoadipic, glicina și acidul benzoic sunt metaboliți netoxici. Acidul oxalic va forma complexe cu ionul de calciu, oxalatul de calciu rezultat precipitând apoi la nivelul diferitelor organe la nivel renal este responsabil de scăderea filtrării glomerulare și de fenomenele de insuficiență renală. Poate surveni hipocalcemie secundar utilizării acestuia În complexele cu oxalatul. • Cunoașterea căilor de metabolizare a etilenglicolului are importanță terapeutică prin: o menținerea nemetabolizată a etilenglicolului, nepermițând alcool dehidrogenazei să acționeze asupra sa (ADH preferă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ATP-dependentă care alterează și schimbul Na+-Ca2+ cu efect asupra creșterii rezistenței vasculare. Modificările structurale reduc masa corticală renală cu 20-25%, concomitent cu scăderea numărului de glomeruli (până la 50% la 70 de ani). Consecințele funcționale sunt scăderea ratei de filtrare glomerulară (RFG), a capacității de concentrare a urinei și mai ales a capacității de conservare a Na + în caz de restricție prin dietă. Invers, incapacitatea de excreție rapidă după un aport crescut de Na + este substratul sensibilității la sare și al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de genotipul de angiotensinogen. Polimorfismul proteinei citoscheletice alfa-adducin modulează balanța de sodiu, nivelul TA, proprietățile elastice ale arterelor, și explică evoluția complicată a HTA cu boală coronariană sau AVC (54). S-a demonstrat și faptul că variația diurnă a filtrării glomerulare, prezentă la tineri, caracterizată prin peak diurn și dipping nocturn, este absentă la vârstnici. Aceasta are implicații asupra profilului cronofar- macologic al drogurilor excretate prin filtrare glomerulară. Un aspect particular, legat de reducerea masei renale, este scăderea concomitentă a masei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
sau AVC (54). S-a demonstrat și faptul că variația diurnă a filtrării glomerulare, prezentă la tineri, caracterizată prin peak diurn și dipping nocturn, este absentă la vârstnici. Aceasta are implicații asupra profilului cronofar- macologic al drogurilor excretate prin filtrare glomerulară. Un aspect particular, legat de reducerea masei renale, este scăderea concomitentă a masei tubulare, cu impact asupra excreției de potasiu. Scăderea nivelului de aldosteron contribuie suplimentar. Practic vor- bind, hipertensivul vârstnic va avea o sensibilitate particulară la drogurile care induc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
contactul cu matricea extracelulară. Neuronii multipolari prezintă o mare varietate a dendritelor (cel puțin 13 dendrite pe celulă la cobai), ramificarea acestor dendrite în spațiul capsular din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul electronic s-au evidențiat aglomerări granulare și vezicule mici, dispersate în pericarion și dendrite. Majoritatea articulațiilor sinaptice dintre fibrele preganglionare și neuronii postsinaptici sunt de tip axo-dendritic. Fiecare fibră preganglionară formează sinapse cu mai multe dendrite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale, mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză și natriureză presională. Emisia zilnică de urină (diureză) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit de urină finală nul la ~ 50 mmHg, diureză normală la ~ 100 mmHg, diureză dublă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
H+, participă atât la menținerea în limite constante a osmolarității, volumului plasmatic, echilibrului acido-bazic, cât și reabsorbției de glucoză, aminoacizi și alte molecule mici, dublate de eliminarea de substanțe toxice și produși finali de degradare metabolică. În afara proceselor de filtrare glomerulară, reabsorbție și excreție tubulară formatoare de urină, rinichii asigură conversia vitaminei D în formă activă și secreția unor enzime importante ca renina și eritropoietina. Rolurile depuratoare și homeostazice multiple ale rinichilor au la bază particularități structurale și funcționale ale parenchimului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale sale asigură condiții hemodinamice și osmolare de menținere a balanței hidroelectrolitice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale, densitatea și distribuția nefronilor corticali și juxtamedulari, debitul sanguin renal este în proporție de 85-90% în zona corticală și doar 10-12% în zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în regim de joasă presiune. Ca o extindere a sistemului capilar peritubular spre zona medulară a rinichiului, apar vasa recta, care coboară paralel cu ansa Henle până în apropierea porțiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]