1,178 matches
-
și și-a cerut partea de la Roy. - N-avea nimic, Îți zic, a spus Roy. - Te-am văzut cînd i-ai scos portofelul. - N-avea nimic Înăuntru. O garnitură s-a oprit și ne-am urcat În ea, lăsîndu-i pe golani nehotărîți dacă s-o facă sau nu pe durii. - Ai dracu’ golani, cred că-i o glumă! a zis Roy. N-or să reziste mult. N-o să li se mai pară așa o distracție cînd o să aterizeze la Insulă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a spus Roy. - Te-am văzut cînd i-ai scos portofelul. - N-avea nimic Înăuntru. O garnitură s-a oprit și ne-am urcat În ea, lăsîndu-i pe golani nehotărîți dacă s-o facă sau nu pe durii. - Ai dracu’ golani, cred că-i o glumă! a zis Roy. N-or să reziste mult. N-o să li se mai pară așa o distracție cînd o să aterizeze la Insulă pe șase luni. Eram Într-o pasă proastă. Roy a zis: - Păi, asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Sadoveanu. Să citești ce zice Paleologu despre Creanga de aur. Altă interpretare față de sămănătoriști. Eram stingherit cumva de discuția asta, care mi se părea destul de artificială și care continua în curtea școlii. Se prelungea. În curtea unde e plin de golani care așteaptă parașutele de la a noua. Dacă ar fi auzit vreunul ce discuții docte port, mi-ar fi zis să mă internez pe loc. Pentru că Șăfu zicea cam așa. Recita. - Dragă, să nu ne legăm de comunism. N-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în mare parte fotbalului. Am învățat să scriu la fotbal. Eram puști și mergeam la meciurile Doftanei Bănești, care atunci era prin Divizia Onoare sau cam așa ceva. Îmi aduc aminte că la fiecare meci stăteam în spatele porții „Ălorlalți“ și câțiva golani mă puneau să strig tot felul de porcării portarului. Măi, cioară, te caută moartea pe-acasă. Trebuia permanent să inovez, să compar picioarele portarului cu niște gladiole, să-i atrag atenția că seamănă cu o scândură, că din profil nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Îl demoralizam pe portarul ăla, îl tachinam, îl îmbolnăveam de nervi. Aici mi-am exersat pentru prima dată vocația pamfletară. Cu aceste invective cu care otrăveam portarii. Trebuia să găsesc mereu ceva nou, amuzant. Lucram sub presiune, pentru ca, în ochii golanilor, să-mi păstrez reputația de gură spurcată. Sau, mă rog, pentru a nu deveni plictisitor și să nu mă ușuiască ăia de lângă ei. Golanii aceia au fost primul meu public. Un public exigent, cu care păstrezi permanent contactul. Există un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care otrăveam portarii. Trebuia să găsesc mereu ceva nou, amuzant. Lucram sub presiune, pentru ca, în ochii golanilor, să-mi păstrez reputația de gură spurcată. Sau, mă rog, pentru a nu deveni plictisitor și să nu mă ușuiască ăia de lângă ei. Golanii aceia au fost primul meu public. Un public exigent, cu care păstrezi permanent contactul. Există un feedback foarte rapid. Asta contează. Nu le place mutra ta, imediat te aruncă de acolo. Afli astfel ce metafore prind, ce comparații sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ție, ca simplu coate-goale ce te afli. Și atitudinea asta a lor îndepărtează pe oricine de literatură. Profesorul are voce cutremurată de măreție. Totuși, lucru al naibii de curios, vorbește totodată cu dispreț, cu scârbă. Scriitorul Cutare a fost cineva, nu un golan ca voi, poți să înțelegi. De la un om obții ce investești. Dacă îl tratezi ca pe un idiot, omul acela se va comporta și el ca un idiot. Dacă îl abordezi ca pe un egal, eu sunt OK și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
făceam căsuțe. El își construia întotdeauna WC și sobă. N-avea acasă căcăstoare și nici gaze și poate de-aia, măcar aici... Cândva acolo a fost un fund de mare. În lut erau scoici. Și, în văgăuna aia, mergeau toți golanii din sat cu câte o fufă să i-o pună bucolic în mijlocul naturii. Era o văgăună cam de doi metri pe un metru, cât o cabină de camion. Probabil acolo nu erau alde Rodica și nea Titi să-i bată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dominanți conjuncturali, masculi degenerați, care nu au avut exercițiul puterii, n-au fost obișnuiți să fie lideri și, dintr-o dată, trebuind să se comporte ca atare, se poartă lamentabil, mitocănește. Problema lor e că se cred șmecheri și nu sunt. Golani ratați. R.T. are tendința să dea interpretări freudiene peste tot. Așa zice despre ăștia. Nu are forța să spună pe față că îi disprețuiește, pentru că și atunci îi descrie. De fapt, și descrierea asta în amănunțime e tot o formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că într-o facultate ca asta, care face apologia antiintelectualismului, golănia e la mare preț. Ajung să domine și să ia examene niște masculi deficitari, unul, crede R.T., e virgin, altul, din două beri cade sub masă. Ei nu sunt golani veritabili și compromit însăși ideea generoasă de golănie. Sunt o rușine pentru adevărații golani. Stau pe hol, atârnă. Așa zic. Viețuirea înțeleasă ca vegetare. Stă aici în bucătărie și fumează cu degetele lui galbene, înnegrite, ca niște cârnăciori afumați. Babic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
preț. Ajung să domine și să ia examene niște masculi deficitari, unul, crede R.T., e virgin, altul, din două beri cade sub masă. Ei nu sunt golani veritabili și compromit însăși ideea generoasă de golănie. Sunt o rușine pentru adevărații golani. Stau pe hol, atârnă. Așa zic. Viețuirea înțeleasă ca vegetare. Stă aici în bucătărie și fumează cu degetele lui galbene, înnegrite, ca niște cârnăciori afumați. Babic, cârnați de oaie. Ceva de genul ăsta. Nici măcar o panoramă în fața ochilor nu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fel ca pe [al] pezevengh[ei] din stabilimentul din Calea Oilor, aveam să aud, dar fără să-l ascult, sfatul insinuant al vechiului meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europea nă, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plăceri sau voluptăți. Dimpotrivă, aș zice! Dar, mai Întâi, nici o femeie de pe lume, zi-i nevastă, zi i ibovnică, zi-i oricum, nu-i chiar atât de bucuroasă și nu-și face o glorie În a avea lângă ea un „golan“ (le-am auzit adesea calificându-ne [așa] Între ele când e vorba de un bărbat care n are parale, chiar de ar avea destule merite intelectuale, fizice sau chiar virile). Unele iubite ale mele de pe vremuri, inteligente, cu fantezie și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd și astăzi pe Rădița, țigăncușa cea arzoaie din bordelul lui Chiriță, Salambo, cum Îi spuneam noi, băieții de la Sf. Sava și Matei Basarab
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când pomenea de vreo colegă zicând: „Ți-o fi venit și ție, mă, puțoiule!“. Toate astea, plus faptul că în anul doi de facultate prietena sa, Roxana, cu care credea c-o să se însoare, l-a părăsit pentru Târnoveanu, un golan din anul patru care vindea cafea și blugi și-și tăia părul din nas în timpul cursului de socialism științific, l-au convins că dragostea nu e niciodată aia care ți se întâmplă, ci aia care o să ți se întâmple cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
i-ar fi priit orice fel de laudă, fie ea și mincinoasă, a băieților de bani gata? Răspunsul nu l-a lăsat să doarmă pe Constantin Șerban nenumărate nopți. Pentru că, în adâncul sufletului său de bărăgănean frustrat, îi admira pe golanii aceia tot timpul binedispuși. Iar în fonfăitul din fundul sălii se regăsea pe el, omul unei infirmități poate chiar mai mari, una sufletească, pe care, la o adică, putea s-o ascundă și după un timp să se resemneze cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-și plasau piesele recuperate de pe Mercedes-uri și BMW-uri prin serviciul Aprovizionare. „E de încredere?“, au întrebat hoții de mașini în prima sâmbătă, când Andrei C. și-a zis: „Fie ce-o fi“ și s-a dus la petrecerea golanilor lui. „Da’ de unde!“, au răspuns veseli nevoie mare aceștia, ca și cum cooptarea în grup a unui turnător îi îndreptățea să-și lărgească afacerile invitând la bairam și câțiva spărgători de vile de-ale barosanilor. „Cine mai e azi de încredere?“, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
faceți, ce puteți și ce nu puteți... Nu sunteți bun de nimic, nici măcar să iubiți ca lumea, pururea cu jumătățile Voastre de măsură, ființă meschină și dezgustătoare - iată cine-mi sunteți! Așa că, să nu vă fie cu supărare, dar, așa Golan mare cum sun teți, sunt nevoit, spre binele Familiei, să mă ocup serios de educația Voastră. Să nu Vă pună dracu’ să nu mă ascultați, că naiba Vă ia! Mai întâi de toate, faceți bine și lăsați-Vă de muierlâcuri
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sofisticate, cu care se puteau teoretiza la nesfârșit tot felul de pro bleme, despicând firul în patru... și nu eram nici ca X, Y, Z - băieți viguroși de la țară sau de prin mahalale - frizeri, muncitori, soldați ori, pur și simplu, golani și șantajiști, care puneau la încercare nu numai plăcerea trupului, ci și toate spaimele sufletului, stârnind un diapazon de senzații din cele mai largi, asemenea fiarelor carnivore din junglă, a căror urmărire și vânătoare nu se puteau compara nici pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vă voi prezenta doar textul primei strofe evident, fără partitura muzicală pentru a vă convinge de adevărul spuselor mele. Iat-o: "Cârciumare dă-mi o bere vreau să beau (bis) Ce știu ele ce este viața Ce-i iubirea de golan Să iubești o fată care Nu dă pe tine nici un ban." (Cântec sârbesc) Mai mult ca sigur că primul vers al cântecului a fost greșit înțeles de către patron, acesta considerând pe nedrept! că interpretul solicită o bere neavând nici un ban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Evian, pe malul francez al Lémanului. Cum acest orășel este practic inaccesibil dacă se blochează strâmta șosea de munte, manifestanți veniți din toată Europa bogată s-au strâns la Geneva pentru a protesta. Nu am cuvinte să-i calific. Niște golani, luptători pentru cauze de ei inventate, paraziți ai unei societății care-i acceptă și hrănește. Își spun anarhiști sau, mai des, comuniști, fără a avea habar de ceea ce înseamnă comunismul real, fiind de fapt niște puștani imberbi sau tineri refuzând
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din centrul comercial al Genevei și-au închis geamurile cu panouri de lemn sau PFL. Nu doar magazinele de lux, ci cam toate. Multe dintre ele nu au scăpat însă de cocktail-ul Molotov și de ranga de fier a golanilor. Mass-media helvetă încearcă să înțeleagă psihologia profundă a gestului. Panourile din lemn ale magazinelor, majoritatea galbene (oare de ce ?) sunt acoperite cu sute de inscripții, în spiritul Paris-mai 68, de la cele mai simple genul NO G8 pâna la cele mai complicate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să susțin un moment tragic până la ultima consecință, așa cum nu pot concepe că-mi trăiesc ultimele 5 minute - cu o literă, litera „b”, celebrul „be mic” pe care un prieten mai mare, Albala, bătrân liberal care nu mă scotea din „golan utecist”, îl intercala cu voluptate în rostirea inițialelor Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, ieșind astfel această melodie: Pe ce be mic US; am luat acest „be mic”, l-am făcut Be mare și - cu un impuls al puberului care
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ne vadă formele incipiente. Eu una, care și așa nu dormeam noaptea când trebuia să fac tumba la școală a doua zi, fiindcă nu-mi ieșea nicicum, eram stresată de nu se mai putea la gândul că mai stăteau și golanii de băieți să mă măsoare. Sigur, voi fi întrebată: și ce propui? Școli separate? E revolută vremea aceea... Poate, dar măcar la sport puteam fi diferențiați. Pentru că și cei mai înrăiți feminiști tot acceptă că potențialul fizic al femeii față de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe stradă. Să-și bată joc de omul sărman, asta a fost marea ,,realizare de prestigiu” a politicianului ,,cinstit”! Și ,,deștept” pe deasupra ! Nu știa Iliescu ce se întâmplă în țară? Știa foarte bine! Era în deplinătatea facultăților sale mintale de ... Golan notoriu ! Iliescu reprezintă arhetipul haitei de golani cu pretenții de oameni onorabili care a jefuit în ultimii ani în mod sălbatic țara. Este arhetipul unui individ incapabil, un neisprăvit care niciodată nu a făcut ceva util pentru ceilalți, toată viața
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]