1,514 matches
-
larg. Ultima listă primită de către biblioteci, datează din 9 mai 1988. Ultimii creatori interziși erau: Baruțu Arghezi, Gheorghe Astaloș, Nicolae Balotă, Aristide Buhoiu, Ion Caraion, Matei Călinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, Mihai Ursachi, Paul Goma, scrieri despre Yoga. Existau și scriitori care reușeau să tipărească, dar, apăreau pe aceste liste cu mențiunea titlului care trebuia scos din circulație: Augustin Buzura - Absenții, Dragomir Horomnea Drumul cavalerilor, Ion Anghel Mănăstire Noaptea nu se împușcă, Sergiu Verona Cursa
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
conține (fig. 2). De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în -uri; vezi substantivizări precum: de ce-uri, ofuri, ahuri, bla-bla-uri, hei-rupuri, tam-tamuri, dar și conversiuni autonimice mai speciale: Mi s-a părut, am mai zis, un număr slab. Alcătuit din gemete ultime, din <Ce să mai...>-uri lehămetite (Paul Goma, apud Pană Dindelegan 2002a: 37). Spre deosebire de alte observații reieșind din examinarea comparativă a DOOM1 și DOOM2, în problema concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
prin scrisul lor dar și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
franceză operele lui EugŁne Ionesco (născut în 1912) și ale lui Emil Mihaï Cioran (p. 896). Acesta din urmă, singurul !, se bucură și de un scurt articol separat, în capitolul final Figures contemporaines (pp. 987-988), de Titus Bărbulescu. Despre paul Goma și alte nume ale epocii pariziene, nimic. pas un mot. De tot sumar și dezamăgitor, paragraful respectiv este și o (dură) lecție de relativism al valorilor și notorietății, al efemerității publicității ocazionale, mai mult sau mai puțin locale. Cum se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Radu Popescu (Vara oltenilor, Dor, Vânătoarea regală), Vasile Rebreanu (Casa), Nicolae Velea, Ion Brad (Descoperirea familiei), Al. Simion, Nicolae Breban (Francisca, Animale bolnave), Al. Ivasiuc (Vestibul), Tudor Ursu (Foaia de parcurs), Maria-Luiza Cristescu, Corneliu Omescu, Radu Petrescu, Mihai Pelin, Paul Goma ș.a. E de reținut și publicarea unor postume provenind din manuscrisele rămase de la Lucian Blaga, Ion Vinea (Lunatecii), Hortensia Papadat-Bengescu (Străina), Al. Robot (Music-hall), M. Blecher (Vizuina luminată), precum și a unei nuvele a lui Mircea Eliade ( Adio) și a unui
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Liiceanu). Continuă să apară rubrica de veche tradiție „Miscellanea”. Sunt sistematic aduse în circuit texte ale unor autori exilați, interziși în România înainte de decembrie 1989: I. Negoițescu, Lucian Raicu, Dumitru Țepeneag, Miron Kiropol, Ilina Gregori, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Vintilă Horia, Ioana Orlea, Ilie Constantin, Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Ion Vianu ș.a. Este remarcabil faptul că datorită longevității și prezenței continue în centrul vieții literare a secolului, V.r. a devenit în timp o instituție. S-a scris mult
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
ca opoziție democratică grație unei renașteri a societății civile* care anunță Solidarność*. în Bulgaria, disidența este reprimată cu violență, iar scriitorul Gheorghi Markov este asasinat la Londra în 1978. în România, dictatura cuplului Ceaușescu înăsprește represiunea. în 1977, scriitorul Paul Goma, care-și face publică adeziunea la Charta 77, este arestat și constrâns de exil*. Muncitorul Vasile Paraschiv, care încearcă să organizeze un sindicat* liber, este persecutat. Inginerul și poetul Gheorghe Ursu este asasinat de către Securitatea în noiembrie 1985. în ciuda izolării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chiar a organizat plecarea sioniștilor. Apoi, în anii '60 și '80, etnicii germani și evrei, ca și grupurile de neoprotestanți, au avut parte de același tratament. Uneori, regimul a preferat să îndemne la abandon decât să recurgă la represiune. Paul Goma și Vlad Georgescu sunt cazuri în care monopolul s-a dovedit mai degrabă indolent decât agresiv, acceptând ca personalitățile incomode prin poziția lor contestatară să abandoneze sistemul. În asemenea situații folosirea forței represive ar fi fost poate mai costisitoare simbolic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sociale", după modelul evenimentelor din 1977 din Valea Jiului sau din 1987 de la Brașov ori revoltele izolate ale părintelui Gheorghe Calciu și ale Doinei Cornea, singura schiță a unei mișcări civile dirijate de către intelectuali a fost cea organizată în jurul scriitorului Paul Goma, de către persoane care încercau să-și grăbească plecarea în străinătate. Nici chiar în perioada ultimilor ani de existență, regimul nu a făcut obiectul unei critici aprofundate. Când aceasta s-a produs, cei care au ridicat glasul au fost membrii vechilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se brunifică fără a se răsuci (fig. 50). Țesuturile infectate se înnegresc, iar din secțiunile făcute în tulpini se scurge exudat bacterian de culoare gri-brună, strălucitoare. Tuberculii infectați au ochii din zona vârfului de culoare cenușie-maro și prin ei iese goma bacteriană ce poate fixa grăunciori de pământ. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin tuberculii de sămânță. În zonele cu temperaturi mai scăzute bacteria poate persista și în plante de zârnă. Prevenire și combatere. Ca metodă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de răniri alungite, de culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala se observă sporadic în lanuri unde apar plante ce se veștejesc parțial sau total și prezintă zone albicioase la baza tulpinii și pe rădăcini. În interiorul tulpinii apar țesuturi spongioase (cu aspect de burete) în care pe vreme umedă apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf gri, alcătuit din mici scleroți negri. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face numai prin microscleroți, care în anul următor pot da naștere la micelii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în final negre. Păstăile de la plantele bolnave produc puține semințe mici, cu tegumentul zbârcit și uneori acoperit de gomă bacteriană. În cazul unui atac mai grav boabele au pete cenușii, brune și chiar crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul semințelor infectate, care nu-și pierd facultatea germinativă, decât cel mult în proporție de 66
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin, formând fructe de slabă calitate. În vasele conducătoare se observă micelii, spori, sau gome. În condiții nefavorabile evoluției ciupercii, pe miceliu se formează numeroși scleroți de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de miceliu în resturile vegetale și sub formă de scleroți. În condiții favorabile de temperatura solului 20-25șC, exces de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin perișorii de pe rădăcini sau prin stomatele (deschiderile naturale) de la marginea frunzelor. Transmiterea prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
naturale) de la marginea frunzelor. Transmiterea prin sămânță infectată este mult mai rar întâlnită, dar nu imposibilă. În timpul vegetației, rănirea frunzelor produsă de diferite insecte sau de limaxi (melci fără cochilie) creează porți de intrare pentru bacterie sau de ieșire a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unesc, apar lichide (exudate) bacteriene și suprafețe mari din frunză se usucă. Tulpinile pot prezenta pătări brune sub formă inelară care duc la uscarea rapidă a întregii plante (fig. 214). Transmitere-răspândire. Pe zonele afectate, prin stomate sau răni, iese lichidul (goma) bacteriană, răspândit apoi de apa de ploaie; de la an la an boala se transmite prin bacteriile rămase în resturile vegetale sau prin sămânța infectată. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație de 3 ani a culturilor de mac și folosirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și azi la anumite nivele! Dar... ea, această unitate a vârfurilor literare - care azi s-a pierdut! - nu a reușit mereu În comparație cu sistemele politice similare de la nordul României, să producă nici un fel de rezistență; nu contra „conducătorului”, cum au făcut Goma și Tudoran, riscând să fie izolați și expulzați, ci contra sistemului, așa cum i-am sfătuit eu În câteva rânduri pe unii dintre „corifeii” momentului cultural. După ce i s-a desființat cenaclul, zis „de luni” - de fapt i s-a interzis
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cei de la Paris, pe Țepeneag și pe mine, să Încercăm să formăm acolo o Uniune În care să fie primiți și membri din țară. Dar acest plan s-a izbit de rezistența oarbă a Monicăi Lovinescu, care, intoxicându-l pe Goma și chiar pe Negoițescu - pe care noi plănuiam, și i-am și propus aceasta, să-l numim președinte al acestei Uniuni -, s-a opus din răsputeri. Intoxicarea lui Negoițescu, vechi prieten al meu din țară, a mers până acolo Încât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
secretă franceză despre planurile unui obscur emigrant român, pe nume Haiducu, care ar fi avut, după spusele sale, sarcina, din partea securității române, de a-i anihila pe cei doi crânceni demascatori În Franța ai abuzurilor și absurdității regimului ceaușist, Paul Goma și Virgil Tănase, a acceptat propunerea franceză de a juca o farsă regimului ceaușist - adică de a se da dispărut pentru un timp, sugerând faptul de a fi fost Într’ adevăr victima mașinațiunilor comuniste românești. Astfel, Virgil a acceptat de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe Mircea Iorgulescu și pe alții, am oferit rubrici fixe lui Constantin Noica, Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Radu Cosașu, George Banu, D. Țepeneag și altora și i-am apărat pe cele două „oi negre” ale redacției, Leonid Dimov și Paul Goma, de a nu fi dați afară, deși s-au făcut presiuni asupra mea În acest sens, dintre cele mai insistente. Aceștia doi au plecat din redacția României literare după ce a plecat Nicolae Breban din proprie voință.... 8 Să vorbim puțin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Dumitru Popescu, secretar c.c., de a retrage România din cel mai mare târg de carte din Europa. Abia astfel, mediile vest-germane au devenit atente la o, de altfel, obscură carte ce apăruse la Editura Surkhamp, Ostinato a lui Paul Goma. Au apărut interviuri, o cronică În Frankfurter Allgemeine Zeitung a lui Schlesak etc. și astfel, se vede că spaima și prostia politică ajută bine dizidența! Astfel a demarat cariera lui Goma, care urma să apară la marile edituri pariziene!... A
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]