5,366 matches
-
bucure. Așa îi place ei să ne vadă fericiți. Bine? — Bine Ce era în sufletul lui Vasile numai el știa. Pe lângă durerea pe care o avea simțind lipsa femeii pe care o iubise foarte mult, era împovărat de toate treburile gospodărești care rămăseseră acum numai în grija lui. El era și mamă și tată. Avea grijă de Teofana, făcea mâncare, spăla, călca, făcea ordine în casă, dădea mâncare la păsări și la vite. La lucrul în grădină și la livada cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și strigă, arătând pe unul din mulțime: ― Tu, ăla!... Tu, tu!... Aide, nu te codi, mocofane! În aceeași zi, Grigore Iuga luase pe Titu Herdelea mai de dimineață să-i arate mai de aproape moșia și mai cu seamă instalațiile gospodărești ce le aveau concentrate la Ruginoasa, sat nou, numai de vreo treizeci de case, făcute toate de bătrânul Miron și dăruite oamenilor ca să-i aibă acolo, la îndemînă. Merseră, firește, pe jos. De la Amara la Ruginoasa e o plimbare de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
față. De mic a dovedit că are o inteligență nativă și de mic i-au plăcut poveștile spuse de bunice sau de bătrânii satului. I-au plăcut glumele și felul în care, până la o anumită vârstă, răspundea la unele treburi gospodărești cerute de părinți. Din șirul atâtor și atâtor amintiri selectează în fața celor veniți să-l vadă pe cele care încă mai pot stârni și azi hazul. Uite, spune celor de față, îmi aduc aminte de una pe care am făcut
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
consecințelor răpirii Basarabiei: „Dar avântul pe care Basarabia luase în toate direcțiunile de muncă și creație a fost curmat pe neașteptate prin intervenția Armatei Roșii, din ziua de 28 iunie 1940. Cu acea zi fatală s-a întrerupt brusc opera gospodărească a statului român în Basarabia, iar stăpânirea bolșevică de un an de zile a dărâmat și risipit mult, foarte mult din ceea ce românii clădiseră acolo, cu atâtea jerfte materiale și cu atâta râvnă, tragere de inimă și pricepere. În multe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zîmbește cu gura pînă la urechi, toată lumea scormonește printr-o pungă de celofan gălăgios sau o cutie de carton, pentru ca mai apoi fie să ducă la gură ceva, fie să privească cu uimire un obiect, poate vestimentar, poate de uz gospodăresc. — ’ Ai mă băieți, zice una dintre cele două doamne din patul din fața noastră, nu vreți și voi din cozonacul ăsta? — Ce tot spui? Io cre’ că cozonacii mei ies mai buni..., spune cealaltă doamnă rîzÎnd cu gura plină, Împrăștiind o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu mai poate suporta prezența lui Ruby în casă, dar asemenea sentiment se ștergea repede. De obicei, nu existau sentimente, ci numai legătura dintre ele. În ce consta aceasta? Poate că doar în porunci și supunere. Despre cumpărături, despre treburile gospodărești, discutau fără nici un fel de reținere. Vorbeau și despre vreme, uneori chiar și despre programul de la televizor, dar fără să aibă aerul că fac conversație. „Dacă vrei să ai servitoare bune, trebuie să muncești alături de ele“, obișnuia să spună mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Studiază și tu ceva!“, „Ia-ți și tu o diplomă sau așa ceva!“. Dar toate îndemnurile rămâneau fără rezultat și, pentru a se convinge singură de imposibilitatea unui astfel de plan, Gabriel ținea să fie toată ziua ocupată. Îi plăceau treburile gospodărești. Îi făcuse plăcere să pregătească și să deretice camera Stellei și să-i aranjeze o vază cu narcise. Existau trei dormitoare la Como, două de dimensiuni mijlocii și unul micuț. Adam ocupa dormitorul mic, și pentru că îl prefera, și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o săptămână. Eu cu un tren, soția, copiii și sărăcia în altul. Condamnați ... La Nicorești stăteam la părinți și ne durea sufletul de câtă calicie ne năpădise după ce făcuserăm strânsură gospodărească în două rânduri dincolo de Prut. Tinerețe de sacrificii, copil băgat sub iarbă, străini în propriul nostru sat. Cam puțin pentru un nou început. Noi nu aveam ce îmbrăca, copiii la fel. Repetam în mic, ca familie, soarta nenorocitei noastre țări
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lor ca să nu se strice această pomană niciodată, am socotit și am dat o roată cu tot vinitul ei să fie a sfintei Mitropolii și o roată să fie a becerului gospod...” „Eu cred că vodă a făcut o treabă gospodărească cu aceste roate de mori.” Da, părinte. Mai ales că vodă spune: „socotind odihna și folosul obștii am făcut aceste două roate”. „Nu mi-ai spuns însă când a făcut vodă acest lucru.” Grigorie Ghica vodă a întocmit acest hrisov
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
doi oameni meșteri... Dima și frate-său, Costantin, arnăuți cu leafă...Și ei, suiulgii, încă să fie amândoi scutiți de tot birul...doi oameni olari de făcut oale la haznale scutiți de peceți și altele toate.” „Asta îi o treabă gospodărească, fiule.” Nu știu cum, dar chiar în timp ce bătrânul spunea acestea, eu am dat peste un alt manuscris din vremea lui Ghica vodă. Sigur că m-am lăudat cu acest lucru. Nu se putea altfel. Acum am în mână încă un manuscris al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui Ghica vodă. Sigur că m-am lăudat cu acest lucru. Nu se putea altfel. Acum am în mână încă un manuscris al lui Grigore Ghica voievod. Este dat la 1 noiembrie 1747 (7256) și vorbește de încă o treabă gospodărească. „Dacă tot îl ai în mână, dă-i citire, nu mai zăbovi!” Nu stau pe gânduri și mă avânt în dezlegarea celor scrise: „Facem știre tutror cui să cade a ști că, făcând domniia me certare pentru așezământul târgului și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eliberată, după 22 Iunie 1941. Cu arma la umăr Sărata este una din localitățile înființate de coloniștii germani din Wurrtenberg și Bavaria, în jurul anilor 1820, ca și Leipzig, Friedenstall, Tarutino din apropiere, localități care și-au păstrat denumirile și spiritul gospodăresc până în 1940, când germanii au fost repatriați. Dar Sărata a intrat în istorie și prin miile de legionari internați aici după Ianuarie 1941 și unde, din 8 Mai 1942, Generalul Ion Antonescu a înființat vestitul centru de instrucție a legionarilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
noi, bărbații, am ascultat schimbul inteligent de idei ale celor două convorbitoare. Vizita a durat până la ora 22, după care nu am mai rămas la discuții, ci ne-am odihnit. Sâmbătă, 22 august. După ce rezolvăm unele mici probleme de ordin gospodăresc stăm sub bolta de viță la răcoare, savurăm o cafea, discutăm diferite probleme, dăm și primim telefoane. După 1030 sosește și actorul Costică Avădănii, un agreabil interlocutor care face unele aprecieri privind noul volum ce va fi lansat peste două
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ceasul, timpul lor, s-ar putea să-mi găsesc timpul și dispoziția necesară. La ora 19, cu un taxi Mariana pleacă la o petrecere, la frații Sava - ea fostă cândva elevă de-a mea, eu rămânând acasă cu unele treburi gospodărești - ca gazdă responsabilă ce mă simt. Puțin după ora 20 primesc telefon din Edmonton - Canada, de la d-na Ecaterina Clisu cu mulțumiri și aprecieri privind volumul doi abia primit de la mine. A mirat-o rapiditatea și promptitudinea apariției acestui nou
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
problemă privind satul nostru. Personal m-am referit la unele aspecte concrete din viața satului, reliefând densitatea populației în vremea copilăriei mele când majoritatea familiilor aveau de la 3-4 copii în sus, când mereu sporeau brațele de muncă și când activitatea gospodărească se desfășura în ritm susținut cu foarte puțin somn în timpul nopții. Hărnicia și vitalitatea consătenilor noștri se vedeau cu ochiul liber, concretizate în cirezi de boi și vaci, în număr sporit de cai și mai ales în mari turme de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pentru traiul nostru zilnic. Urcam și mai mult în pantă drumul sfârtecat de torenți, treceam pe lângă via cea mare a cunoscuților mei până la o fântână cu apă rece, tocmai pe creasta dealului de unde vedeam ca „în palmă”, spre dreapta, așezările gospodărești ale satului Liești, component al comunei noastre. Am vrut să continui drumul spre Valea Rea, sat cu multe locuri accidentate, spre comuna Galbeni, către PoduTurcului, la târgul săptămânal, dar fac calea întoarsă, ajungând la hotarul viei celei mari. În loc să urmez
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
răspuns. Prin lume - și prin cea mai de pe aproape și prin cea mai de departe, mergea vorba, despre Nuța și Nuțu, ca despre o familie de basme. Ce ar fi vrut să însemne asta? Multe. Exemplară - din partea muncii, a spiritului gospodăresc, al respectului față de ei înșiși, precum și față de toți cei din preajmă; de asemenea, fiind considerați, de comunitate, ca printre cei mai răsăriți, economic și financiar. Casa - mare, deosebit de frumoasă; prin curte - flori și pomi fructiferi și alei permanent bine întreținute
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
La urmă, ea, a întrebat: cât mă costă? Nimic. Nu se poate. Ba se poate. Spune mulțumesc, și, gata, se poate. Mulțumesc. Vezi că se poate? Văd. Încă o dată, îți mulțumesc. Să fii sănătoasă. Au urmat alte și alte ajutorări gospodărești. Și ei,într ajutorați, parcă dansau, parcă zburau, parcă nu mergeau, ca toți ceilalți oameni, cu picioarele pe pământ. Până când, casa Veghei, ca și casa lui Dan, arăta, pe dinafară și pe dinlăuntru, ca nouă. Ca scoasă, atunci, dintr-o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cumnatul său, care îi era și obligat pe deasupra? Mai încercase îmbinarea generozității și profitului cu un alt nepot, dar operația eșuase din pricina nepotului care nu se omora după carte. Eu am apărut, cumva, la timp pentru a-i rezolva problemele gospodărești. Și mi-l închipui zicîndu-i tatei, când a aflat că vroia să mă trimită la "Radu Negru", în Făgăraș: Dar de ce să-l dai la liceu într-un oraș de provincie, cumnate?" I-a vorbit despre cele cinci burse filantropice
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și ierarhi cărturari, care aici odihnesc. Gherasim Piteșteanul * 4 martie 1987 Bucuratu-s-a sufletul nostru întru Domnul că am putut poposi și la această Sfântă Mănăstire prețuind strădania obștii în frunte cu Părintele Stareț Macarie Ciolan, împlinind unele cerințe gospodărești cu gust estetic și trăinicie. Dumnezeu să binecuvinteze munca și bunăvoința tuturor pentru podoaba lăcașului dumnezeiesc istoric al Mănăstirii Secu. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române * 18 august 1988 Străvechea ctitorie de pe valea Secului se înfățișează luminoasă și primitoare potrivit destinației
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
venit să văd Mănăstirea Secu, de care mă leagă toată viața mea de om și călugăr, de la Băile Bălțătești unde combat urmele unei vieți de zbucium și muncă. Sunt tare mulțumit când văd această sfântă casă înflorind pe tărâm duhovnicesc, gospodăresc și cultural. Duc cu mine dorul și bucuria celor înfăptuite și neuitate ! Dumnezeu să binecuvinteze toate cele bune. Arhim. Dionisie I. Udișteanu profesor și duhovnic din Mănăstirea Slatina, jud. Suceava * 19 august 1977 104 Am vizitat această vatră de cultură
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
luptă și spre năruirea speranțelor lor. Povestea despre ușoara vibrație prevestitoare de rele a tunurilor străbătînd tăcerea apăsătoare de la țară și cum sufletul oamenilor era plin de tăcere, de uimire și de Întrebări nerostite și cum Își vedeau de treburile gospodărești ca de obicei. Povestea despre anii ce veniseră după război, cînd era ucenic de ospătar la Baltimore, despre bucurii și necazuri de demult, despre fapte și Întîmplări uitate, povestea, furat de amintiri neșterse, despre americani dispăruți - americanii de odinioară, necunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cum o cheamă, din prea bine cunoscuta schemă a lui Jakobson. "Măi, măi", zic și pe dată mi se arată neputința omenească întrupată de sora Sânziana, cea de peste optzeci de ani bine viețuiți, la care mergeam eu, sîmbăta, din porunci gospodărești matriarhale ca să cer împrumut mașina de măcinat mac. Mărturisesc cu toată convingerea cum trecea sora duminica după masă pe când stăteam noi pe banca din fața casei, era vară și ne împărtășeam din bucuriile lumești ale umblatului desculț, și sora trecea vădit
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a casei odihnă.” Cu toate că Horatius, mai mult în scopul de a ocărî moravurile corupte ale Romanilor timpului său, arată într-o așa frumoasă lumină traiul casnic al Geților (Dacilor), totuși trebuie să admitem că tabloul cel făcea el despre virtuțile gospodărești ale Dacilor era măcar până la un punct adevărat; de altfel, cine l-ar fi împiedicat de a căuta mult mai departe, în țări cu totul necunoscute, exemplele de moralitate pe care vroia să le pună în fața societății romane? Pe columna
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
decursul istoriei, care, atât în Dobrogea cât și în alte regiuni ale țării (Transilvania, Banat, Oltenia), au început să scoată piatra din ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case, biserici, castele feudale ori pentru împlinirea altor nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile de mare amploare întreprinse de arheologul Grigore Tocilescu (1850-1909), după cum ne demonstrează studiile și preocupările sale arheologice. Toate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]